Skip to main content

Republic of Moldova

Report on preconditions for establishing a strategic environmental assessment (SEA) database model in the countries of Eastern Europe and the Caucasus – key elements and recommendations

The Report was prepared under the “European Union for Environment” (EU4Environment – Green Economy) Action by the consultants to the UNECE secretariat to the Convention on Environmental Impact Assessment in a Transboundary Context (Espoo Convention) and its Protocol on Strategic Environmental Assessment (Protocol on SEA): Dmytro Skrylnikov and Dmytro Averin. Valuable information was provided by several countries in Eastern Europe and the Caucasus.
The publication is issued in English and Russian.

Languages and translations
English

Report on preconditions for establishing a strategic environmental assessment (SEA) database model in the countries of Eastern Europe

and the Caucasus – key elements and recommendations

April 2024

2 │

The Report was prepared under the “European Union for Environment” (EU4Environment – Green Economy) Action by the consultants to the UNECE secretariat to the Convention on Environmental Impact Assessment in a Transboundary Context (Espoo Convention) and its Protocol on Strategic Environmental Assessment (Protocol on SEA): Dmytro Skrylnikov and Dmytro Averin. Valuable information was provided by several countries in Eastern Europe and the Caucasus.

The publication is issued in English and Russian. Disclaimer This publication was funded by the European Union. Its contents are the sole responsibility of the secretariat of the United Nations Economic Commission for Europe (UNECE) and do not necessarily reflect the views of the European Union.

│ 3

Contents

1. Digital transformation in selected countries of Eastern Europe and the Caucasus ............. 4 1.1. Introduction ......................................................................................................................... 4 1.2. Armenia ............................................................................................................................... 4 1.3. Azerbaijan............................................................................................................................ 5 1.4. Georgia ................................................................................................................................ 6 1.5. Republic of Moldova ........................................................................................................... 7 1.6. Ukraine ................................................................................................................................ 9 1.7. Conclusion ......................................................................................................................... 11

2. Key elements for developing a model electronic SEA register ............................................. 12 3. National SEA procedures and legal prerequisites for the launch of electronic registers ... 19

3.1. Armenia ............................................................................................................................. 19 SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure ................... 19 Prerequisites for launching an electronic SEA register .................................................................. 20

3.2. Azerbaijan.......................................................................................................................... 22 SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure ................... 22 Prerequisites for launching an electronic SEA register .................................................................. 25

3.3. Georgia .............................................................................................................................. 26 SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure ................... 26 Prerequisites for launching an electronic SEA register .................................................................. 30

3.4. Republic of Moldova ......................................................................................................... 31 SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure ................... 31 Legal preconditions for launching an electronic SEA register ....................................................... 36

3.5. Ukraine .............................................................................................................................. 37 SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure ................... 37 Unified SEA Register ..................................................................................................................... 38

3.6. Conclusions ....................................................................................................................... 41 4. Recommendations ..................................................................................................................... 41

4.1. Legal recommendations ..................................................................................................... 41 4.2. Technical recommendations .............................................................................................. 42

Annex. Process mapping: block diagrams of processes/functions of SEA registers ...................... 44

4 │

1. Digital transformation in selected countries of Eastern Europe and the Caucasus

1.1. Introduction The Eastern Partnership Policy 2025 sets out long-term policy goals aimed at responding to new priorities, strengthening resilience to common challenges, promoting sustainable development and delivering concrete results for citizens, and one of the key objectives of this policy is to support the sustainable digital transformation of partner countries. Over the past 10 years, Armenia, Azerbaijan, Georgia, the Republic of Moldova and Ukraine have actively sought to modernize and integrate information systems and registries to improve the efficiency of public administration, the business environment and the quality of life of the population. These countries are implementing projects to digitalize State and municipal services, introduce electronic document management and develop digital infrastructure. The main areas of application of information systems and registries include health care, education, social security, statistics and environmental protection. The countries have various key national strategies and legislative acts for developing e-government, improving access to information and increasing transparency in the activities of government agencies, including in relation to environmental protection and environmental safety. 1.2. Armenia Armenia continues to actively develop information systems and registers in public administration and environmental protection. The Armenian e-government portal integrates e-government tools and various registries (https://e- gov.am/). The portal implements mechanisms for contacting government authorities, submitting applications for licences and reporting from licensees. The portal also contains links to a large number of sectoral portals of electronic services that are not combined into a single system, for example, the electronic system of government payments (https://www.e-payments.am/), the electronic system of real estate cadastre (http://www. e-cadastre.am/), the single site for publishing draft legal acts (http://www.e- draft.am/), the single platform for electronic requests (http://www.e-request.am/), the electronic registration of organizations (http://www.e-register.am/), the judicial information system (http://www.datalex.am/) and the electronic tax reporting system (https://file-online.taxservice.am/). There is no open data portal in Armenia, and public information is distributed through the websites of various government bodies and is available to citizens upon request. Many government agencies publish documents in non-machine-readable formats, making such information difficult to find and use. The country has a large number of platforms for publishing data and information about the environment. The website of the Ministry of Ecology (http://www.mnp.am/en) is available in Armenian, English and Russian. The site contains environmental reports organized by topics: atmosphere, water, waste, climate change, bioresources, forest, land and environmental monitoring. Reports on each topic are published in PDF and DOCX formats. A register of organizations affecting air quality is available on the website. The website of the Center for Hydrometeorology and Monitoring (http://armmonitoring.am/#home) provides environmental data on atmospheric air, surface and ground water, waste and soil. The site contains statistical data and provides access to thematic maps, tables and graphs. Part of the data from environmental quality stations is available online.

│ 5

The Water Committee management website (https://www.scws.am/) provides access to activity reports, special reports on water resources, issued permits, and spatial data of the State Water Cadastral Information System. The Statistical Committee portal (https://www.armstat.am/) publishes official statistical information. Data is posted in the form of reports in DOCX format. For the environment, only the annual report, Environment and Natural Resources of the Republic of Armenia, is available. More statistical data are available using the data visualization platform of the Statistical Committee (https://statbank.armstat.am/). The portal contains a considerable amount of environmental information, including UNECE (United Nations Economic Commission for Europe) indicators, environmental accounts, and mining data in machine- readable format. It also allows for cross-sectoral and time series data analysis. Despite the large number of implemented projects in e-government, insufficient integration of systems and the lack of a uniform data quality standard and an open data portal mean limited access to information. Solving these problems will require additional efforts on the part of the State. 1.3. Azerbaijan Azerbaijan is a country with a rapidly developing economy and a dynamically growing public sector. The country has made great progress in developing information systems for public administration. To implement the Decree of the President of the Republic of Azerbaijan of 14 March 2018, No. 1885 “On measures related to the development of e-government and the transition to digital government,” the E- Government Development Center was created under the State Agency for Citizen Services and Social Innovation. The Center cooperates with other government bodies on the formation of electronic government as the coordinator of the work and carries out activities to create the necessary infrastructure. The open data portal (https://opendata.az/en) was developed in 2015 by the Ministry of Digital Development and Transport. A new version of the portal is now available, in which the presentation of data is expanded and the search capabilities are improved. The data are provided free of charge and can be used without restrictions. The portal is in Azerbaijani, English and Russian, and includes an application planning interface (API) for data exchange. In total, more than 500 data sets from five institutions have been published on the portal, including 30 data sets in the “Ecology” section. The most recent data sets are from 2022. The electronic government portal (www.e-gov.az) provides online services for citizens and businesses, including issuing passports, registering businesses and filing tax returns. The portal is connected to the electronic register of public services and the State register of information resources and systems. In total, the portal supports 451 services, including 20 electronic services in environmental protection. Together with the portal, an e-government gateway was created to ensure the exchange of information among more than 40 government agencies connected to this infrastructure. Through the “electronic government” portal, the Ministry of Ecology and Natural Resources offers electronic services for providing information about the environment and natural resources, issuing permits for emissions of pollutants into the air, using water bodies, forest lands, allocating land plots for waste placement, disposal and treatment, issuing permits for hunting and industrial fishing, mapping, and provides conclusions on objects of State environmental expertise. Electronic services for conducting environmental expertise are also available on the portal of the State Agency for Environmental Expertise (https://eis.eco.gov.az/)

6 │

The website of the Ministry of Ecology and Natural Resources (http://eco.gov.az) provides information on biodiversity, hydrometeorology, geology, forests and natural parks. Most information is available in text and graphic non-machine-readable format. In most cases, the information published by the Ministry is limited to annual environmental reports. The website of the National Hydrometeorological Service (http://meteo.az/) provides access to interactive data on the state of atmospheric air and surface waters and serves as a common platform for exchanging environmental information. Based on the site, with technical support from the European Environment Agency, within the framework of the ENI SEIS II East project, the EcoPortal Water Information System was developed, providing access to data on surface waters and UNECE environmental indicators. The website of the State Statistics Committee (https://www.stat.gov.az/) is the main platform for the dissemination of statistical data, including environmental data. All statistics are available for download. Statistical data are also available through the ASIS portal (https://www.azstat.org/portal/). The portal currently provides access to 11 environmental data sets, which can be visualized chronologically and exported in a variety of machine-readable formats (XLS, CSV and TXT). The portal provides statistical data on national parks, water and forest resources, air pollution, waste, etc. Data on air pollution and water use are available on the interactive statistical data map (https://www.azstat.org/webmap/). 1.4. Georgia Georgia has a sufficient legislative framework that promotes the development of information systems and registers and regulates the main aspects of their development and use. The country continues to improve its communications infrastructure and internet access, but there are differences between levels of access in urban and rural areas. The Open Data Portal (https://data.gov.ge/) was developed by the Georgian Data Exchange Agency and is a unified national platform for publishing open data owned by government agencies. The portal contains more than 250 data sets in machine-readable formats across various sectors, including 8 environmental data sets. However, environmental data sets contain mostly outdated information and outdated information on the implementation of national plans. Georgia is developing e-government projects to improve the quality of its public services and increase the transparency of public administration. One such project is the creation of a single portal of public services (https://my.gov.ge/). The portal provides the opportunity to receive various government services online, including environmental services, social, medical services and payment of fines and utility bills. Through the portal, public information from government agencies and statistical information from more than 50 government agencies can be requested. The portal provides access to the classifier of economic activities, the register of economic activities, the register of enterprises, the register of notarial actions, the electronic register of the Agency for the Development of Public Services, the electronic register of notaries, the mortgage register, the leasing register, the address register, etc. There is no access to environmental registers and services through the portal. The website of the Ministry of Environment and Agriculture (http://mepa.gov.ge/) contains public analytical information, information on the services of agencies within the system of the Ministry, reports, plans, strategic documents, environmental legislation, register of agricultural cooperatives, environmental

│ 7

impact assessment (EIA) notifications, information on public hearings and air pollution monitoring data. Documents are available in non-machine-readable format only. The Ministry’s open data portal (http://data.mepa.gov.ge/) covers data of different categories, including land use, vegetation cover, biodiversity, risk levels and protected areas. The data are provided by a variety of organizations, including the National Forestry Agency, the Protected Areas Agency, the Department of Biodiversity and Forestry, and non-governmental organizations. Data are available in non-machine- readable format only. In total, the portal contains 52 documents, mainly in PDF. The information on the portal has not been updated since 2019. The website of the Environmental Information and Education Center (http://eiec.gov.ge/) publishes national reports and annual reports on the state of the environment, action plans, newsletters and a register of environmental organizations. The air quality portal (http://air.gov.ge/) provides access to information on air pollution, including real- time air quality index at air quality monitoring stations. The portal collects information on air pollution and supports decision-making on improving air quality. The portal provides information on air quality, daily, monthly and annual reports, as well as recommendations on health protection and protection from air pollution. The portal of the National Statistics Office of Georgia (https://www.geostat.ge/en) provides annual and quarterly statistical information, including on environmental protection. It provides access to the register of economic entities, data from agricultural and household surveys, and sectoral registers. The portal http://pc-axis.geostat.ge/ provides access to statistical data on air pollution, forest resources, protected areas and violations of environmental legislation. Data on UNECE environmental accounts and environmental indicators are also available in machine-readable format. The website of the Agency of Protected Areas (http://apa.gov.ge/) provides general information about protected areas in Georgia, their number and categories, as well as information about the Agency itself. The Geographic Information System portal of the Ministry of Environment Protection and Natural Resources (https://gis.mepa.gov.ge/portal/) provides access to thematic layers and maps of protected areas, land use, forests, geological risks and land degradation and melioration. The Forestry and Land Use Atlas of Georgia (https://atlas.mepa.gov.ge/) is an online monitoring platform that allows users to view and analyse data at national and regional levels. The atlas is managed by the Ministry of Environment and Agriculture with support from the World Resources Institute (WRI) and includes data from government agencies and non-governmental organizations. Georgia is currently developing a public environmental assessment portal, which will combine EIA and SEA procedures on a single platform. 1.5. Republic of Moldova The Republic of Moldova is actively implementing information systems and registers in various fields of activity, such as public administration, healthcare, education, statistics and environmental protection. The country has a number of key national strategies and legislation aimed at developing e-government, improving access to information and increasing transparency in the activities of government agencies. The Republic of Moldova is actively developing the infrastructure of e-government and information technology. It is implementing projects aimed at modernizing and optimizing public administration using modern technologies.

8 │

The open data portal (https://date.gov.md/) was launched by the Electronic Government Agency with the support of the World Bank in 2011 and updated in 2019. The portal provides access to 1,176 data sets, registers of legal entities and legislation. Through the portal, data on water use in the country, data from the national geospatial data fund, an electronic cadastre information portal, a public procurement register, a statistical data bank, a State register of legal acts and others are available. The Ministry of Environment publishes 35 data sets on the portal, including data on the quality of atmospheric air and surface water, emissions of pollutants and greenhouse gases, a register of water bodies, registers of organizations that have received permits to carry out activities causing environmental degradation and statistical data sets. The e-government portal (https://servicii.gov.md/en) was launched in 2012. Today, it provides information on 715 government services, 275 of which are available electronically. It gives access to all government services related to environmental protection, but there is no separate “environment” tab on the portal. Services are available when selecting “Ministry of the Environment”. The portal provides services for obtaining permits for emissions of pollutants from stationary sources, special use of water, import, export or re-export of ozone-depleting substances, permits for waste management, logging, fishing and hunting, services for conducting EIA procedures, and obtaining the conclusion of State environmental expertise. The Republic of Moldova has developed several thematic portals on which environmental data and information are published. The website of the Ministry of Environment (https://mediu.gov.md/en) provides information about the activities of the Ministry, its programme and regulatory documents. The automated waste management information system ( https://siamd.gov.md/portal/ ) was developed by the Ministry of Environment with the support of the Slovak Development and Cooperation Agency. The system provides access to the register of waste producers who are subject to the extended producer responsibility regime, the register of institutions and enterprises exempt from compliance with permitting requirements for waste disposal and waste placement activities, registers of manufacturers of packaging, batteries and accumulators, electrical and electronic equipment, oils, vehicles, etc. The National Bureau of Statistics (https://statistica.gov.md/) publishes thematic statistical reporting information, including aggregated information on environmental protection. Data of "Statbank" (http://statbank.statistica.md/) contains detailed tables of statistical information with time series. This tool allows selections in a variety of file formats to be created and saved, including machine-readable format. The service also provides access to data via an API for application developers. Environmental data are available in a separate section. The Bureau also publishes data on current expenditures on environmental protection and environmental payments, data on waste management, land and forest funds, meteorology, air protection and water use. The National Register of Emissions and Transfer of Pollutants (https://retp.gov.md/) provides systematic data on emissions of pollutants into the atmospheric air, water, soil from stationary and diffuse sources, as well as on emissions outside the facility and transfer of pollutants with wastewater. The automated information system “Register of chemical products placed on the market of the Republic of Moldova” allows for managing the processes of registration of chemical products, receiving and processing annual reports from manufacturers and importers of chemical products, as well as issuing permits for placing chemical products on the market. The system includes information on chemical products on the market, health risks, urgent measures in case of emergencies, physical and chemical

│ 9

properties of products, their biological activity, hygienic and environmental standards, including safety measures at the stage of production, import, export, transportation and use of chemical products. The Automated Information System for Management and Permitting (SIA GEAP) is used to automate environmental permitting at the Environmental Protection Agency. The Agency has also developed an automated information system for issuing permits “E-fishing” (https://e-pescuit.mediu.gov.md/), which is intended for obtaining permits for sport, recreational and contract fishing. The Republic of Moldova has also developed automated information systems, State Water Cadastre (https://csa.gov.md ) and State Cadastre of Fauna (https://am.gov.md/ro/node/590). The State Water Cadastre processes and stores data on water resources, hydrographic network, water bodies, hydraulic structures, protected areas, security zones and coastal water protection strips, as well as data on water intakes and water discharge sites, water balance data and information on river basin management. The State cadastre of fauna contains data on the number of livestock, data on game species and hunting resources, endangered, vulnerable, rare species of animals and vulnerable species listed in the “Red Book”. It is planned to create an electronic register of information on SEA, a register of Emerald Network facilities and a register of facilities subject to the requirements of Directive 2012/18/EU on the control of major- accident hazards involving dangerous substances. 1.6. Ukraine In recent years, Ukraine has been striving to modernize and integrate its information systems and registers. It is implementing projects for digitalizing State and municipal services, introducing electronic document management and developing digital infrastructure. Digital transformation is among the country’s priority goals, and the Ministry of Digital Transformation planned to ensure full access of the population and businesses to all government services online by 2024, to provide high-speed internet access for 95 per cent of public facilities and transport infrastructure, as well as increasing the share of digital products to 10 per cent of gross domestic product. In 2014, Ukraine launched the national open data portal (https://data.gov.ua) to provide access to publicly available information in the form of open data and access to information held by government agencies. Today, the portal has been modernized and contains more than 29,000 data sets, but on the topic “Environment” the portal contains only 7. Many data sets have not been updated since February 2022. The unified electronic services portal, “Diya”, (https://diia.gov.ua) provides online services for legal entities and individuals, which are grouped into categories: security and law and order, transport, land, construction, real estate, certificates, environment, health, documents and citizenship, and entrepreneurship. The national online platform “EcoSystema” (https://eco.gov.ua) is part of the unified portal of electronic services “Diya” and contains up-to-date information on the state of the environment, as well as providing access to environmental services and registers. A number of projects on environmental protection are being implemented on the basis of this platform. The project for the digital transformation of waste management “e-Vidhody” involves the creation of an electronic waste inventory and monitoring system. The service provides access to administrative services

10 │

and registers, including the State register of business entities that receive and/or dismantle scrapped vehicles, the register of licences for carrying out economic activities for the management of hazardous waste, the register of conclusions on transboundary transportation of waste, the register of declarations on waste, and the register of reports on transboundary movement of waste. The “e-Povitria” electronic service ensures the operation of an electronic system for recording pollutant emissions, as well as the introduction of electronic services for reporting and issuing permits for pollutant emissions. The service provides access to administrative services for State registration of facilities that have or may have an adverse effect on human health and the state of atmospheric air and the issuance of reference documents on background concentration values, access to a register of business entities that have approved emission limit values (specific emissions) of pollutant substances into the atmospheric air, a register of issued reference documents on background concentration values, a register of environmental auditors and legal entities entitled to carry out environmental audits. The “e-Lis” digital transformation project is aimed at creating an electronic system of State and public forest control. Today, the service provides access to administrative services to the population for issuing a special permit for the use of forest resources and for purchasing firewood. The digital transformation project for handling pesticides and agrochemicals “e-Pesticydy” involves the creation of an electronic inventory system for pesticides and agrochemicals. The service provides access to the register of pesticides and agrochemicals approved for use in the country. The “e-OVD” electronic service ensures digitalization of the issuance of conclusions on environmental impact assessment and automation of post-project monitoring. The service provides access to the unified State register for EIA (http://eia.menr.gov.ua ), a list of types of discussions and fees for holding public discussions during the EIA process, a list of authorized territorial bodies for conducting public discussions and a register of agreements for holding public discussions during the implementation of the EIA. The service also provides access to services for issuing conclusions on EIAs and registering contracts for providing services for conducting public discussions. The “e-Dovkillia” service involves providing automation of environmental monitoring by integrating information from various sources into a single analytical module. Today, the service ( https://ecozagroza.gov.ua ) has implemented functions for processing citizens’ requests and providing information about the impact of military operations on the environment. Interactive information about the background radiation at radiation monitoring stations is available. On the basis of the platform, it is also planned to implement projects on the digital transformation of biological and landscape diversity “e-PZF”, State enforcement in environmental protection “e- Ecocontrol”, strategic environmental assessment “e-SEO”, water management “e-Voda”, and use of subsoil "e-Nadrokorystuvannia". The Ministry of Environment Protection and Natural Resources is also implementing projects to create automated reporting systems under the Protocol to the 1979 Convention on Long-Range Transboundary Air Pollution Concerning the Control of Emissions of Nitrogen Oxides or their Transboundary Fluxes, concerning long-term financing of the cooperative programme for monitoring and evaluating the long- range transmission of air pollutants in Europe (EMEP) and the Protocol on Pollutant Release and Transfer Registers to the 1998 Convention on Access to Information, Public Participation in Decision-Making and Access to Justice in Environmental Matters (Aarhus Convention), which will become part of the common platform.

│ 11

Information on the state of surface waters is available on the “clean water” portal (http://texty.org.ua/water/). The portal is an interactive map of river pollution in Ukraine based on data from the State Water Agency. On the interactive map of river pollution indicators one can access information from more than 400 surface water quality stations on rivers including the Dnipro, the Danube and the Pivdennyi Bug. The website of the State Statistics Service (http://ukrstat.gov.ua) provides statistical data on the generation and management of waste, emissions of pollutants into the air from stationary sources of pollution, environmental protection costs, as well as environmental indicators recommended by UNECE. The website provides access to environmental accounts of air emissions and expense accounts for environmental protection. Civil society projects aimed at providing information about the state of the environment are active in Ukraine. One example of successful implementation is the SaveEcoBot System (https://www.saveecobot.com/), which aggregates open government data and data from public monitoring networks of air quality and background radiation in Ukraine. The Ecodozor portal (https://ecodozor.org/) – developed with the support of the Zoe Environmental Network (Switzerland), the Organization for Security and Co-operation in Europe, the REACH Humanitarian Initiative and the United Nations Environment Programme – provides information on the environmental effects and risks of military operations in Ukraine, including pollution risks due to disruption of industrial enterprises and critical infrastructure, soil damage, forest and grass fires. The Russian military invasion of Ukraine in February 2022 led to a change in information policy. Tasks related to data protection and cybersecurity took priority: modernizing personal data protection systems, ensuring the security of digital services, registries and information systems. At the same time, access to many information systems and registers, including those relating to environmental protection, was limited. For example, the website of the Ministry of Environmental Protection and Natural Resources (https://mepr.gov.ua/ ), which publishes information on the environment and the results of the Ministry’s work, is working only intermittently. The SEIS-Ukraine system is temporarily disconnected from the network (http://seis.menr.gov.ua/ ) to publish information on the dissemination of environmental information in Ukraine, including data from CORINE Land Cover, a “DEIS” system providing information on the environmental effects and risks of military operations in eastern Ukraine from 2014 to 2022. 1.7. Conclusions Despite the progress made, all countries face similar problems and challenges in the use of information systems and registries. One of the main problems is the lack of funding for the development and maintenance of information systems and registries. Budget constraints slow the pace of adoption of new technologies and reduce the quality of services provided. Some countries still have problems with access to the internet and the development of IT infrastructure in the regions, which make it difficult for the population to access information systems and registries, especially in remote rural areas. The shortage of qualified personnel in information technology and data management is another challenge for development. Countries need to take measures to improve their education systems and attract highly

12 │

qualified specialists into public administration structures and attract third-party developers to implement digitalization projects. Existing information systems and registries are often fragmented and do not provide effective interaction among different government agencies or local and central authorities. This is especially true for the integration of regional data and systems. In some cases, imperfections in the legislative framework and standards for working with data may hinder the development of information systems and registers in public administration. To ensure compatibility with international standards, countries need to constantly improve legislation, and review data quality standards, methods of processing and presenting information. The COVID-19 pandemic has had a mixed impact on the development of information systems and registries. On the one hand, countries were interested in information technologies to provide remote access to data; on the other hand, the pandemic in some cases led to a slowdown in economic growth and a decrease in budget revenues, which negatively affected the financing of digitalization projects. Fighting in the territories of some countries has led to limited access to data and a slowdown in progress in the digitalization of government and municipal services and the development of digital infrastructure. For security reasons, in some cases the work of information systems and registers was suspended, and access to data, including environmental information, was limited. Despite challenges and limitations, countries continue to develop and integrate information systems and registries for public administration and environmental protection. To improve the effectiveness of their information systems, countries need to overcome existing problems and ensure sufficient funding, coordination between government agencies and strengthened data protection measures. In general, all countries have a sufficient level of infrastructure development and human resources to implement projects in digitalizing the strategic environmental assessment process.

2. Key elements for developing a model electronic SEA register

The UNECE Protocol on Strategic Environmental Assessment to the Convention on Environmental Impact Assessment in a Transboundary Context (the Espoo Convention) was adopted in 2003 and entered into force in 2010. The Protocol defines the obligations of the Parties to evaluate likely environmental, including health, effects of certain plans and programmes, and, where possible, policies and legislation, at an early stage of their development. Article 10 of the Protocol also requires Parties to notify and consult with each other about plans and programmes that are likely to have significant transboundary environmental effects. The Protocol provides for a broad public participation in governmental decision- making, as well as early, timely and effective consultation with environmental and health authorities. The definition of strategic environmental assessment in the Protocol reflects the key elements of the strategic environmental assessment procedure. According to the Protocol, SEA means the evaluation of the likely environmental, including health, effects, which comprises the determination of the scope of an environmental report and its preparation, the carrying out of public participation and consultations, and the taking into account of the environmental report and the results of the public participation and consultations in a plan or programme (art. 2, para. 6).

│ 13

Articles 5 to 12 of the Protocol describe the process for carrying out an SEA of plans and programmes:

• Preliminary assessment (screening) (art. 5)

• Determining the scope of the SEA (scoping) to determine the content of the environmental report (art. 6)

• Environmental report (art. 7)

• Public participation (art. 8)

• Consultations with environmental and health authorities (art. 9)

• Transboundary consultations (art. 10)

• Decision to approve a plan or programme (art. 11)

• Monitoring (art. 12)

According to the SEA Protocol, at different stages of the SEA procedure an interaction occurs between various stakeholders, including authorities responsible for preparing and adopting relevant plans and programmes, authorities to be consulted with for reasons of their specific environmental or health responsibilities, the public, and, in the case of potential transboundary impact, other Parties to the Protocol.

The interaction may include notification, the exchange of documents or their publication, the provision of written comments, consultations, public hearings, various activities that ensure the monitoring of significant environmental, including health, effects of the implementation of plans and programmes and the communication of their results to the relevant authorities and the public (see figure 1).

14 │

Figure 1. SEA stakeholders’ interaction within the framework of the requirements of the SEA Protocol

│ 15

16 │

The Protocol explicitly recommends electronic media as a means of ensuring timely public access to documents (e.g. arts. 5.4 and 8.2). However, given the need to provide effective opportunities for public participation, using electronic media as a sole means of distributing documents may not be sufficient. This approach may exclude from participation important groups of the public who might not use the internet, including low-income individuals, isolated population groups (for example, in rural areas) and the elderly.1

Thus, providing access to information through electronic media does not replace or exclude the need to use other methods of informing; rather the use of various methods of disseminating information and documents, combined with informing through electronic media and ensuring the possibility of constant open access to documents on a publicly accessible electronic resource, could provide timely and most effective access to information in the public participation process within SEA.

The Meeting of the Parties to the Convention on Access to Information, Public Participation in Decision- making and Access to Justice in Environmental Matters (Aarhus Convention) at its seventh session (18– 20 October 2021, Geneva) adopted Updated recommendations on the more effective use of electronic information tools2 aiming to assist Parties, signatories and other interested States in supporting the implementation of the Aarhus Convention through the promotion of the development, maintenance, upgrade and use of electronic information tools by applying common approaches and standards. In addition, they will support efforts to implement other relevant international commitments.

In the Updated recommendations it is recommended to ensure where necessary through the introduction of appropriate legislative or regulatory measures, that subject to article 5 (10) of the Aarhus Convention:

(a) Public access to environmental information is provided in searchable electronic form and made available through the Internet, so that information required to be publicly available under the Aarhus Convention is to be provided in searchable electronic form where so requested and where the information exists in that form or can be readily converted to that form at reasonable cost;

(b) Documentation which is required to be drawn up and/or submitted in the context of decision-making procedures in environmental matters that are subject to the provisions of articles 6, 7 and 8 of the Aarhus Convention is required to be provided in electronic form and is progressively made accessible to the public through the Internet;

(c) A nationwide digital environmental information system supports public access to real-time and other dynamic and historical, up-to-date, accurate and quality-controlled, comprehensive, standardized and functional environmental information and this information is made discoverable and accessible through the Internet in machine-readable open forms and formats meeting the needs of different users;

(d) The following types of information are made publicly accessible, in a timely manner, through the Internet, preferably through a one-stop web access point:

(vii) Documentation related to strategic environmental assessment or other processes of preparing plans, programmes or policies relating to the environment subject to the provisions of article 7 of the Convention (for example, public notices, all other relevant documentation, including risk assessment and other studies, economic analysis and assumptions, comments of third parties, drafts and final decisions) where it is held in or can be readily converted to electronic form. Where it is not available in electronic form and cannot

1Information and Reference Guide for the Application of the UNECE Protocol on Strategic Environmental Assessment, ECE/MP.EIA/17, paragraph 81. 2 Updated recommendations on the more effective use of electronic information tools. ECE/MP.PP/2021/2/Add.2, https://unece.org/environment/documents/2022/02/updated- recommendations-more-effective-use-electronic-information

│ 17

be converted to electronic form at reasonable cost, a reference to where such documentation can be accessed (arts. 5 (3) (d) and 7 of the Aarhus Convention).3

One of the effective integrated solutions of using electronic media is the creation and operation of a centralized electronic SEA register. Such a register could be used to streamline SEA procedures and support access to information requirements in decision-making. It could be either a self-standing system or be integrated with other registers (e.g. EIA register) or be part of other registers or e-government systems.

The availability of documents and information online, in turn, simplifies the exchange of these documents between authorities at different stages of the SEA procedure, as well as providing access to them not only directly during the SEA procedure, but also in the future, when implementing plans and programmes, for example, for the purposes of monitoring significant environmental, including health, effects of the implementation of plans and programmes.

The use of a centralized SEA register helps to systematize SEA procedures at all levels, improve the exchange of information at the local and central levels, especially in those countries where there is a division of powers for conducting SEA at the local and national levels. Furthermore, a centralized SEA register generally contributes to the transparency of the planning system and strategic environmental decision-making processes at the national level, improves the quality of SEA, and contributes to more effective implementation of the reporting obligations under Article 14.7 of the SEA Protocol4.

Thus, as a model electronic register, it is proposed to consider a centralized electronic register, which is an electronic information or information and communication system that ensures interaction between SEA stakeholders, collection, storage, systematization of information and documents that originate in the SEA process, and during the monitoring of significant environmental, including health, effects of the implementation of plans and programmes, as well as publication and/or open access to information and documents (subject to relevant requirements and restrictions provided for by law).

The key functions of a model electronic register are the following:

• arrangement of information and documents on SEA into a single electronic structured database on SEA at all levels (local/regional and national) searchable by certain parameters

• ensuring the exchange of information and documents between the SEA stakeholders (including administering the comments and suggestions from the public and authorities)

• ensuring timely public notification

• ensuring the publication of information and documents

• constant open access to information and documents on all SEA procedures, as well as information on monitoring of significant environmental, including health, effects of the implementation of plans and programmes

• posting information within the framework of transboundary consultations (if carried out).

3 Ibid, paragraph 23. 4Among the findings of the Fourth Review of the implementation of the Protocol on Strategic Environmental Assessment (2019–2021), which is to be confirmed by the Meeting of the Parties to the Protocol at its fifth session (Geneva, 12–15 December 2023), it is acknowledged that the lack of a central registry or database of national strategic environmental assessment procedures in many Parties made reporting on the number of procedures during the survey period complicated and imprecise. See https :// unece . org / environment / documents /2023/10/ session - documents / fourth - review - implementation - protocol - strategic

18 │

Depending on technical solutions and capacity, in addition to the basic functions, the electronic register could have more advanced features, including additional capabilities for searching and analysing information, supporting public discussions/hearings, integration with a cartographic framework, as well as contain links to legislation and other databases and sources of information and so on. For example, new amendments to the EIA legislation in Ukraine provide for the introduction of a direct mailing service into the Unified EIA Register. It is assumed that individuals and legal entities will be able to register in the Unified EIA Register for the purpose of targeted notification on the publication of information and documents therein.

│ 19

3. National SEA procedures and legal prerequisites for launching electronic registers

This part examines the legislative framework for SEA in Armenia, Azerbaijan, Georgia, the Republic of Moldova and Ukraine, as well as national SEA procedures in the context of the interaction of various stakeholders, the exchange and publication of information through electronic means of communication.

This report does not aim to assess the compliance of SEA procedures in the countries covered with the SEA Protocol but is intended to identify the needs and prerequisites for the launch of electronic SEA registers in the countries concerned. In relation to Ukraine, the recently introduced Unified SEA register is being considered. The figures presented in this section are intended to illustrate the interaction of stakeholders at various stages of SEA and the publication of documents and information through electronic means of communication. The figures were developed based on the analysis of legislation and information provided by countries5, and are demonstrative in nature and may not fully describe all aspects of interaction, as well as the established practices of conducting individual procedures in the countries.

3.1. Armenia

SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure

The legislative framework for conducting SEA in Armenia is the 2014 Law on Environmental Impact Assessment and Expertise (hereinafter referred to as the Law on EIA and Expertise).6

According to this Law, SEA means the process of determining and evaluating the effects on the environment of the implementation of provisions of a draft fundamental document, which must include determining the scope and provisions of the SEA report, preparing a SEA report, ensuring participation of the public concerned and holding professional consultations, taking into account the provisions of the SEA report, the results of public participation and consultations in the fundamental document.

The fundamental document, in accordance with that Law, is a document that has potential effects on the environment (strategy, concept paper, scheme for the use of natural resources, project, plan, layout, urban development programme document) or any amendment to the document approved by national laws or other legal acts of State bodies or local self-government bodies.

The SEA and expertise of a draft fundamental document are carried out before the adoption of the fundamental document.

According to article 2.2 of the Law, the stages of SEA are:

• determination of the scope of SEA

• preparation of the SEA report

• incorporation of the results of SEA in the fundamental document.

At these stages, a State body or a local self-government body submitting a draft fundamental document (hereinafter referred to as “the initiator”) is obliged to:

5 National focal points for the Espoo Convention and its SEA Protocol. 6 This report examined the Law as amended on 3 May 2023.

20 │

(a) contact the authorized body7 and the authorized body in the field of healthcare for consultations, as well as the authorized State bodies in the areas in which the fundamental document is being developed, or local self-government bodies;

(b) involve the public concerned, and, if necessary, carry out transboundary consultations.

The expertise of the SEA report is carried out within 80 working days from the date of submission, with a cover letter to the authorized body (except for the documents with transboundary effect, for which the timeframe for providing a conclusion may be extended). On this basis, the authorized body provides the initiator with a positive or negative expert conclusion. Approval of a fundamental document is prohibited without a positive conclusion of the State expertise.

The authorized body, local State bodies, local self-government bodies and the initiator, to ensure the participation of the public concerned in the SEA and expertise procedure:

(a) disseminate information about the right to initiate and participate in the SEA and expertise procedure;

(b) provide access to documents on SEA, expertise and other information;

(c) facilitate participation of the public concerned in hearings, inform the public concerned about a draft fundamental document, the progress of the expertise through official websites and other means of disseminating information (press, other media, notice boards of local self-government bodies, public buildings) (See figure 2).

Prerequisites for launching an electronic SEA register On 11 February 2021, the Government approved resolution №183-L on the Digitalization Strategy of Armenia, the Strategy Action Programme and Results Indicators, which acknowledges the need for the development of digitalization in various areas and outlines the main directions and approaches to digitalization for the period until 2025.

In terms of SEA legislation, the establishment of a centralized electronic register on SEA or a unified electronic database/portal of documents on SEA is not provided for by the Law on EIA and Expertise. That Law provides for the exchange of information and the submission of comments both on paper and in electronic format. Informing the public and providing access to documentation is provided through the websites of the authorized body, local State bodies, local self-government bodies and the initiator.

7 Authorized body - a public authority developing and implementing the Government policy in the field of ensuring the State environmental expertise.

│ 21

Figure 2. Stakeholders’ interactions in the SEA and expertise procedure

22 │

3.2. Azerbaijan

SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure

The legislative basis for conducting SEA in Azerbaijan is the 2018 Law on Environmental Impact Assessment as well as by-laws adopted for the purpose of its implementation, including the Regulation on conducting the State and public environmental assessments, approved by a resolution of the Cabinet of Ministers No. 184 dated 21 May 2020, as well as the Procedure for conducting the strategic environmental assessment, approved by a resolution of the Cabinet of Ministers No. 354 dated 15 September 2022, which directly regulates the SEA procedure.

The Law on Environmental Impact Assessment defines SEA as a systematic assessment of strategic documents, territorial planning documents from the point of view of environmental safety to identify and prevent potential effects on the environment and human health and ensure the effective use of the environment. An SEA is carried out by government authorities, government agencies and municipalities that prepare strategic documents (hereinafter referred to as “planning authorities”) at the stage of preparation of strategic documents. The Law considers plans, programmes, strategies and concepts in the areas of agriculture, forestry, fisheries, energy, industry, transport, waste and water management, land use, tourism and telecommunications to be strategic documents.

The SEA process commences when one contacts the State Agency for Environmental Expertise under the Ministry of Environment and Natural Resources for preliminary consultations and concludes with the issuance of a conclusion of environmental expertise.

The legislation of Azerbaijan establishes the following stages of a SEA:

• identification of the scope of the SEA and preliminary consultations with the Agency

• analysis and assessment of possible effects in accordance with the requirements of normative legal acts

• specification of environmental protection measures according to the collected data

• development of the SEA report

• organization of public consultations

• preparation of appropriate final justification for the findings of the planning authorities

• approval of the strategic document by the Ministry of Environment and Natural Resources

• monitoring of SEA results.

At the stage of preliminary consultations on SEA and determining the scope of the SEA, the planning authority carries out preliminary consultations with the Agency in order to determine the content, scope and methods of the SEA and to ensure the completeness and accuracy of the information to be included in the SEA report. Preliminary consultations are initiated by the planning authority at the stage of preparation of the strategic document by submitting an application to the Agency for notification of planning intentions and defining the scope of the SEA. Once the Agency approves the SEA scoping document, the planning authority posts the document on its website along with the draft strategic document and informs the public (see figure 3).

Figure 3. Preliminary consultations on SEA and determination of the scope of SEA

│ 23

At the next stages, the planning authority prepares the SEA report and submits it to the Agency for environmental expertise. When a planning authority submits a draft SEA report to the Agency, it must also advise of the date, time and location of the public consultations.

An Agency representative must be formally notified by the planning authority of the public hearing at least seven working days in advance to ensure that an Agency representative is present at the consultations. Also, the planning authority, at least seven working days before the consultations, publishes on its website, as well as in the media, an announcement on public consultations and the draft SEA report, the purpose, date, place and time of the meeting, its format, as well as information on the venue where the relevant documents can be reviewed.

Public hearings on strategic documents of regional importance are organized in several territorial units (districts and cities); individuals and legal entities within the relevant administrative-territorial units, as well as property owners, are involved in and informed of the consultations.

The conclusion of the environmental expertise issued for the SEA report is posted on the website of the Agency (see figure 4).

24 │

Figure 4. Review of the SEA report: public consultations and environmental expertise

The strategic document is drawn up taking into account consultations with relevant governmental authorities and public consultations on SEA, as well as opinions and proposals submitted after the conclusion of the State environmental expertise is issued.

The planning authority prepares a final justification document on the issues considered and not considered in relation to the proposals on the strategic document and submits the strategic document to the Ministry for approval, which must be accompanied by an SEA report or a brief overview of its final findings, the conclusion of the State environmental expertise and the final justification document of the planning authority.

After approval of the strategic document, the planning authority summarizes the final results received, including the SEA findings and the conclusion of the environmental expertise, posts them on the website and informs the Agency about this in writing (see figure 5).

│ 25

Figure 5. Final decision on SEA

Prerequisites for launching an electronic SEA register The legal framework for the introduction of electronic government in Azerbaijan was established through the Presidential Decree “On approval of the State programme (E-Azerbaijan) for the development of communications and information technologies in the Azerbaijan Republic in 2010–2012”, as well as the and the Presidential Decree “On approval of some measures for the provision of electronic services by government agencies” dated 23 May 2011.8 Subsequently, several Presidential decrees and other regulatory legal acts were adopted, which determined the strategies for developing e-government and digitalization in the country, as well as their individual aspects. For example, the Presidential Decree dated 14 March 2018 “On measures related to the development of electronic government and the transition to digital government”.

In Azerbaijan, there is currently no centralized electronic database of SEA procedures and relevant documents within the framework of such procedures. Moreover, from the interaction patterns discussed above, it appears that even within the framework of one SEA procedure some documents are posted on the planning authority’s website and some on the Agency’s website.9 At the same time, it should also be taken into account that planning authorities encompass various government bodies, State agencies and municipalities that prepare strategic documents, and accordingly, only information within their purview is posted on their websites.

8 https://www.e-gov.az/en/content/read/2 9According to the information provided by Azerbaijan as part of the preparation of this report, the Agency’s website is currently unavailable.

26 │

3.3. Georgia

SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure

The legislative basis for conducting an SEA in Georgia is the 2017 Environmental Assessment Code.10 According to the Code, an SEA includes scoping, the preparation and review of an SEA report, public participation and consultations, taking account of the information included in the SEA report in the decision-making on a strategic document and taking account of recommendations issued by the National Environmental Agency11 and the Ministry of Internally Displaced Persons from the Occupied Territories, Labour, Health and Social Affairs of Georgia (hereinafter - the Ministry of Health) in relation to the draft strategic document and the SEA report, taking account of the results of public participation during the adoption/approval of the strategic document, as well as the provision of information on the decision made to the public and concerned agencies.

The stages of SEA, according to the Code, include:

• submission of an application by the planning authority12 to the Agency and the Ministry of Health

• scoping procedure

• preparation by the planning authority and/or consultant of a SEA report

• the planning authority's assessment of the information obtained from the SEA report, public participation and consultation

• if necessary, performance of the transboundary environmental impact assessment procedure

• public participation

• issuance of recommendations by the Agency and the Ministry of Health in relation to the draft strategic document and the SEA report.

To determine the need for an SEA (minor changes in the strategic document, as well as the strategic document relating to the territory of the self-governing community), a preliminary assessment (screening) procedure is carried out (see figure 6). In such cases, the planning authority applies to the Agency and the Ministry of Health with an application for screening and submits a concept or draft strategic document (it should contain brief information on the aims, objectives and activities provided for in the strategic document) as early as possible in its development both in paper and electronic format.

The Agency sends the application and concept or draft strategic document to the Centre for Environmental Information and Education.13 The Centre ensures their posting on the environmental information portal. Also, the Ministry of Health and the planning authority post the application and concept or draft strategic

10This Report considered the edition of the Code as of 29 June 2023 - https://matsne.gov.ge/ru/document/view/3691981?publication=12 . 11A legal entity of public law, part of the system of the Ministry of Environment Protection and Agriculture of Georgia. 12Planning authority – an administrative body or other authorized organization that, according to the relevant regulatory act, is responsible for preparing a strategic document. 13A legal entity of public law, part of the system of the Ministry of Environment Protection and Agriculture of Georgia.

│ 27

document on their websites, and the Centre also ensures that the screening application is posted on the information board of the executive body and/or representative body of the respective municipality.

Once the screening statement and concept or draft strategic document are posted on the websites and information board, the public has the right to submit opinions and comments about these documents within a specified period. The Agency and the Ministry of Health consider the opinions and comments submitted by the public and, if there are appropriate grounds, take them into account in the decision-making process.

After making a screening decision, the Agency forwards the decision, as well as opinions and comments submitted by the public, to the Centre, which ensures that they are posted on the environmental information portal. Also, after making screening decisions, the Ministry of Health and the planning authority post these decisions, as well as opinions and comments submitted by the public, on their websites, and the Centre also ensures that these documents are posted on the information board of the executive body and/or representative body of the respective municipality.

Figure 6. Screening

A similar algorithm for the interaction of the SEA stakeholders and the publication of information using electronic resources is provided at the scoping stage (see figure 7). The exception being the provisions on the posting by the Centre, the Ministry of Health and the planning authority of opinions and comments provided by the public during the scoping process. The Code does not specify in the scoping procedure, in contrast to the screening procedure, the posting of public opinions and comments on the relevant electronic resources; however, it stipulated that the Agency and the Ministry of Health consider the opinions and comments submitted by the public and, if there are appropriate grounds, take them into account in the decision-making process.

The Code provides for the possibility to combine the stages of screening and scoping and submit simultaneously an application for screening and an application for scoping.

Also, in the case of a transboundary environmental impact assessment procedure, the Agency determines the obligation for the planning authority to reflect in the scoping report/scoping application the results of consultations related to the transboundary impact assessment procedure.

28 │

Figure 7. Scoping

After the planning authority prepares an SEA report, the procedure begins for the Agency and the Ministry of Health to review the report and issue recommendations (see figure 6). The planning authority applies to the Agency and the Ministry of Health and submits the SEA report and the draft strategic document in both paper and electronic format. The application also contains information on the proposed time, place and procedure for holding a public discussion.

The Agency sends this application and attached documents to the Centre. The Centre ensures that these documents are posted on the environmental information portal. The Ministry of Health and the planning authority post the application and the attached documents on their official websites, and the Centre ensures that it is posted on the information board of the executive body and/or representative body of the relevant municipality.

Also, in order to review the SEA report and the draft strategic document, the Agency creates an Expert Commission, which submits an expert opinion to the Agency.

The public has the right to submit suggestions and comments to the Agency and the Ministry of Health in relation to the SEA report and the draft strategic document. The Agency and the Ministry of Health review public submissions and, if there are appropriate grounds, take them into account in the decision-making process.

The planning authority also holds public consultations on the SEA report with the participation of the Agency and the Ministry of Health. After a public discussion on the SEA report, the planning authority ensures that a protocol is drawn up on the results of the public consultations on the SEA report and submits the protocol on the results of the public consultations on the SEA report to the Agency and the Ministry of Health.

Within their purview the Agency and the Ministry of Health issue appropriate recommendations in relation to the SEA report and the draft strategic document and forward these recommendations to the planning authority.

│ 29

The Agency also forwards recommendations issued in relation to the SEA report and the draft strategic document to the Centre. The Centre ensures that they are posted on the environmental information portal. The Ministry of Health and the planning authority publish these recommendations on their websites, and the Centre also ensures that these recommendations are posted on the information board of the executive body and/or representative body of the relevant municipality.

In the case of a transboundary environmental impact assessment procedure, the Agency ensures that the results of transboundary consultations are taken into account in the process of issuing recommendations.

Figure 8. Review of the SEA report and a draft strategic document

After the adoption/approval of the strategic document, the planning authority ensures that the decision on the adoption/approval of the strategic document is posted on its website and sends the decision to the Agency and the Ministry of Health.

The Agency forwards the decision to the Centre. The Ministry of Health is obliged to post the decision on the adoption/approval of the strategic document on its website, and the Centre ensures that information on the decision is posted on the environmental information portal and information board of the executive body and/or representative body of the relevant municipality.

30 │

If there is a need and possibility, the Agency, based on the data available to it, ensures the performance of an independent analysis of significant effects on the environment resulting from the implementation of the strategic document and provides the Centre with the results of this analysis. In order to inform the public, the Centre ensures systematic posting of the results of further analysis of the results of the implementation of the strategic document on the environmental information portal.

Prerequisites for launching an electronic SEA register In accordance with paragraph 2(d) of article 4 of the Code, the purview of the Ministry of Environmental Protection and Agriculture of Georgia includes the creation of a unified database on issues within the purview of the Ministry, and ensuring the security, openness and accessibility of the information stored within, in order to ensure access to information, government effectiveness and public participation.

Currently, SEA documents are submitted both digitally and in paper format. Digital materials are posted on the websites of the authorities and the Agency’s website and are sent to departments/various organizations for review. Thus, all administrative procedures are carried out digitally. However, special software/IT tools are not used to ensure greater digitalization of the SEA procedure. Also, currently there is no centralized electronic database of SEA procedures and relevant documents within the framework of such procedures. Moreover, from the interaction patterns discussed above, it is concluded that even within the framework of one SEA procedure some of the documents are posted on the website of the planning authority or the portal, when the part related to health is posted on the website of the planning authority and the Ministry of Health. It should be taken into account that planning authorities encompass various administrative bodies or other authorized organizations responsible for preparing strategic documents, and accordingly, information related only to their purview is posted on their websites.

From 1 July 2023, the Centre for Environmental Information and Education (www.eiec.gov.ge) is responsible for involving the public in the decision-making process in the procedures provided for by the Code, ensuring access to information and organizing public hearings.

According to the information provided by Georgia as part of the preparation of this report, Georgia is developing a public environmental assessment portal, which will combine EIA/SEA documents on a single platform and provide the public with systematic and simplified access to information on EIA and SEA procedures.

│ 31

3.4. Republic of Moldova

SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure

The SEA procedure in the Republic of Moldova is regulated by the 2017 Law on Strategic Environmental Assessment with appropriate amendments.14

According to the SEA Law, an SEA is an assessment of effects that policy and planning documents may have on the environment, including public health, which involves determining the scope of the SEA report and its preparation, carrying out consultations with the public authorities concerned and the public concerned, as well as carrying out transboundary consultations where appropriate and taking into account the conclusions of the SEA report and the results of public participation and consultation in a policy and planning document

The SEA Law refers to policy and planning documents as public policy documents and planning documents, which: (a) are to be prepared according to the provisions of normative or administrative acts; (b) are to be prepared by a public authority and approved by the Government or, by means of a legislative procedure, by the Parliament; and (c) are to be prepared and approved by a local public administration authority.

The preliminary assessment (determining the need for an SEA) and an SEA are carried out at the initial stage of the development of a concept of the policy and planning document or of its modification.

The SEA process includes the following stages:

• defining the scope of the SEA report

• preparing the SEA report

• analysing the quality of the SEA report

• analysing the integration of environmental aspects into the draft policy and planning document

• issuing an environmental opinion15

• approving the policy and planning documents

• monitoring the significant impact of the policy and planning document on the environment, including on public health.

Among the obligations of the initiator and the competent authority the SEA Law provides for the posting of information on the SEA procedure on their websites.

In accordance with the SEA Law, the initiator is the central or local public administration authority that initiates policy or planning documents and is responsible for developing them. The competent authorities, according to the SEA Law, are the Ministry of the Environment (MoE) - for national-level policy and planning documents, including sectoral and cross-sectoral documents approved by the Government or

14This report examined the law, including the amendments dated 30 September 2022, which came into force on 21 October 2023. 15Environmental opinion is a technical-legal document issued by the competent authority confirming that the SEA report complies with the requirements of the SEA Law, and the aspects related to environmental protection are integrated into the policy or planning documents submitted for approval and do not have adverse effects on the environment, including public health.

32 │

Parliament and the Environment Agency (EA) - for local level policy and planning documents, approved by the local public administration.

The initiator, under the guidance of the competent authority, informs (through public announcements in local and national newspapers and posting information on official websites) and organizes the participation of the public concerned at all stages of the SEA. At all stages, too, the initiator posts and stores information on the SEA procedure on its official website in the section dedicated to SEA.

For policy and planning documents developed in the areas of agriculture, forestry, fisheries, energy, industry, transport, waste management, water management, electronic communications, tourism, land use, urban and rural planning (urban planning and landscaping documentation, including plans for urban planning and development of the territory and programmes for urban planning and development of the territory at the national, regional, district, local levels, as well as for general and zonal urban plans), which establish the framework for the implementation of planned activities subject to environmental impact assessment, the SEA procedure begins with defining the scope of the SEA report.

Where these policy and planning documents relate to the use of small areas at the local level or provide for minor changes to the policy and planning documents, and where policy and planning documents other than those above establish the framework for the implementation of any type of planned activity for which a permit is required, a preliminary assessment is carried out (determining the need for an SEA).

To carry out a preliminary assessment, the initiator, at the stage of developing policy or planning documents, submits to the competent authority the information necessary for the preliminary assessment. The competent authority publishes this information on its official website and initiates consultations with central and local public authorities identified as public authorities concerned (PAC) and with the Ministry of Health (MoH).

The initiator informs the public concerned. The public concerned may submit their comments and suggestions to the competent authority within 10 days from the date of notification.

The competent authority, taking into account the opinion of the public authorities concerned, as well as comments and suggestions received from the public concerned, makes a decision on preliminary assessment, sends it to the initiator and posts it on its official website, as well as at its headquarters.

The initiator, after receiving a decision on preliminary assessment, posts it on its official website and informs the public concerned regarding the decision on preliminary assessment, including through public announcements in local and national newspapers (see figure 9).

For policy and planning documents in relation to which a decision to carry out an SEA was taken, the competent authority determines the scope of the SEA report and issues the decision on the scope of the report in accordance with the scoping requirements.

│ 33

Figure 9. Preliminary assessment

A similar algorithm for the interaction of SEA stakeholders and the publication of information using electronic resources is also provided at the stage of determining the scope of the SEA report (see figure 10). The exception is that at the stage of determining the scope of the SEA report, the SEA Law does not provide for posting the decision of the competent authority on its website, but states that the competent authority forwards in writing the decision on determining the scope of the report to the initiator, and the latter publishes it on its website and informs the public concerned.

Also, at the stage of determining the scope of the SEA report, the results of the consultations are recorded in a protocol, which contains a list of mutually agreed information necessary for preparing the SEA report and which must be an integral part thereof.

34 │

Figure 10. Defining the scope of the SEA report

At the following stages, the initiator prepares an SEA report, submits to the competent authority a draft policy and planning document and an SEA report (see figure 11), publishes them on its official website, informs the public concerned regarding these documents and the deadlines for submitting comments and proposals on them to the competent authority, as well as regarding the conducting of public consultations.

The competent authority, having received the SEA report and the draft policy and planning document, transmits them to the Panel of Experts,16 publishes the report and the draft document on its official website, and forwards them to non-governmental organizations promoting environmental protection.

Depending on the nature and complexity of the policy and planning document, the competent authority may involve representatives of the public authorities concerned, as well as other independent experts, in analysing the quality of the SEA report.

Comments and suggestions from the public concerned on the SEA report and the draft policy and planning document may be submitted to the competent authority within 30 days from the date of their publication on the website of the competent authority. The competent authority forwards copies of these comments and suggestions to the Panel of Experts.

The Panel of Experts provides the competent authority with a detailed and reasoned opinion on the quality of the SEA report in writing.

16The Panel of Experts is set up by order of the Minister of Environment and made up of experts appointed by the Ministry of Health, the Ministry of Environment, the Ministry of Infrastructure and Regional Development, the “Moldsilva” Agency, the National Archaeological Agency, the Academy of Sciences of Moldova, the Agency for Geology and Mineral Resources, and the “Apele Moldovei” Agency, the State Hydrometeorological Service.

│ 35

If the quality of the SEA report is inadequate, the competent authority having received the opinion of the Panel of Experts draws up the conclusion on the quality of the SEA report and indicates the aspects of the report that it considers inadequate with reference to comments and suggestions received from the public concerned and to the opinion of the Panel of Experts, as well as the recommended measures for finalizing the SEA report. If the SEA report is returned for revision, the initiator revises and resubmits the report.

Having received a conclusion on the quality of the SEA report from the competent authority, the initiator posts a copy of the report on its website and informs the public concerned.

Simultaneously with assessing the quality of the SEA report, the Panel of Experts evaluates the draft policy and planning document. Once the SEA report is found to meet the required quality standards, the Panel of Experts provides the competent authority with a reasoned opinion on the draft policy and planning document.

Taking into account the opinion of the Panel of Experts on the draft policy and planning document, as well as the results of public consultations and, as the case may be, transboundary consultations, the competent authority issues an environmental opinion, notifies the initiator in writing about the environmental opinion and publishes it on its official website. The initiator also posts the environmental opinion on its official website and informs thereof the public concerned.

Figure 11. Review of the quality of an SEA report and a draft policy or planning document

After the approval of a policy or planning document according to the procedure established by the legislation, the initiator places on its official website and informs the public concerned, the public authorities concerned and makes available to them, the environmental opinion, as well as the following:

36 │

(a) a policy or planning document in the approved form;

(b) information on how environmental concerns were integrated into the policy or planning document and the effects of the policy or planning document on the environment, including public health;

(c) information on consultations with the public and the public authorities concerned, the results of consultations in a transboundary context.

The initiator, within its purview and in accordance with the established programme, monitors the significant environmental, including public health, effects of the implementation of the policy or planning document in order to identify unforeseen adverse effects at an early stage and to be able to take appropriate remedy measures. The initiator submits the monitoring results to the competent authority in accordance with the schedule and form provided in the approved policy or planning document and publishes them on its official website.

Legal preconditions for launching an electronic SEA register The general legal framework for the development and operation of electronic registers in the Republic of Moldova consists of the 2003 Law on Informatization and State Information Resources, the 2007 Law on Registers, Government Decree No. 562 of 22 May 2006 on the creation of State automated information systems and resources, Government Decree no. 153 of 25 August 2021 on Approval of the Concept of the Information System “Register of State Information Resources and Systems” and the Regulations on the procedure for maintaining the Register.

The SEA Law also stipulates that the competent authority creates, develops and maintains an electronic register of information on SEA and makes it available to the public by posting it on the official website in the section dedicated to SEA (art. 84)17.

Currently, in the Republic of Moldova there is no centralized electronic database of SEA procedures and relevant documents within such procedures. From the interaction patterns discussed above, it is concluded that information and documents within the framework of the SEA procedure are posted on the websites of the initiator and the competent authority. Initiators encompass various central or local public authorities that initiate policy or planning documents and are responsible for their development. Accordingly, information related only to their purview is posted on their websites.

Information is also posted on various websites depending on the status of the document and the type of competent authority involved: for national-level policy and planning documents, including sectoral and cross-sectoral documents approved by the Government or Parliament – on the website of the Ministry of Environment; and for local-level policy and planning documents approved by local public administration – on the website of the Environmental Agency.

17This provision came into force on 21 October 2023.

│ 37

3.5. Ukraine

SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure

The SEA procedure in Ukraine is regulated by the 2018 Law of Ukraine on Strategic Environmental Assessment.18 Also, a number of by-laws were adopted to regulate certain aspects of the SEA implementation, including the Procedure for monitoring the effects of the implementation of the State planning documents for the environment, including for public health, approved by the resolution of the Cabinet of Ministers of Ukraine dated 16 December 2020, No. 1272, the procedure for maintaining the unified register on strategic environmental assessment, approved by a resolution of the Cabinet of Ministers of Ukraine dated 2 May 2023, No. 430 and others. The legal framework and general requirements for the development and operation of State electronic registers in Ukraine are prescribed by the 2021 Law of Ukraine on Public Electronic Registers.

According to the Law of Ukraine on SEA, SEA is a procedure of identifying, describing and evaluating effects of implementation of a public planning document on the environment, including human health, reasonable alternatives, developing measures to prevent, reduce and mitigate possible adverse effects, which includes the scoping of SEA, the preparation of a SEA report, the carrying out of public consultations and consultations (where necessary – transboundary consultations), the taking into account of the SEA report and the results of public consultations and consultations in the public planning document, the provision of information on the adoption of the public planning document.

Public planning documents in accordance with the Law on SEA are strategies, plans, schemes, urban planning documentation, national programmes, State target programmes and other programmes and programme documents, including amendments to them, developed and/or subject to adoption by a public authority or local self-governance authority.

The stages of an SEA include:

1) defining the scope of the SEA

2) drawing up an SEA report

3) conducting public discussion and consultations with authorized bodies in the field of environmental protection and health, transboundary consultations

4) taking into account the SEA report, the results of public discussion and consultations

5) informing about the adoption of the public planning document

6) monitoring the effects of the implementation of the public planning document on the environment, including public health.

Until May 2023, the exchange of information and documents within the framework of the SEA procedure was carried out by sending relevant documents in electronic or paper form between SEA stakeholders via e-mail or regular mail. For the purpose of consultation, planners19 submitted relevant documents to authorized bodies at the national level (Ministry of Environmental Protection and Natural Resources and

18This report examined the version of the Law as of 9 July 2023 - https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/2354-19#Text 19Planner – a State executive authority or a local self-governance authority responsible for the preparation of public planning documents and exercising general leadership and control over the implementation thereof, or other defined by the legislation planner of the public planning documents.

38 │

Ministry of Health) or authorized territorial bodies (regional level). The documents were made public on the websites of the planners and relevant authorities consulted. Also, planners additionally informed the public through print media.

Thus, SEA documents were posted on the websites of numerous and varied authorities (depending on the planner and the status of the state planning document). Moreover, within the framework of one SEA procedure, some documents were posted only on the planner’s website, while other were posted exclusively on the websites of the authorities consulted.

In May 2023, amendments to the Law of Ukraine on Strategic Environmental Assessment came into force, introducing provisions on the Unified SEA register. As a result of such amendments, the SEA procedure and the exchange of documents at all stages is carried out through an electronic register - the Unified SEA register (hereinafter referred to as the Register). Since May of this year, all documents on SEA created by relevant authorities at all levels are submitted in electronic form20 and are freely available in the Register21. Disclosure of documents on SEA on the Internet is carried out through the Register (authorized access), as well as on the official websites of planners (unauthorized access). At the local level in rural areas, information is also provided through notice boards.

Unified SEA Register According to the legislation of Ukraine, the Register is a unified information and communication system that ensures the creation, viewing, collection, entry, accumulation, processing, use, review, storage, protection, recording and provision of information in the field of SEA. The Register was created using software that ensures its compatibility and electronic information interaction in real time with other electronic information systems and networks that make up the State information resources, including the Unified Register on Environmental Impact Assessment, the urban planning cadastre, the State Land cadastre, etc.

The Register is an electronic database of information and documents created and loaded by electronic user accounts that facilitate electronic interaction between SEA stakeholders.

The Register is also a functional module of the Unified Environmental Platform ‘EcoSystem’, intended for the official publication of documentation on SEA, ensuring that SEA stakeholders and other parties concerned are informed about the progress and results of SEA implementation.

The Register is maintained to ensure:

• access of the SEA stakeholders to up-to-date information on the implementation of SEA (regulatory and legal acts, guidelines, reference information);

• electronic interaction between SEA stakeholders, submission and processing of information by planners of public planning documents and authorities consulted through electronic user accounts;

• carrying out of consultations with authorized bodies and transboundary consultations;

• free access of all parties concerned to the information on SEA of public planning documents;

20Except for the graphic materials of urban planning documentation, which are submitted in paper form. At the State level, there are prerequisites for the transition to a digital format in terms of graphic materials of urban planning documentation. 21Currently, access to information in the Register requires user authorization, which may not be fully consistent with the “free public access” approaches to registers provided for by the Aarhus Convention.

│ 39

• holding public discussions during the SEA process and providing suggestions and comments from the public.

The Ministry of Environmental Protection and Natural Resources is the holder and administrator of the Register, ensuring the maintenance of the Register, as well as being responsible for the technical, technological and software support of the Register, and the storage and protection of the data contained in the Register.

Planners and authorities consulted have access to the Register with the right to enter information in accordance with their powers through electronic user accounts. When a planner or an authority consulted enters information into the Register, the Register’s software automatically creates messages sent through electronic user accounts to the authorities consulted or to the planner. Such messages include the date and time of entering the information in the Register and a link to view them in the Register.

The public has access to information entered into the Register via the internet (authorized access). The public is also informed through other means (planners websites, notice boards). Suggestions and comments from the public during the SEA process are submitted in electronic or paper form to the planner, who enters them into the Register (see also figure 12).

The following are entered into the Register:

1) a statement defining the scope of the SEA and a notice of its publication;

2) a draft public planning document, an SEA report and a notice of the publication of these documents;

3) comments and suggestions of the public; a statement of public consultations;

4) comments and suggestions of the authorities consulted; a statement of consultations;

5) an approved public planning document (except for information that, according to the law, constitutes a State secret or relates to information with limited access) and the decision on its approval;

6) information on transboundary consultations (if any);

7) results of monitoring the effects of the implementation of public planning documents on the environment, including public health, information on the adverse effects of the implementation of the public planning document on the environment, including public health, unforeseen by the SEA report, and appropriate remedial actions undertaken;

8) recommendations on the need to carry out SEA of minor changes to the public planning document for which SEA was previously carried out, and a decision not to carry out SEA of such changes.

Information entered into the Unified SEA Register is public and open. Access to it is provided via the internet; however, as mentioned above, it requires authorization.

40 │

Figure 12. SEA procedure stakeholders’ interactions after the launch of the Register

│ 41

3.6. Conclusions In all countries under consideration, except Ukraine, there are currently no centralized electronic SEA registers. Access to information and documents in the SEA process in the countries under review is carried out, for example, by posting them on the websites of the planning authorities, the environmental authorities, the health authorities and various other bodies. At the same time, planning authorities may be various administrative bodies or other authorized organizations responsible for preparing plans and programmes, and accordingly, only information within their purview is posted on their websites.

In terms of posting information within the framework of an SEA on the websites of environmental and health authorities, in a number of countries there is a division according to the status of the plan or programme and the level of the authority consulted (national, regional/local), and the information is also posted on various websites of the relevant authorities.

The dissemination of information on the websites of various authorities does not in itself contradict approaches of providing broad public information, but the need to search for information on the websites of various authorities (in some cases even within the same SEA procedure) may significantly reduce the effectiveness of information and opportunities for public participation. Launching a centralized database of information on SEA could help solve this problem.

In all the countries under consideration, digitalization processes are taking place. Many countries are switching to electronic document management and creating e-government systems. Thus, in the countries there are prerequisites for launching SEA registers.

4. Recommendations

4.1. Legal recommendations When developing and launching electronic SEA registers, it is advisable to take into account the following recommendations:

(a) Develop a system that can provide not only the accumulation of and access to information on an SEA, but also more effective interaction between SEA stakeholders, consultations and exchange of documents, as well as facilitate the analysis and collection of information in order to fulfil reporting obligations under the SEA Protocol;

(b) Take into account the national specifics and features of the SEA procedure in specific countries, levels of decision-making, the purview of the authorized bodies, as well as the key functions and recommendations provided in section 1 of this report;

(c) The SEA electronic register can be either an independently functioning system or combined with other registers (for example, an EIA register) or integrated into existing electronic e-government systems or other databases. For example, in Georgia, a public environmental assessment portal is being developed that will combine EIA/SEA documents on a single platform and provide the public with systematic and simplified access to information related to EIA and SEA procedures;

(d) In addition to securing technical solutions and financial resources, it is necessary to amend or supplement the legislation on SEA and/or develop and adopt relevant by-laws;

(e) When preparing amendments to legislation and/or developing new acts, legislative norms should provide a legal basis for the timely entry of information and documents into the register, compliance with the deadlines stipulated by the SEA procedure, and storage and protection of information. For example, in Ukraine, the SEA procedure is directly linked to the entry of information and documents into the Unified SEA Register, and the deadlines provided for by the procedure start from the date of placement/publication of information in the Unified SEA register;

42 │

(f) The register should, at a minimum, ensure the availability of information as it becomes available throughout the SEA process, as well as access to monitoring information on significant environmental, including health, effects of the implementation of plans and programmes;

(g) In the legislation, determine the periods of storage and availability in the electronic SEA register of information on completed SEA procedures, as well as information on monitoring of the effects of the implementation of plans and programmes after the expiration of their validity periods and / or completion of monitoring activities.

For some countries, the following should be additionally noted. In Georgia and the Republic of Moldova, in 2023, the legislation was supplemented by separate provisions on registers (for more details, see the chapters on Georgia and the Republic of Moldova). However, these provisions require further detailing in the relevant laws and/or regulations, in particular regarding the procedure for creating and operating such registers, and the interaction of stakeholders within the framework of the SEA procedure.

In Ukraine, changes to the legislation and the corresponding by-law regulating the operations of the Unified SEA register were adopted, and a centralized electronic SEA register was created and began to operate (for more details, see the chapter on Ukraine).

In the future, based on the results of the practical application of the register, it may be necessary to refine both the by-laws and the functionality of the register, including the issue of exclusively authorized public access to the register, which may not fully correspond to the approaches of “free access” of the public to the registers provided for by the Aarhus Convention.

4.2. Technical recommendations Creating software to automate the SEA process requires an integrated approach that includes the development not only of the software itself but also of the associated data registries. Automation of the process can greatly simplify and speed up the exchange of information, as well as increase the transparency of procedures in all the participating countries. At the same time, it is important that the automated system be maximally integrated and harmonized with data registers and the requirements of the Protocol, and also that it should ensure the possibility of effective data exchange between countries and the secretariat of the Convention. The following are some general recommendations for planning to automate the SEA process and create common data registries:

(a) A digital platform should be central, and accessible both to authorities and to the public. This platform may include modules for initiators to submit applications, conduct public consultations and discussions, and monitor the results of the SEA. Thanks to data centralization, process participants will be able to monitor the status of applications and documents in real time, as well as to receive notifications about the need for their revision or about new legal requirements;

(b) To ensure consistency with the Protocol, it is important to implement common data exchange

standards that comply with international requirements and regulations. This will ensure comparability and compatibility of information at the international level and facilitate cross-border data exchange. Existing national systems and data registries should also be taken into account when automating the SEA process. For example, SEA registers should be integrated with the institution's automated document management system, if available, and registers of national legislation and environmental registers available in the country;

(c) User feedback and support mechanisms should be in place to ensure prompt responses to emerging

issues and problems and to facilitate the continuous improvement of software and data registries and increase their effectiveness;

│ 43

(d) An important element of automation is also a module for conducting expert assessments and issuing conclusions. Experts should be able to interact with the system to upload their reports and conclusions, which will increase the efficiency of the document approval process, and have access to other national environmental registers, including registers related to public health and environmental monitoring data;

(e) Registers can be integrated with geographic information systems to visualize the affected areas of

planned projects and programmes, allowing for a better assessment of their potential environmental effects;

(f) In the process of creating SEA registers and automating them, data protection is a key aspect. Data

protection not only ensures the security and confidentiality of information, but also maintains the confidence of all stakeholders in the SEA process. Given this, security recommendations should include a number of measures aimed at protecting information at all stages of its life cycle;

(g) As data confidentiality can be guaranteed by encrypting both stored and transmitted data,

information from SEA registers must be securely encrypted to prevent leakage or unauthorized access. It is also important to differentiate access by providing different levels of access to different groups of users by establishing strict authentication and authorization procedures based on the use of passwords, biometrics or electronic keys;

(h) To maintain data integrity, use systems that can track and verify any changes to the data, including

regular audits and reviews. This will ensure that the information in the registers is accurate and up to date, and that any changes are documented and can be traced back to the source;

(i) As availability of data is essential for the efficiency of the SEA process, data must be protected

from attacks and failures that could disrupt access to it. Backup and disaster recovery strategies must be integrated into the registry infrastructure so that in the event of any disaster, data can be quickly recovered;

(j) Technological solutions such as firewalls, antivirus software, as well as virtualization and cloud

technologies, can serve to strengthen the overall system security. These tools will help protect the registry infrastructure from external threats and ensure its stable operation;

(k) Compliance with international data protection standards such as the European Union General Data

Protection Regulation and national legislation is mandatory. This requires regularly reviewing policies and procedures to ensure that SEA registries comply with current regulatory requirements and data protection best practices;

(l) Regular training should be provided for software users to interact effectively with data registries

and take full advantage of their capabilities. Personnel training may include training, seminars and information sessions aimed at increasing users’ security competencies – for example, training in the correct handling of confidential information, rules for creating and using passwords, rules for searching for information, and using geographic information systems.

In conclusion, to maintain confidence in the SEA process and its results, it is important not only to create a reliable data protection system but also to ensure the transparency and accessibility of the information for all stakeholders: international organizations, government bodies, scientific and expert organizations, and the public – whose participation and involvement is key in the environmental assessment process.

44 │

Annex. Process mapping: block diagrams of processes/functions of SEA registers

SEA Protocol

│ 45

Armenia

46 │

Azerbaijan

│ 47

Georgia

48 │

The Republic of Moldova

  • 1. Digital transformation in selected countries of Eastern Europe and the Caucasus
    • 1.1. Introduction
    • 1.2. Armenia
    • 1.3. Azerbaijan
    • 1.4. Georgia
    • 1.5. Republic of Moldova
    • 1.6. Ukraine
    • 1.7. Conclusions
  • 2. Key elements for developing a model electronic SEA register
  • 3. National SEA procedures and legal prerequisites for launching electronic registers
    • 3.1. Armenia
      • SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure
      • Prerequisites for launching an electronic SEA register
    • 3.2. Azerbaijan
      • SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure
      • Prerequisites for launching an electronic SEA register
    • 3.3. Georgia
      • SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure
      • Prerequisites for launching an electronic SEA register
    • 3.4. Republic of Moldova
      • SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure
      • Legal preconditions for launching an electronic SEA register
    • 3.5. Ukraine
      • SEA legislative framework and stakeholders’ interaction within the SEA procedure
      • Unified SEA Register
    • 3.6. Conclusions
  • 4. Recommendations
    • 4.1. Legal recommendations
    • 4.2. Technical recommendations
  • Annex. Process mapping: block diagrams of processes/functions of SEA registers
Russian

Отчет о предпосылках для создания модели базы данных СЭО в странах Восточной Европы и Кавказа, ключевые элементы и

рекомендации

Апрель 2024

2 │

Отчет подготовлен в рамках программы "Европейский Союз за окружающую среду" (EU4Environment – Зеленая экономика) консультантами секретариата ЕЭК ООН по Конвенции об оценке воздействия на окружающую среду в трансграничном контексте (Конвенция Эспо) и Протокола по стратегической экологической оценке (Протокол по СЭО): Дмитрием Скрыльниковым и Дмитрием Авериным. Ценная информация была предоставлена несколькими странами Восточной Европы и Кавказа.

Публикация выпущена на английском и русском языках.

Отказ от ответственности

Данная публикация была профинансирована Европейским Союзом. Ответственность за ее содержание несет исключительно секретариат Европейской экономической комиссии ООН (ЕЭК ООН), и он не обязательно отражает точку зрения Европейского Cоюза.

│ 3

Содержание

1. Цифровая трансформация в отдельных странах Восточной Европы и Кавказа ............ 4

1.1. Введение ............................................................................................................................. 4 1.2. Армения .............................................................................................................................. 4 1.3. Азербайджан ...................................................................................................................... 5 1.4. Грузия ................................................................................................................................. 7 1.5. Республика Молдова ......................................................................................................... 8 1.6. Украина ............................................................................................................................ 10 1.7. Заключение....................................................................................................................... 13

2. Ключевые элементы для создания модельного электронного регистра СЭО ............... 14

3. Национальные процедуры СЭО и предпосылки для создания электронных регистров ............................................................................................................................................. 20

3.1. Армения ............................................................................................................................ 20 Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО ....... 20 Предпосылки для создания электронного регистра СЭО ........................................................ 21

3.2. Азербайджан .................................................................................................................... 23 Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО ....... 23 Предпосылки для создания электронного регистра СЭО ........................................................ 26

3.3. Грузия ............................................................................................................................... 27 Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО ....... 27 Предпосылки для создания электронного регистра СЭО ........................................................ 32

3.4. Республика Молдова ....................................................................................................... 33 Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО ....... 33 Предпосылки для создания электронного регистра СЭО ........................................................ 39

3.5. Украина ............................................................................................................................ 40 Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО ....... 40 Единый регистр СЭО ................................................................................................................... 41

3.6. Заключение....................................................................................................................... 43

4. Рекомендации .............................................................................................................................. 44

4.1. Юридические рекомендации .......................................................................................... 44 4.2. Технические рекомендации ............................................................................................ 45

Приложение 1. Картирование процессов: блок-схемы процессов/функций регистров СЭО ...................................................................................................................................................... 48

4 │

1. Цифровая трансформация в отдельных странах Восточной Европы и Кавказа

1.1. Введение

Новая политика Восточного партнерства до 2025 года определяет долгосрочные цели политики, направленные на реагирование на новые приоритеты, укрепление устойчивости к решению общих проблем, содействие устойчивому развитию и обеспечение конкретных результатов для граждан и одной из ключевых целей этой политики является поддержка устойчивой цифровой трансформации стран-партнеров. Последние 10 лет Азербайджан, Армения, Грузия, Молдова и Украина активно стремились к модернизации и интеграции информационных систем и реестров, с целью повышения эффективности государственного управления, улучшения бизнес-среды и повышения качества жизни населения. В странах реализуются проекты по цифровизации государственных и муниципальных услуг, внедрению электронного документооборота и развитию цифровой инфраструктуры. Основные области применения информационных систем и реестров включают здравоохранение, образование, социальное обеспечение, статистику, охрану окружающей среды и другие направления. В странах существует ряд ключевых национальных стратегий и законодательных актов, направленных на развитие электронного правительства, улучшение доступа к информации и повышение прозрачности деятельности государственных органов, в том числе в области охраны окружающей среды и экологической безопасности.

1.2. Армения

Армения продолжает активно развивать информационные системы и реестры в области государственного управления и охраны окружающей среды. Армянский портал электронного правительства объединяет инструменты электронного управления и различные реестры (https://e-gov.am/). На портале реализованы механизмы обращения к правительственным органам, подачи заявок на получение лицензий и отчетности лицензиатов. Кроме этого портал содержит ссылки на большое количество секторальных порталов электронных услуг не объединенных в единую систему, например, Электронная система государственных платежей (https://www.e-payments.am/), Электронная система кадастра недвижимости(http://www.e- cadastre.am/), Единый сайт для публикации проектов правовых актов (http://www.e-draft.am/), Единая площадка для электронных запросов (http://www.e-request.am/), Электронная регистрация организаций (http://www.e-register.am/), Судебная информационная система (http://www.datalex.am/), Электронная система налоговой отчетности (https://file- online.taxservice.am/) и другие. В Армении отсутствует портал открытых данных, а публичная информация распространяется через сайты различных государственных органов и доступна по запросам граждан. Многие государственные органы публикуют документы в немашиночитаемых форматах, что усложняет поиск и использование такой информации.

│ 5

В стране реализовано большое количество платформ для публикации данных и информации об окружающей среде. Сайт Министерства экологии (http://www.mnp.am/) доступен на армянском, английском и русском языках. Сайт содержит отчеты об окружающей среде, организованные по тематикам «атмосфера», «вода», «отходы», «изменение климата», «биоресурсы», «лес», «земля», «экологический мониторинг». Отчеты по каждой теме публикуются в форматах PDF и DOCX. На сайте доступен реестр организаций, оказывающих влияние на качество атмосферного воздуха. Сайт Центра гидрометеорологии и мониторинга (http://armmonitoring.am/) предоставляет данные об окружающей среде по атмосферному воздуху, поверхностным и подземным водам, отходам, почве и грунтам. Сайт содержит статистические данные и представляет доступ к тематическим картам, таблицам и графикам. Часть данных по постам качества окружающей среды доступна интерактивно. Сайт управления Водного комитета (https://www.scws.am/) предоставляет доступ к отчетам о деятельности, специальным отчетам по водным ресурсам, выданным разрешениям, пространственным данным Государственной водной кадастровой информационной системы. Портал Статистического комитета (https://www.armstat.am/) публикует официальную статистическую информацию. Данные размещаются в виде отчетов в формате DOCX. По окружающей среде доступен только ежегодный отчет «Окружающая среда и природные ресурсы Республики Армения». Больше статистических данных доступно с помощью платформы визуализации данных Статистического комитета (https://statbank.armstat.am/). Портал содержит значительное количество информации по окружающей среде, включая показатели ЕЭК ООН, экологические счета, данные по добыче полезных ископаемых в машиночитаемых форматах. Портал позволяет осуществлять межсекторальный и временной анализ данных. Несмотря на большое количество реализованных проектов в области электронного управления, недостаточная интеграция систем, отсутствие единого стандарта качества данных и портала открытых данных приводит к ограничению доступа к информации. Решение этих проблем потребует дополнительных усилий со стороны государства. 1.3. Азербайджан

Азербайджан является страной с быстро развивающейся экономикой и динамично растущим государственным сектором. Страна значительно продвинулась в развитии информационных систем для государственного управления. На исполнение указа Президента Азербайджанской Республики от 14 марта 2018 года № 1885 «О мерах, связанных с развитием электронного правительства и переходом на цифровое правительство» при Государственном агентстве обслуживания граждан и социальных инноваций был создан «Центр развития электронного правительства». Центр сотрудничает с другими государственными органами по формированию «Электронного правительства» в качестве координатора работ и осуществляет деятельность по созданию соответствующей инфраструктуры. Портал открытых данных (https://opendata.az/) был разработан в 2015 году Министерством цифрового развития и транспорта. Сейчас доступна новая версия портала, в которой расширено представление данных и реализованы улучшенные возможности для поиска информации. Данные предоставляются бесплатно и могут быть использованы без ограничений. Портал доступен на национальном, русском и английском языках, реализован интерфейс API для обмена данными. В

6 │

общей сложности на портале опубликовано более 500 наборов данных от 5 учреждений, в том числе 30 наборов данных в разделе «Экология». Самые свежие наборы данных датируются концом 2022 года. Портал «Электронное правительство» (www.e-gov.az) предоставляет онлайн-услуги для граждан и бизнеса, включая выпуск паспортов, регистрацию бизнеса и подачу налоговых деклараций. Портал подключен к Электронному реестру государственных услуг и Государственному реестру информационных ресурсов и систем. В целом портал поддерживает 451 услугу, в том числе 20 электронных услуг в области охраны окружающей среды. Вместе с порталом был создан шлюз электронного правительства для обеспечения обмена информацией между более чем 40 государственными органами, подключенными к этой инфраструктуре. Через портал «Электронное правительство» Министерство экологии и природных ресурсов оказывает электронные услуги по предоставлению информации об окружающей среде и природных ресурсах, выдаче разрешений на выбросы загрязняющих веществ в атмосферный воздух, использованию водных объектов, земель лесного фонда, отводу земельных участков для размещения, захоронения и переработки отходов, выдаче разрешений на охоту и промышленный лов рыбы, картографирование, предоставляет заключения по объектам государственной экологической экспертизы и т.д. Электронные услуги по проведению экологической экспертизы доступны также на портале Государственного агентства экологической экспертизы (https://eis.eco.gov.az/) Сайт Министерства экологии и природных ресурсов (http://eco.gov.az) предоставляет информацию по биоразнообразию, гидрометеорологии, геологии, лесам и природным паркам. Большая часть информации доступна в текстовых и графических немашиночитаемых форматах. В большинстве случаев информация, опубликованная Министерством, ограничивается ежегодными экологическими отчетами. Сайт национальной гидрометеорологической службы (http://meteo.az/) предоставляет доступ к интерактивным данным о состоянии атмосферного воздуха и поверхностных вод и служит общей платформой для обмена экологической информацией. На базе сайта при технической поддержке Европейского агентства по окружающей среде в рамках проекта ENI SEIS II East была разработана «Водная информационная система «ЭкоПортал», обеспечивающая доступ к данным о поверхностных водах и экологических показателях ЕЭК ООН. Сайт Государственного статистического комитета (https://www.stat.gov.az/) является основной платформой для распространения статистических данных, включая данные по окружающей среде. Все статистические данные доступны для скачивания в формате XLSX. Статистические данные доступны также через портал ASIS (https://www.azstat.org/portal/). В настоящее время портал предоставляет доступ к 11 наборам данных об окружающей среде, которые могут быть визуализированы хронологически и экспортированы во многих машиночитаемых форматах (XLS, CSV и TXT). На портале доступны статистические данные по национальным паркам, водным и лесным ресурсам, загрязнению атмосферного воздуха, отходам и т.д. Данные по загрязнению атмосферного воздуха и использованию водных ресурсов доступны на интерактивной карте статистических данных (https://www.azstat.org/webmap/).

│ 7

1.4. Грузия

Грузия имеет достаточную законодательную базу, которая способствует развитию информационных систем и реестров и регулирует основные аспекты их развития и использования. В стране продолжает улучшаться инфраструктура связи и доступ к сети Интернет, однако существуют различия между уровнем доступа в городах и сельских районах. Портал открытых данных (https://data.gov.ge/) разработан Агентством по обмену данными Грузии и представляет собой единую национальную платформу для публикации открытых данных, принадлежащих государственным учреждениям. Портал содержит более 250 наборов данных в машиночитаемых форматах по различным секторам, в том числе 8 наборов данных по окружающей среде. Вместе с тем, наборы данных по окружающей среде содержат в основном устаревшую информацию и информацию по реализации национальных планов. Грузия развивает проекты электронного правительства с целью улучшения качества предоставляемых государственных услуг и повышения прозрачности государственного управления. Одним из таких проектов является создание единого портала государственных услуг (https://my.gov.ge/). Портал предоставляет возможность получения различных государственных услуг онлайн, включая услуги в сфере окружающей среды, социальные, медицинские услуги, оплату штрафов и коммунальных платежей и т.д. Через портал может быть запрошена публичная информация у государственных органов и статистическая информация из более чем 50 государственных органов. Через портал организован доступ к Классификатору экономической деятельности, Реестру хозяйственной деятельности, Реестру предприятий, Реестру нотариальных действий, Электронному реестру агентства по развитию госуслуг, Электронному реестру нотариусов, Ипотечному реестру, Реестру лизинга, Адресному реестру и т.д. Доступ к реестрам и услугам в сфере охраны окружающей среды через портал отсутствует. На сайте Министерство охраны окружающей среды и сельского хозяйства Грузии (http://mepa.gov.ge/) размещена публичная аналитическая информация, информация об услугах агентств, входящих в систему Министерства окружающей среды и сельского хозяйства, отчеты, планы, стратегические документы, экологическое законодательство, реестр сельскохозяйственных кооперативов, объявления по ОВОС, информация о публичных слушаниях и данные мониторинга загрязнения воздуха. Документы доступны в немашиночитаемых форматах. Портал открытых данных Министерства окружающей среды и сельского хозяйства (http://data.mepa.gov.ge/) охватывает данные разных категорий, включая землепользование, растительный покров, биоразнообразие, уровни рисков и охраняемые территории. Данные представлены различными организациями, в том числе Национальным агентством лесного хозяйства, Агентством по охраняемым территориям, Департаментом биоразнообразия и лесного хозяйства, а также неправительственными организациями. Данные доступны в немашиночитаемых форматах. Всего на портале размещено 52 документа в основном в формате PDF. Данные на портале не обновлялись с 2019 года. Сайт Экологического информационно-образовательного центра (http://eiec.gov.ge/) публикует национальные доклады и ежегодные отчеты о состоянии окружающей среды, планы действий, информационные бюллетени и реестр экологических организаций. Портал качества воздуха (http://air.gov.ge/) предоставляет доступ к информации о загрязнении атмосферного воздуха, включая индекс качества воздуха в реальном времени на постах контроля качества атмосферного воздуха. Целью портала является сбор информации о загрязнении воздуха

8 │

и поддержка процесса принятия решений в сфере улучшения качества воздуха. Портал предоставляет населению информацию о качестве атмосферного воздуха, ежедневные, ежемесячные и годовые отчеты, а также рекомендации по охране здоровья и защите от загрязнения атмосферного воздуха. Портал Национальной статистической службы Грузии (https://www.geostat.ge/) Предоставляет ежегодную и ежеквартальную статистическую информацию, в том числе в сфере охраны окружающей среды. На сайте организован доступ к реестру экономических субъектов, данным сельскохозяйственных обследований и обследований домохозяйств, секторальным реестрам. Через портал (http://pc-axis.geostat.ge/) организован доступ к статистическим данным загрязнения атмосферного воздуха, лесных ресурсов, охраняемых территорий, нарушений экологического законодательства. Также доступны в машиночитаемых форматах данные по экологическим счетам и экологическим показателям ЕЭК ООН. Сайт Агентства охраняемых территорий (http://apa.gov.ge/) предоставляет общую информацию об охраняемых территориях в Грузии, их количестве и категориях, а также информацию об Агентстве. ГИС-портал Министерства охраны окружающей среды и природных ресурсов (https://gis.mepa.gov.ge/portal/) предоставляет доступ к тематическим слоям и картам охраняемых территорий, землепользования, лесов, геологическим рискам, деградации земель, мелиорации и т.д. Атлас лесопользования и землепользования Грузии (https://atlas.mepa.gov.ge/) представляет собой платформу онлайн-мониторинга, которая позволяет пользователям просматривать и анализировать данные на национальном и региональном уровнях. Атлас находится в ведении Министерства окружающей среды и сельского хозяйства Грузии при поддержке Института мировых ресурсов (WRI) и включает данные государственных учреждений, а также информацию неправительственных организаций. В настоящее время Грузия разрабатывает Общественный портал экологической оценки, который объединит процедуры ОВОС и СЭО на единой платформе.

1.5. Республика Молдова

Республика Молдова активно внедряет информационные системы и реестры в различных сферах деятельности, таких как государственное управление, здравоохранение, образование, статистика, охрана окружающей среды. В стране существует ряд ключевых национальных стратегий и законодательных актов, направленных на развитие электронного правительства, улучшение доступа к информации и повышение прозрачности деятельности государственных органов. Молдова активно развивает инфраструктуру электронного правительства и информационных технологий. В стране реализуются проекты, направленные на модернизацию и оптимизацию государственного управления с использованием современных технологий. Открытый портал данных (https://date.gov.md/) был запущен Агентством электронного правительства при поддержке Всемирного банка в 2011 году и обновлен в 2019 году. Портал предоставляет доступ к 1176 наборам данных, реестрам юридических лиц, законодательству. Через портал доступны данные по использованию воды в Республике Молдова, данные национального фонда геопространственных данных, информационный портал электронного кадастра, реестр государственных закупок, банк статистических данных, государственный реестр правовых актов и другие. Министерство окружающей среды публикует на портале 35 наборов данных, включая данные о качестве атмосферного воздуха и поверхностных вод, выбросах загрязняющих веществ и

│ 9

парниковых газов, реестр водных объектов, реестры организаций, получивших разрешения на осуществление деятельности, связанной с ухудшением качества окружающей среды, наборы статистических данных и т.д. Портал электронного правительства (https://servicii.gov.md/) был запущен в 2012 году. На сегодня портал предоставляет информацию о 715 государственных услугах, из которых 275 услуг доступны в электронном виде. Портал государственных услуг обеспечивает доступ ко всем государственным услугам, связанным с охраной окружающей среды, однако отдельной вкладки «окружающая среда» на портале нет. Услуги доступны при выборе организации «Министерство окружающей среды». На портале доступны услуги по получению разрешений на выбросы загрязняющих веществ из стационарных источников, специальное использование воды, ввоз, вывоз или реэкспорт веществ, разрушающих озоновый слой, разрешений на обращение с отходами, рубки, рыбалку и охоту, услуги по проведению процедуры оценки воздействия на окружающую среду, получения заключения государственной экологической экспертизы и т.д. В Республике Молдова разработано несколько тематических порталов, на которых публикуются экологические данные и информация. На сайте Министерства окружающей среды (https://mediu.gov.md/) представлена информация о деятельности Министерства, программные и нормативные документы. Автоматизированная информационная система управления отходами (https://siamd.gov.md/portal/) была разработана Министерством окружающей среды при поддержке Словацкого агентства по развитию и сотрудничеству. Система предоставляет доступ к Реестру производителей отходов, на которых распространяется режим расширенной ответственности производителя, Реестру учреждений и предприятий, освобожденных от выполнения разрешительных требований к деятельности по утилизации и размещению отходов, реестрам производителей упаковки, батареек и аккумуляторов, электрического и электронного оборудования, масел, транспортных средств и т.д. Национальное бюро статистики (https://statistica.gov.md/) публикует тематическую статистическую отчетную информацию в том числе и агрегированную информацию по охране окружающей среды. Данные «Статбанк» (http://statbank.statistica.md/) содержит подробные таблицы статистической информации с временными рядами. С помощью этого инструмента можно создавать и сохранять выборки в различных форматах файлов, в том числе в машиночитаемых форматах. Сервис также предоставляет доступ к данным через API для разработчиков приложений. Данные по окружающей среде доступны в отдельном разделе. Публикуются данные по текущим расходам на охрану окружающей среды и экологическим платежам, данные по обращению с отходами, земельному и лесному фондам, метеорологии, охране атмосферного воздуха, водопользованию. Национальный реестр выбросов и переноса загрязняющих веществ (https://retp.gov.md/) предоставляет систематизированные данные о выбросах загрязняющих веществ в атмосферный воздух, воду, почву от стационарных и диффузных источников, а также о выбросах за пределы объекта и переносе загрязняющих веществ со сточными водами. Автоматизированная информационная система «Регистр химических продуктов, размещенных на рынке Республики Молдова» позволяет управлять процессами регистрации химических продуктов, получения и обработки ежегодных отчетов производителей и импортеров химических продуктов, а также выдавать разрешения на размещение химических продуктов на рынке. Система включает информацию о химических продуктах, представленных на рынке, риске для здоровья, экстренных мерах в случае чрезвычайных ситуаций, физико-химических свойствах продуктов, их

10 │

биологической активности, гигиенических и экологических нормах, включая меры безопасности на этапе производства, импорта, экспорта, перевозки и использования химических продуктов. Автоматизированная информационная система «Управление и выдача разрешительных актов» (SIA GEAP) используется для автоматизации получения экологических разрешений в Агентстве по охране окружающей среды. Также Агентством разработана автоматизированная информационная система выдачи разрешений «Электронная рыбная ловля» (https://e-pescuit.mediu.gov.md/), которая предназначена для получения разрешений на спортивное, любительское и договорное рыболовство. В Республике Молдова разработаны также автоматизированные информационные системы Государственный водный кадастр (https://csa.gov.md) и Государственный кадастр животного мира (https://am.gov.md/ro/node/590). Государственный водный кадастр обрабатывает и хранит данные о водных ресурсах, гидрографической сети, водных объектах, гидротехнических сооружениях, охраняемых территориях, охранных зонах и прибрежных водоохранных полосах, а также данные о водозаборах и местах отведения воды, данные водного баланса и информацию об управлении речными бассейнами. Государственный кадастр животного мира содержит данные о поголовье скота, данные о видах промысловых животных и ресурсах охотничьего фонда, исчезающих, уязвимых, редких видах животных и уязвимых видах животных, занесенных в Красную книгу Республики Молдова. В Республике Молдова планируется создание электронного реестра информации о стратегической экологической оценке, реестра объектов Изумрудной сети и реестра объектов, подпадающих под требования Директивы 2012/18/ЕС о контроле угроз возникновения значительных аварий, связанных с использованием опасных веществ.

1.6. Украина

Украина в последние годы активно стремится к модернизации и интеграции информационных систем и реестров. В стране реализуются проекты по цифровизации государственных и муниципальных услуг, внедрению электронного документооборота и развитию цифровой инфраструктуры. Цифровая трансформация в Украине определена как одна из приоритетных целей, а Министерство цифровой трансформации Украины планировало до 2024 года обеспечить полный доступ населения и бизнеса ко всем государственным услугам онлайн, обеспечить высокоскоростной доступ к сети Интернет для 95% социальных объектов и объектов транспортной инфраструктуры, а также увеличить долю цифрового продукта до 10% ВВП. В 2014 году в Украине был запущен национальный Портал открытых данных (https://data.gov.ua), который предназначен для предоставления доступа к общедоступной информации в виде открытых данных и предоставления доступа к информации, находящейся у государственных учреждений. На сегодня портал модернизирован и содержит более 29 тыс. наборов данных, однако по тематике «Окружающая среда» портал содержит всего 7 наборов. Многие наборы данных не обновляются с февраля 2022 года. Единый портал электронных услуг «Дія» (https://diia.gov.ua) предоставляет онлайн-услуги для юридических и физических лиц, которые сгруппированы по категориям: безопасность и правопорядок, транспорт, земля, строительство, недвижимость, справки, окружающая среда, здоровье, документы и гражданство, предпринимательство.

│ 11

Национальная онлайн-платформа «ЭкоСистема» (https://eco.gov.ua) является частью единого портала электронных услуг «Дія» и содержит актуальную информацию о состоянии окружающей среды, а также обеспечивает доступ к экологическим сервисам и реестрам. На основе этой платформы реализуется ряд проектов в области охраны окружающей среды. Проект по цифровой трансформации обращения с отходами «е-Отходы» предполагает создание электронной системы учета и мониторинга отходов. Сервис обеспечивает доступ к административным услугам и реестрам, в том числе к государственному реестру субъектов хозяйствования, осуществляющих прием и/или разборку утилизируемых транспортных средств, реестру лицензий на осуществление хозяйственной деятельности по обращению с опасными отходами, реестру заключений о трансграничной перевозке отходов, реестру деклараций об отходах, реестру сообщений о трансграничной перевозке отходов. Электронный сервис «е-Воздух» обеспечивает работу электронной системы учета выбросов загрязняющих веществ, а также внедрение электронных услуг по отчетности и выдаче разрешений на выбросы загрязняющих веществ. Сервис обеспечивает доступ к административным услугам по взятию на государственный учет объектов, которые оказывают или могут оказать вредное влияние на здоровье людей и состояние атмосферного воздуха и выдаче справки о величинах фоновых концентраций, доступ к реестру субъектов хозяйствования, которым утверждены показатели эмиссии (удельные выбросы) загрязняющих веществ в атмосферный воздух, реестру выданных справок о величинах фоновых концентраций, реестру экологических аудиторов и юридических лиц, имеющих право на осуществление экологического аудита. Проект цифровой трансформации лесного хозяйства «е-Лес» направлен на создание электронной системы государственного и общественного лесного контроля. На сегодня сервис обеспечивает доступ к административным услугам по выдаче специального разрешения на использование лесных ресурсов и по приобретению дров населением. Проект цифровой трансформации обращения с пестицидами и агрохимикатами «е-Пестициды» предполагает создание электронной системы учета пестицидов и агрохимикатов. На сегодня сервис обеспечивает доступ к реестру пестицидов и агрохимикатов, разрешенных для использования в Украине. Электронный сервис «е-ОВД» обеспечивает цифровизацию выдачи заключений по оценке влияния на окружающую среду и автоматизацию послепроектного мониторинга. Через сервис организован доступ к единому государственному реестру по оценке влияния на окружающую среду (http://eia.menr.gov.ua), перечню видов обсуждений и размерам платы за проведение общественного обсуждения в процессе осуществления ОВОС, перечню уполномоченных территориальных органов для проведения общественных обсуждений и реестру договоров на проведение общественных обсуждений в процессе осуществления ОВОС. Сервис также обеспечивает доступ к услугам по выдаче заключений по оценке влияния на окружающую среду и регистрации договоров о предоставлении услуг по проведению общественных обсуждений. Сервис «е-Окружающая среда» предполагает обеспечение автоматизации мониторинга окружающей среды путем интеграции информации из различных источников в единый аналитический модуль. На сегодняшний день в сервисе (https://ecozagroza.gov.ua) реализованы функции обработки обращений граждан и предоставления информации о влиянии военных действий на окружающую среду, доступна интерактивная информация о радиационном фоне на постах контроля радиационного состояния.

12 │

На базе платформы также планируется реализация проектов по цифровой трансформации биологического и ландшафтного разнообразия «е-ПЗФ», государственного надзора в сфере охраны окружающей природной среды «е-Экоконтроль», стратегической экологической оценки «е-СЕО», водного хозяйства «е-Вода», использования недр «е-Недропользование». В Министерстве защиты окружающей среды и природных ресурсов Украины также реализуются проекты по созданию систем автоматизации отчетности по Протоколу к конвенции о трансграничном загрязнении воздуха на большие расстояния 1979 года, касающиеся долгосрочного финансирования совместной программы наблюдения и оценки распространения загрязнителей воздуха на большие расстояния в Европе (ЕМЕП) и Протоколу о регистрах выбросов и переноса загрязнителей к Конвенции о доступе к информации, участии общественности в процессе принятия решений и доступе к правосудию по вопросам, касающимся окружающей среды 1998 года (Орхусская конвенция), которые станут частью общей платформы. Информация о состоянии поверхностных вод доступна на портале «Чистая вода» (http://texty.org.ua/water/). Портал представляет собой интерактивную карту загрязнения рек Украины на основе данных Государственного водного агентства. Интерактивная карта показателей загрязненности рек позволяет получить доступ к информации от более чем 400 постов качества поверхностных вод на реках Днепр, Днестр, Южный Буг и т. д. На сайте Государственной службы статистики (http://ukrstat.gov.ua) доступны статистические данные по образованию и обращению с отходами, выбросам загрязняющих веществ в атмосферный воздух от стационарных источников загрязнения, расходам на охрану окружающей среды, а также экологические показатели, рекомендованные ЕЭК ООН. Через сайт организован доступ к экологическим счетам выбросов в атмосферный воздух и счетам расходов на охрану окружающей природной среды. В Украине активно развиваются общественные проекты, направленные на предоставление информации о состоянии окружающей среды. Одним из примеров успешной реализации может служить Система «SaveEcoBot» (https://www.saveecobot.com/), агрегирующая открытые государственные данные и данные по сетям общественного мониторинга качества воздуха и радиационного фона в Украине. Портал «Ecodozor» (https://ecodozor.org/), разработанный при поддержке Экологической сети «Зой» (Швейцария), ОБСЕ, Гуманитарной инициативы REACH и Программы ООН по окружающей среде предоставляет информацию об экологических последствиях и рисках боевых действий в Украине, включая риски загрязнения при нарушении работы промышленных предприятий и объектов критической инфраструктуры, повреждения почв, лесные и травяные пожары. Военное вторжение РФ в Украину в феврале 2022 года привело к изменению информационной политики. На первое место вышли задачи, связанные с защитой данных и кибербезопасностью: модернизация систем защиты персональных данных, обеспечение безопасности цифровых сервисов, реестров и информационных систем. В то же время, в целях безопасности, был ограничен доступ ко многим информационным системам и реестрам, в том числе в области охраны окружающей среды. Например, с перебоями работает сайт Министерства защиты окружающей среды и природных ресурсов Украины (https://mepr.gov.ua/), на котором публикуется информация об окружающей среде и результаты работы Министерства, временно отключены от сети система «SEIS-Ukraine» (http://seis.menr.gov.ua/) для публикации информации о распространении экологической

│ 13

информации в Украине, включая данные CORINE Land Cover, система «DEIS», предоставляющая информацию об экологических последствиях и рисках боевых действий на востоке Украины с 2014 по 2022 гг.

1.7. Заключение

Несмотря на достигнутые успехи, все страны сталкиваются с похожими проблемами и вызовами в области использования информационных систем и реестров. Одной из основных проблем является недостаток финансирования для разработки и поддержания информационных систем и реестров. Бюджетные ограничения замедляют темпы внедрения новых технологий и снижают качество предоставляемых услуг. В некоторых странах все еще наблюдаются проблемы с доступом к сети Интернет и развитием ИТ- инфраструктуры в регионах, что затрудняет доступ населения к информационным системам и реестрам, особенно в удаленных сельских районах. Дефицит квалифицированных кадров в области информационных технологий и управления данными является еще одним вызовом для развития. Странам необходимо принимать меры по улучшению систем образования и привлечению высококвалифицированных специалистов в структуры государственного управления, привлечению сторонних разработчиков для реализации проектов в области цифровизации. Существующие информационные системы и реестры зачастую являются разрозненными и не обеспечивают эффективного взаимодействия между различными государственными органами или местными и центральными властями. Особенно это актуально для интеграции региональных данных и систем. В некоторых случаях несовершенство законодательной базы и стандартов по работе с данными может препятствовать развитию информационных систем и реестров в государственном управлении. Для обеспечения совместимости с международными стандартами странам необходимо постоянно совершенствовать законодательство, пересматривать стандарты качества данных, методы обработки и представления информации. Пандемия COVID-19 неоднозначно повлияла на развитие информационных систем и реестров. С одной стороны, страны были заинтересованы в развитии информационных технологий для обеспечения удаленного доступа к данным, с другой, пандемия в некоторых случаях привела к замедлению экономического роста и уменьшению бюджетных поступлений, что негативным образом сказывалось на финансировании проектов в области цифровизации. Боевые действия на территориях некоторых стран привели к ограничению доступа к данным и замедлению прогресса в цифровизации государственных и муниципальных услуг и развитии цифровой инфраструктуры. Из соображений безопасности в некоторых случаях была приостановлена работа информационных систем и реестров, ограничен доступ к данным, в том числе и к экологической информации. Несмотря на вызовы и ограничения, страны продолжают развивать и интегрировать информационные системы и реестры в области государственного управления и охраны окружающей среды.

14 │

Для повышения эффективности их использования, странам необходимо преодолеть существующие проблемы и обеспечить достаточное финансирование, координацию между государственными органами и усиление мер по защите данных. В целом, все страны имеют достаточный уровень развития инфраструктуры и кадровый потенциал для реализации проектов в области цифровизации процесса проведения стратегической экологической оценки.

2. Ключевые элементы для создания модельного электронного регистра СЭО

Протокол Европейской экономической комиссии ООН (ЕЭК ООН) по стратегической экологической оценке (Протокол по СЭО) к Конвенции «Об оценке воздействия на окружающую среду в трансграничном контексте» (Конвенции Эспо) был принят в 2003 году и вступил в силу в 2010 году. Протокол по СЭО определяет обязанности Сторон в отношении оценки вероятных аспектов воздействия на окружающую среду, включая воздействие на здоровье человека, определенных планов и программ, а также, по возможности, политики и законодательства, на раннем этапе их разработки. Статья 10 Протокола также требует от Сторон уведомлять и консультироваться друг с другом по поводу планов и программ, которые могут оказать значительное трансграничное экологическое воздействие. Протокол предусматривает участие широких кругов общественности в процессе принятия решений на государственном уровне, а также предварительные, своевременные и эффективные консультации с природоохранными и здравоохранительными ведомствами.

Определение стратегической экологической оценки (СЭО) в Протоколе по СЭО отражает ключевые элементы процедуры стратегической экологической оценки. Согласно Протоколу по СЭО определяется как: «Оценка возможных экологических последствий, включая воздействие на здоровье, которая предполагает определение сферы охвата оценки и подготовку экологического отчета, вовлечение общественности и проведение консультаций, принятие во внимание экологического отчета и результатов участия общественности и консультаций при разработке плана или программы» (статья 2, абзац 6).

В статьях 5 – 12 Протокола описывается процесс проведения СЭО планов и программ:

• Предварительная оценка (скрининг) (Ст. 5) • Определение сферы охвата процедуры СЭО (скопинг) для определения содержания

экологического отчёта (Ст. 6) • Экологический отчёт (Ст. 7) • Участие общественности (Ст. 8) • Консультации с природоохранными органами и органами здравоохранения (Ст. 9) • Трансграничные консультации (Ст. 10) • Решение об утверждении плана или программы (Ст. 11) • Мониторинг (Ст. 12)

Согласно Протоколу по СЭО на разных этапах происходит взаимодействие различных участников процедуры СЭО в том числе органов, которые отвечают за разработку соответствующих планов или программ, органов власти с которыми проводятся консультации исходя из их компетенции в сфере охраны окружающей среды или здоровья, общественности, а в случае потенциального трансграничного воздействия, и с другими сторонами Протокола по СЭО. Такое взаимодействие

│ 15

может включать информирование, обмен документами или их обнародование, предоставление письменных замечаний, проведение консультаций или общественных слушаний, различные мероприятия, обеспечивающие мониторинг существенных экологических, в том числе связанных со здоровьем населения, последствий осуществления планов и программ и доведение его результатов до сведения соответствующих органов и общественности (См. Схему 1).

16 │

Схема 1. Взаимодействие субъектов СЭО в рамках требований Протокола по СЭО

│ 17

Протокол по СЭО прямо рекомендует электронные средства информации в качестве средства обеспечения своевременного доступа общественности к документам (например, статьи 5.4 и 8.2). Однако, исходя из необходимости обеспечить эффективные возможности для участия общественности, использование электронных средств в качестве единственного способа распространения документов может оказаться недостаточным. Такой подход может исключить из процесса участия важные группы общественности, которые могут не пользоваться Интернетом, включая лиц с низкими доходами, изолированно проживающие группы населения (например, в сельской местности) и пожилых людей1. Таким образом информирование посредством электронных средств информации не подменяет и не исключает необходимости использования других способов информирования, но различные способы распространения информации и документов в совокупности с информированием посредством электронных средств информации и обеспечением возможности постоянного открытого доступа к документам на общедоступном электронном ресурсе могут обеспечить своевременный и наиболее эффективный доступ к информации в процессе участия общественности в рамках СЭО. Совещание Сторон Конвенции о доступе к информации, участии общественности в принятии решений и доступе к правосудию по вопросам окружающей среды (Орхусская конвенция) на своей седьмой сессии (18–20 октября 2021 г., Женева) приняло Обновленные рекомендации по повышению эффективности использования электронных информационных средств2 направленные на оказание помощи Сторонам Конвенции, подписантам и другим заинтересованным государствам в поддержке осуществления Конвенции путем поощрения разработки, обслуживания, модернизации и использования электронных информационных средств на основе применения общих подходов и стандартов. Кроме того, они будут поддерживать усилия по выполнению других соответствующих международных обязательств. В Обновленных рекомендациях рекомендуется обеспечить, при необходимости, путем принятия соответствующих законодательных или нормативных мер, с учетом статьи 5 (10) Орхусской конвенции: a) доступ общественности к экологической информации обеспечивался в допускающей поиск электронной форме и предоставлялся через Интернет, с тем чтобы информация, требуемая для публичного доступа в соответствии с Конвенцией, предоставлялась в допускающей поиск электронной форме, когда это требуется и когда информация существует в этой форме или может быть легко преобразована в эту форму по разумной цене; b) документация, которая должна быть подготовлена и/или представлена в контексте процедур принятия решений по экологическим вопросам, подпадающим под действие положений статей 6, 7 и 8 Конвенции, представлялась в электронной форме и постепенно становилась доступной для общественности через Интернет;

1 Информационно-справочное руководство по применению Протокола ЕЭК ООН по стратегической экологической оценке, ECE/MP.EIA/17, пункт 81. 2 Обновленные рекомендации по повышению эффективности использования электронных информационных средств. ECE/MP.PP/2021/2/Add.2.- https://unece.org/sites/default/files/2022- 05/ECE_MP.PP_2021_2_Add.2_R.pdf

18 │

c) общенациональная цифровая экологическая информационная система поддерживала общественный доступ к динамичной, в том числе в режиме реального времени, и исторической, актуальной, точной и контролируемого качества, всеобъемлющей, стандартизированной и функциональной экологической информации; чтобы данная информация могла быть обнаружена и доступна через Интернет в поддающихся машинной считке формах и форматах, отвечающих потребностям различных пользователей; d) следующие виды информации являются общедоступными, своевременно, через Интернет, предпочтительно через универсальную сетевую точку доступа: … vii) документация, относящаяся к стратегической экологической оценке или другим процессам подготовки планов, программ или политики в области окружающей среды с учетом положений статьи 7 Конвенции (например, публичные уведомления, вся другая соответствующая документация, включая оценку рисков и другие исследования, экономический анализ и допущения, комментарии третьих сторон, проекты и окончательные решения), если она хранится в электронной форме или может быть легко преобразована в электронную форму. Если она не доступна в электронном виде и не может быть преобразована в электронную форму с разумными затратами, ссылка на то, где можно получить доступ к такой документации (статьи 5 (3) (d) и 7 Орхусской конвенции)3. Одним из эффективных комплексных решений с использованием электронных средств информации может быть создание и внедрение централизованного электронного регистра СЭО. Такой электронный регистр может быть использован для оптимизации процедур СЭО и обеспечения требований по обеспечению доступа к информации в процессе принятия решений. Электронный регистр СЕО может быть как самостоятельно функционирующей системой, так и интегрироваться с другими регистрами (например, по ОВОС) или быть частью других регистров или систем электронного правительства.

Наличие документов и информации в электронном доступе, в свою очередь, может упростить обмен этими документами между органами власти на разных этапах процедуры СЭО, а также обеспечить доступ к ним не только непосредственно в течении процедуры СЭО, но и в дальнейшем, при осуществлении планов и программ, например, для целей мониторинга существенных экологических, в том числе связанных со здоровьем населения, последствий осуществления планов и программ.

Использование централизованного регистра СЭО может способствовать систематизации процедур СЭО на всех уровнях, улучшению обмена информацией на местном и центральном уровне, особенно в тех странах, в которых существует разделение полномочий по проведению СЭО на местном и национальном уровнях. Также, централизованный регистр СЭО может в целом способствовать прозрачности системы планирования и процессов принятия экологически значимых решений на национальном уровне, повышению качества СЭО, а также содействовать более эффективному выполнению обязательств по отчётности в рамках статьи 14.7 Протокола по СЭО4.

3 Там же, параграф 23 4 Среди выводов Четвёртого обзора реализации Протокола по стратегической экологической оценке (2019–2021 годы), которые должны быть подтверждены Совещанием Сторон Протокола на его пятой сессии (Женева, 12–15 декабря 2023 г.) указано, что «отсутствие

│ 19

Таким образом, в качестве модельного электронного регистра предлагается рассматривать централизованный электронный регистр который представляет собой электронную информационную или информационно-коммуникационную систему, обеспечивающую взаимодействие между субъектами СЭО, сбор, хранение, систематизацию информации и документов, которые создаются в процессе СЭО, а также в процессе мониторинга существенных экологических, в том числе связанных со здоровьем населения, последствий осуществления планов и программ, а также обнародование и/или открытый доступ к информации и документам (с учётом соответствующих требований и ограничений, предусмотренных законодательством).

Ключевыми функциями модельного электронного регистра можно выделить следующие:

• Систематизация информации и документов по СЭО в единую электронную структурированную базу данных по СЭО всех уровней (местный/региональный и общегосударственный) с возможностью поиска по определённым параметрам;

• Обеспечение обмена информацией и документами между субъектами СЭО (в т.ч. администрирование замечаний и предложений общественности и органов власти);

• Обеспечение своевременного информирования общественности;

• Обеспечение обнародования информации и документов;

• Постоянный открытый доступ к информации и документам по всем процедурам СЭО, а также к информации по мониторингу существенных экологических, в том числе связанных со здоровьем населения, последствий осуществления планов и программ;

• Размещение информации в рамках трансграничных консультаций (с случае проведения).

Исходя из технических решений и возможностей, кроме основных функций электронный регистр может иметь более расширенный функционал, включая дополнительные возможности для поиска и анализа информации, сопровождения проведения общественных обсуждений/слушаний, интеграции с картографической основой, а также содержать ссылки на законодательство и другие базы данных и источники информации и прочее. Например, новыми изменениями к законодательству про ОВОС в Украине предусматривается внедрение в Единый электронный регистр ОВОС адресной рассылки. Предполагается возможность физических и юридических лиц зарегистрироваться в Едином реестре ОВОС с целью адресного информирования об обнародовании в нем информации и документов.

центрального реестра или базы данных национальных процедур стратегической экологической оценки у многих Сторон осложнило отчетность о количестве процедур за отчетный период и привело к неточности информации». См. https://unece.org/environment/documents/2023/10/session-documents/fourth-review- implementation-protocol-strategic.

20 │

3. Национальные процедуры СЭО и предпосылки для создания электронных регистров

В данной части рассматриваются законодательные основы СЭО в Армении, Азербайджане, Грузии, Республике Молдова и Украине, а также национальные процедуры СЭО в контексте взаимодействия различных субъектов процедуры, обмена и обнародования информации посредством электронных средств коммуникации. Данный отчёт не ставит целью оценку соответствия процедур СЭО в охваченных странах Протоколу по СЭО, а призван выявить потребности и предпосылки для создания электронного регистра СЭО в соответствующих странах. В отношении Украины рассматривается недавно созданный Единый регистр СЭО. Схемы, приведённые в этом разделе, призваны проиллюстрировать взаимодействие субъектов на различных этапах СЭО и обнародование документов и информации посредством электронных средств коммуникации. Схемы созданы на основе анализа законодательства и информации, предоставленной странами5, носят демонстративный характер и могут не в полной мере описывать все аспекты взаимодействия, а также сформировавшуюся практику проведения отдельных процедур в странах.

3.1. Армения

Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО

Законодательной основой для проведения СЭО в Республике Армения выступает Закон «Об оценке воздействия на окружающую среду и экспертизе» (2014) (далее - Закон об ОВОС и экспертизе)6.

Согласно Закону об ОВОС и экспертизе СЭО это процесс определения и оценки воздействия на окружающую среду вследствие применения положений проекта основополагающего документа, который должен включать определение сферы охвата и положений отчета о СЭО, подготовку отчета о СЭО, обеспечение участия заинтересованной общественности и проведение профессиональных консультаций, учет положений отчета о СЭО, результатов участия общественности и консультаций в основополагающем документе. Основополагающим документом в соответствии с Законом об ОВОС и экспертизе является документ, имеющий потенциальное воздействие на окружающую среду (стратегия, концепция, схема использования природных ресурсов, проект, план, планировка, градостроительный программный документ) или любая поправка к документу, утвержденная законами Республики Армении или иными правовыми актами государственных органов или органов местного самоуправления.

СЭО и экспертиза проекта основополагающего документа проводятся до принятия основополагающего документа.

Согласно части 2 статьи 2 Закона об ОВОС и экспертизе этапами проведения СЭО являются:

• определение сферы охвата СЭО;

• составление отчета о СЭО;

5 Национальными координаторы по вопросам Конвенции Эспо и ее Протокола по СЭО 6 В данном отчёте рассматривался Закон в редакции от 3 мая 2023 года.

│ 21

• учет результатов СЭО в основополагающем документе.

На этих этапах государственный орган или орган местного самоуправления, внесший проект основополагающего документа (далее - инициатор) обязан:

1) обратиться в уполномоченный орган7 и уполномоченный орган в области управления здравоохранением за консультацией, а также обратиться в уполномоченные государственные органы в сферах, в которых разрабатывается основополагающий документ, и (или) органы местного самоуправления;

2) привлекать заинтересованную общественность, и при необходимости осуществлять трансграничные консультации.

Экспертиза отчета о СЭО проводится в срок до 80 рабочих дней со дня представления отчета о СЭО с сопроводительным письмом в уполномоченный орган (за исключением документов, имеющих трансграничное воздействие, по которым сроки предоставления заключения могут быть продлены), на основании чего уполномоченный орган предоставляет инициатору положительное или отрицательное экспертное заключение. Без положительного заключения государственной экспертизы запрещается утверждение основополагающего документа.

Уполномоченный орган, органы территориального управления, органы местного самоуправления и инициатор в целях обеспечения участия заинтересованной общественности в процедуре СЭО и экспертизы:

1) распространяют информацию о праве инициировать и участвовать в процедуре СЭО и экспертизы;

2) обеспечивают доступ к документам по СЭО, экспертизам и другой информации;

3) создают условия для участия заинтересованной общественности в слушаниях, информируют заинтересованную общественность о проекте основополагающего документа, ходе экспертизы через официальные сайты и другие средства распространения информации (пресса, другие средства массовой информации, доски объявлений органов местного самоуправления, зданий общественного значения). (См. Схему 2)

Предпосылки для создания электронного регистра СЭО Правительством Армении 11 февраля 2021 года принято Постановление N 183-Л «О стратегии цифровизации Армении, программе действий стратегии и показателях результатов» в котором определена необходимость развития цифровизации во различных сферах и обозначены основные направления и подходы к цифровизации на период до 2025 года.

В части законодательства в сфере СЭО, создание централизованного электронного регистра по СЭО или единой электронной базы данных/портала документов по СЭО Законом об ОВОС и экспертизе не предусмотрено. Закон об ОВОС и экспертизе предусматривает обмен информацией и подачу замечаний как на бумажных носителях, так и в электронной форме. Информирование общественности и обеспечение доступа к документации обеспечивается, в том числе, через веб-

7 Уполномоченный орган – орган государственного управления, разрабатывающий и реализующий политику Правительства в области обеспечения государственной экспертизы воздействия на окружающую среду;

22 │

страницы уполномоченного органа, органов территориального управления, органов местного самоуправления и инициатора.

Схема 2. Взаимодействие субъектов процедуры СЭО и экспертизы

│ 23

3.2. Азербайджан

Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО

Законодательной основой для проведения СЭО в Азербайджане выступает Закон Азербайджанской Республики «Об оценке воздействия на окружающую среду» (2018), а также принятые с целью его применения подзаконные акты, в том числе, Положение о проведении государственной и общественной экологической экспертизы, утвержденное постановлением Кабинета Министров Республики Азербайджан №184 от 21 мая 2020 года, Порядок проведения стратегической экологической оценки, утверждённый постановлением Кабинета Министров Азербайджанской Республики №354 от 15 сентября 2022 года, который непосредственно регулирует процедуру СЭО.

Закон Азербайджанской Республики «Об оценке воздействия на окружающую среду» определяет, что CЭО – это систематическая оценка стратегических документов, документов территориального планирования с точки зрения экологической безопасности в целях выявления и предотвращения потенциального воздействия на окружающую среду и здоровье человека и обеспечения эффективного использования окружающей среды. СЭО должна проводиться государственными органами, государственными агентствами и муниципалитетами, которые готовят стратегические документы (далее – органами планирования) на этапе подготовки стратегических документов. К стратегическим документам Закон относит планы, программы, стратегии и концепции в сферах сельского хозяйства, лесного хозяйства, рыболовства, энергетики, промышленности, транспорта, управления отходами и водными ресурсами, использования земельных ресурсов, туризма и телекоммуникаций.

Процесс СЭО начинается с момента обращения в Государственное агентство экологической экспертизы при Министерстве окружающей среды и природных ресурсов (далее – Агентство) за предварительной консультацией и заканчивается выдачей заключения экологической экспертизы.

Законодательство Азербайджана определят следующие этапы проведения СЭО:

• определение сферы охвата СЭО и предварительные консультации с Агентством; • анализ и оценка возможных последствий в соответствии с требованиями нормативных

правовых актов; • уточнение мер по охране окружающей среды на основе полученных данных; • разработка отчёта о СЭО; • организация общественных консультаций; • подготовка соответствующего окончательного обоснования выводов органами

планирования; • утверждение стратегического документа Министерством окружающей среды и

природных ресурсов (далее – Министерство); • мониторинг результатов СЭО.

На этапе предварительных консультаций по СЭО и определения сферы охвата СЭО орган планирования проводит предварительные консультации с Агентством с целью предварительного определения содержания, сферы охвата и методов СЭО, а также обеспечения полноты и точности информации, которая должна быть включена в отчёт о СЭО. Предварительные консультации инициируются органом планирования на этапе подготовки стратегического документа путем подачи заявления в Агентство об уведомлении о намерениях планирования и определении сферы охвата СЭО. После утверждения Агентством документа по определению сферы охвата СЭО орган

24 │

планирования должен разместить этот документ на своей веб-странице вместе с проектом стратегического документа и проинформировать общественность (См. Схему 3).

Схема 3. Предварительные консультации по СЭО и определение сферы охвата СЭО

На следующих этапах орган планирования готовит отчёт о СЭО и представляет его в Агентство для проведения экологической экспертизы. Когда орган планирования представляет проект документа СЭО в Агентство, он также должен сообщить о дате, времени и месте проведения общественных консультаций. Представитель Агентства должен быть официально уведомлен органом планирования об общественных слушаниях не менее чем за 7 рабочих дней до начала мероприятия для обеспечения присутствия представителя Агентства на консультациях. Также, орган планирования не менее чем за 7 рабочих дней до консультации размещает на своем официальном сайте, а также в СМИ объявление о проведении общественных консультаций и проекте документа СЭО, цели, дате, месте и времени проведения собрания, его формате, а также информацию о месте, где можно ознакомиться с соответствующими документами. Общественные слушания по стратегическим документам регионального значения организовываются в нескольких территориальных единицах (районах и городах), к обсуждению привлекаются и информируются физические и юридические лица, находящиеся в соответствующих административно-территориальных единицах, а также собственники недвижимости.

│ 25

Заключение экологической экспертизы, выданное на отчет о СЭО, размещается на официальном сайте Агентства. (См. Схему 4) Схема 4. Рассмотрение отчёта о СЭО: консультации с общественностью и экологическая экспертиза

Стратегический документ составляется с учетом консультаций с соответствующими государственными органами (ведомствами) и общественных консультаций по СЭО, а также мнений и предложений, высказанных после получения заключения государственной экологической экспертизы. Орган планирования должен подготовить окончательный документ с обоснованием по вопросам, рассмотренным и не рассмотренным в отношении предложений по стратегическому документу и представить на согласование Министерству стратегический документ, который должен сопровождаться отчётом о СЭО или кратким обзором её окончательных результатов, заключением государственной экологической экспертизы и окончательным обосновывающим документом органа планирования. После утверждения стратегического документа орган планирования обобщает полученные окончательные результаты, включая выводы СЭО и заключение экологической экспертизы, размещает их на официальном сайте и информирует об этом Агентство в письменной форме (См. Схему 5).

26 │

Схема 5. Окончательное решение по СЭО

Предпосылки для создания электронного регистра СЭО Правовая база для формирование электронного правительства в Азербайджане была основана Указом Президента Азербайджанской Республики «Об утверждении Государственной программы (Е-Азербайджан) по развитию связи и информационных технологий в Азербайджанской Республике в 2010-2012 годах», а также Указом Президента Азербайджанской Республики «Об утверждении «Некоторые меры по предоставлению электронных услуг государственными органами» от 23 мая 2011 года8. В дальнейшем было принято ряд Указов Президента и других нормативных правовых актов, которыми определялись стратегии развития электронного правительства и цифровизации в стране, а также их отдельные аспекты. Например, Указ Президента Азербайджанской Республики от 14 марта 2018 года № «О мерах, связанных с развитием электронного правительства и переходом на цифровое правительство» и другие.

В Азербайджане в настоящее время отсутствует централизованная электронная база данных процедур СЭО и соответствующих документов в рамках таких процедур. Более того, из вышерассмотренных схем взаимодействия можно сделать вывод, что даже в рамках одной процедуры СЭО часть документов должна размещается на веб-странице органа планирования, а часть – на веб-странице Агентства9. При этом, также следует учитывать, что органами планирования могут быть различные государственные органы, государственные агентства и муниципалитеты, которые готовят стратегические документы, и соответственно, на их веб- страницах размещается информация, касающаяся только их сферы компетенции.

8 https://www.e-gov.az/en/content/read/2 9 Согласно предоставленной Азербайджаном в рамках подготовки данного отчёта информации, в настоящее время веб- страница Агентства отсутствует.

│ 27

3.3. Грузия

Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО

Законодательной основой для проведения СЭО в Грузии выступает Кодекс об экологической оценке (2017)10 (далее- Кодекс). Согласно Кодексу СЭО включает в себя определение сферы охвата (скопинг), подготовку и рассмотрение отчета о СЭО, участие общественности и консультации с ней, учет информации, отраженной в отчете о СЭО в процессе принятия решения по стратегическому документу, а также рекомендаций, выданных Национальным агентством окружающей среды11 (далее- Агентство) и Министерством лиц, вынужденно перемещенных с оккупированных территорий, труда, здравоохранения и социальной защиты Грузии (далее- Министерство здравоохранения) в связи с проектом стратегического документа и отчетом о СЭО, и результатов участия общественности при принятии/утверждении стратегического документа, и предоставление общественности и заинтересованным ведомствам информации о принятом решении. К этапам СЭО, согласно Кодексу, относятся:

• подача органом планирования12 заявления в Агентство и Министерство здравоохранения; • процедура скопинга; • подготовка органом планирования или (и) консультантом отчета о СЭО; • оценка органом планирования информации, полученной в результате подготовки отчета о

СЭО, участия общественности и проведения консультаций; • в случае необходимости, осуществление процедуры оценки трансграничного воздействия

на окружающую среду; • участие общественности; • выдача рекомендаций Агентством и Министерство здравоохранения в связи с проектом

стратегического документа и отчетом о СЭО.

В целях определения необходимости проведения СЭО (незначительных изменений в стратегическом документе, а также стратегического документа, касающегося территории самоуправляющейся общины), осуществляется процедура предварительной оценки (скрининга) (См. Схему 6). В таких случаях, орган планирования обращается в Агентство и Министерство здравоохранения с заявлением о скрининге и представляет концепцию или проект стратегического документа (в нем должна содержаться краткая информация о целях, задачах и мероприятиях, предусмотренных стратегическим документом) по возможности на раннем этапе его разработки как в материальной, так и в электронной форме.

10 В данном Отчёте рассматривалась редакция Кодекса по состоянию на 29.06.2023 - https://matsne.gov.ge/ru/document/view/3691981?publication=12 11 Юридическое лицо публичного права, входящее в систему Министерства охраны окружающей среды и сельского хозяйства Грузии. 12 Орган планирования – административный орган или другая уполномоченная организация, которые согласно соответствующему нормативному акту ответственны за подготовку стратегического документа.

28 │

Агентство направляет указанное заявление и концепцию или проект стратегического документа в Центр природоохранной информации и образования13 (далее- Центр). Центр обеспечивает их размещение на портале экологической информации (далее- Портал). Также, Министерство здравоохранения и орган планирования размещают указанное заявление и концепцию или проект стратегического документа на своих официальных веб-страницах, а Центр также обеспечивает размещение заявления о скрининге на информационной доске исполнительного органа или (и) представительного органа соответствующего муниципалитета. После размещения заявления о скрининге и концепции или проекта стратегического документа на указанных веб-страницах и информационной доске общественность в течении установленного строка вправе представлять соображения и замечания в связи с указанными документами. Агентство и Министерство здравоохранения рассматривают соображения и замечания, представленные общественностью, и при наличии соответствующего основания учитывают их в процессе принятия решения. Агентство после принятия решений о скрининге направляет указанные решения, а также представленные общественностью соображения и замечания в Центр, который обеспечивает их размещение на природоохранном информационном портале. Также, после принятия решений о скрининге Министерство здравоохранения и орган планирования размещают указанные решения, а также представленные общественностью соображения и замечания на своих официальных веб- страницах, а Центр также обеспечивает размещение указанных документов на информационной доске исполнительного органа или (и) представительного органа соответствующего муниципалитета. Схема 6. Скрининг

13 Юридическое лицо публичного права, входящее в систему Министерства охраны окружающей среды и сельского хозяйства Грузии.

│ 29

Подобный алгоритм взаимодействия субъектов СЭО и обнародования информации с использованием электронных ресурсов предусмотрен и на стадии скопинга (См. Схему 7). Исключение составляют положения про размещение Центром, Министерством здравоохранения и органом планирования предоставленных общественностью в процессе скопинга соображений и замечаний. В Кодексе в процедуре скопинга, в отличии от процедуры скрининга, про размещение соображений и замечаний общественности на соответствующих электронных ресурсах не указано, однако предусмотрено, что Агентство и Министерство здравоохранения рассматривают соображения и замечания, представленные общественностью, и при наличии соответствующего основания учитывают их в процессе принятия решения. Кодексом предусмотрена возможность объединить стадии скрининга и скопинга и подать одновременно заявление о скрининге и заявление о скопинге. Также, в случае проведения процедуры оценки трансграничного воздействия на окружающую среду, Агентство определяет для органа планирования обязательство по отражению в отчете о скопинге/заявлении о скопинге результатов консультаций, связанных с процедурой оценки трансграничного воздействия. Схема 7. Скопинг

30 │

После подготовки органом планирования отчёта о СЭО начинается процедура рассмотрения Агентством и Министерством здравоохранения отчёта и выдачи рекомендаций (См. Схему 6). Орган планирования обращается в Агентство и Министерство здравоохранения с заявлением и представляет отчет о СЭО и проект стратегического документа как в материальной, так и электронной форме. Заявление должно содержать также информацию о предполагаемом времени, месте и порядке проведения публичного обсуждения. Агентство направляет данное заявление и прилагаемые документы в Центр. Центр обеспечивает размещение указанных документов на природоохранном информационном портале. Министерство здравоохранения и орган планирования размещают данное заявление и прилагаемые документы на своих официальных веб-страницах, а Центр также обеспечивает размещение этого заявления на информационной доске исполнительного органа или (и) представительного органа соответствующего муниципалитета. Также, Агентство в целях рассмотрения отчета о СЭО и проекта стратегического документа создает экспертную комиссию, которая представляет заключение об экспертизе в Агентство. Общественность вправе представить в Агентство и Министерство здравоохранения соображения и замечания в связи с отчетом о СЭО и проектом стратегического документа. Агентство и Министерство здравоохранения рассматривают представленные общественностью соображения и замечания и при наличии соответствующего основания учитывают их в процессе принятия решения. Орган планирования также проводит публичное обсуждение отчета о СЭО с участием Агентства и Министерства здравоохранения. После проведения публичного обсуждения отчета о СЭО орган планирования обеспечивает составление протокола о результатах публичного обсуждения отчета о СЭО представляет протокол о результатах публичного обсуждения отчета о СЭО в Агентство и Министерство здравоохранения. Агентство и Министерство здравоохранения в пределах своей компетенции выдают соответствующие рекомендации в связи с отчетом о СЭО и проектом стратегического документа и направляют указанные рекомендации органу планирования. Агентство также направляет выданные рекомендации в связи с отчетом о СЭО и проектом стратегического документа в Центр. Центр обеспечивает их размещение на природоохранном информационном портале. Министерство здравоохранения и орган планирования размещают указанные рекомендации на своих официальных веб-страницах, а Центр также обеспечивает размещение этих рекомендаций на информационной доске исполнительного органа или (и) представительного органа соответствующего муниципалитета. В случае проведения процедуры оценки трансграничного воздействия на окружающую среду Агентство обеспечивает учет результатов трансграничных консультаций в процессе выдачи рекомендаций.

│ 31

Схема 8. Рассмотрение отчёта о СЭО и проекта стратегического документа

После принятия/утверждения стратегического документа орган планирования обеспечивает размещение решения о принятии/утверждении стратегического документа на своей официальной веб-странице и направляет указанное решение в Агентство и Министерство здравоохранения. Агентство направляет решение о принятии/утверждении стратегического документа в Центр. Министерство здравоохранения обязано размещать решение о принятии/утверждении стратегического документа на своей официальной веб-странице, а Центр обеспечивает размещение информации о вышеуказанном решении на природоохранном информационном портале и информационной доске исполнительного органа или (и) представительного органа соответствующего муниципалитета. При наличии соответствующей возможности и в случае необходимости Агентство, опираясь на имеющиеся у него данные, обеспечивает проведение самостоятельного анализа значительного воздействия на окружающую среду, вызванного осуществлением стратегического документа, и предоставление Центру результатов указанного анализа. Центр в целях информирования

32 │

общественности обеспечивает систематическое размещение итогов последующего анализа результатов осуществления стратегического документа на природоохранном информационном портале.

Предпосылки для создания электронного регистра СЭО В соответствии с пунктом 2(г) статьи 4 Кодекса к компетенции Министерства охраны окружающей среды и сельского хозяйства Грузии отнесено создание единой базы данных по вопросам, входящим в компетенцию Министерства, и обеспечение безопасности, публичности и доступности хранящейся в ней информации, в целях обеспечения доступа к информации, эффективности государственного управления и участия общественности. В настоящее время документы по СЭО подаются как в цифровой форме, так и в бумажном виде. Цифровой материал размещается на официальных веб-страницах органов и веб-странице Агентства и рассылается в ведомства/различные организации для ознакомления. Таким образом, все административные процедуры проводятся в цифровом формате. Однако специальная программа/IT-инструменты для обеспечения большей цифровизации процедуры СЭО не используется. Также, в настоящее время отсутствует централизованная электронная база данных процедур СЭО и соответствующих документов в рамках таких процедур. Более того, из вышерассмотренных схем взаимодействия можно сделать вывод, что даже в рамках одной процедуры СЭО часть документов размещается на веб-странице органа планирования или Портале, а часть, касающаяся здравоохранения, на веб-странице органа планирования и Министерства здравоохранения. При этом следует учитывать, что органами планирования могут быть различные административные органы или другие уполномоченные организации, ответственные за подготовку стратегического документа, и соответственно, на их веб-страницах размещается информация, касающаяся только их сферы компетенции. С 1 июля 2023 года Центр экологической информации и образования (www.eiec.gov.ge) отвечает за вовлечение общественности в процесс принятия решений в процедурах, предусмотренных Кодексом, обеспечение доступа к информации и организацию общественных слушаний. Согласно предоставленной Грузией в рамках подготовки данного отчёта информации, в Грузии разрабатывается Публичный портал экологической оценки, который объединит документы по ОВОС/СЭО на единой платформе и обеспечит общественности систематический и упрощенный доступ к информации, связанной с процедурами ОВОС и СЭО.

│ 33

3.4. Республика Молдова

Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО

Процедура СЭО в Республике Молдова регулируется Законом о стратегической экологической оценке (2017) с соответствующими изменениями14 (далее- Закон о СЭО). Согласно Закону о СЭО стратегическая экологическая оценка – это оценка вероятных последствий для окружающей среды, в том числе для здоровья населения, в результате реализации документов политик и планирования, которая включает определение сферы охвата доклада о СЭО и его разработку, проведение консультаций с заинтересованными органами публичной власти и с заинтересованной общественностью, а также проведение при необходимости трансграничных консультаций и принятие во внимание выводов по докладу о СЭО и результатов участия и публичных консультаций в рамках документа политик и планирования. К документам политик и планирования Закон о СЭО относит документы публичных политик и документы планирования, которые: a) должны быть разработаны в соответствии с положениями нормативных или административных актов; b) должны быть разработаны органом публичной власти и утверждены Правительством или в рамках законодательной процедуры – Парламентом; c) должны быть разработаны и утверждены органом местного публичного управления. Предварительная оценка (определение необходимости проведения СЭО) и СЭО проводятся на начальном этапе разработки концепции документа политик и планирования или изменений к нему. Процесс СЭО включает следующие этапы:

• определение сферы охвата доклада о СЭО; • разработка доклада о СЭО; • анализ качества доклада о СЭО; • анализ интеграции аспектов охраны окружающей среды в проект документа политик и

планирования; • выдача экологического заключения15; • утверждение документов политик и планирования; • мониторинг существенного воздействия документа политик и планирования на

окружающую среду, в том числе на здоровье населения.

Законом о СЭО среди полномочий инициатора и компетентного органа предусмотрено размещение информации о процедуре СЭО на их веб-страницах. В соответствии з Законом о СЭО инициатором является орган центрального или местного публичного управления, который инициирует документы политик или планирования и отвечает за

14 В данном отчёте рассматривался закон включительно с изменениями от 30.09.2022, которые вступили в силу с 21.10.2023 года. 15 Экологическое заключение – технико-правовой документ, выдаваемый компетентным органом, подтверждающий, что доклад о СЭО соответствует требованиям Закона о СЭО, а аспекты охраны окружающей среды интегрированы в документы политики или планирования, представленные для утверждения, и не имеют неблагоприятных последствий для окружающей среды, в том числе для здоровья населения.

34 │

их разработку (далее - инициатор). Компетентными органами, согласно Закону о СЭО, являются Министерство окружающей среды (МОС) – для документов политик и планирования национального уровня, включая отраслевые и межотраслевые документы, утверждаемые Правительством или Парламентом и Агентство окружающей среды (АОС) – для документов политик и планирования местного уровня, утверждаемых органом местного публичного управления. Инициатор под руководством компетентного органа информирует (через публичные объявления в местных и национальных газетах и размещение информации на официальных веб-страницах) и организует участие заинтересованной общественности на всех этапах СЭО. На всех этапах СЭО инициатор размещает и сохраняет информацию о процедуре СЭО на своей официальной веб- странице в разделе, посвященном СЭО. Для документов политик и планирования, разрабатываемых в областях сельского хозяйства, лесного хозяйства, рыболовства, энергетики, промышленности, транспорта, управления отходами, управления водными ресурсами, электронных коммуникаций, туризма, землепользования, городского и сельского планирования (документация по градостроительству и обустройству территории, включая планы по градостроительству и обустройству территории и программы градостроительства и обустройства территории на национальном, региональном, районном, местном уровнях, а также для общих и зональных градостроительных планов), которые устанавливают рамки для осуществления планируемых видов деятельности, подлежащих оценке воздействия на окружающую среду, процедура СЭО начинается с определения сферы охвата доклада о СЭО. В случае, когда эти документы политик и планирования определяют использование малых территорий на местном уровне, а также предусматривают незначительные изменения документов политик и планирования, а также когда другие документы политик и планирования, кроме вышеуказанных, устанавливают рамки для осуществления любого вида планируемой деятельности, для которой необходим разрешительный документ, проводится предварительная оценка (определение необходимости проведения СЭО). Для проведения предварительной оценки инициатор на этапе формулирования документов политики или планирования представляет в компетентный орган информацию, необходимую для предварительной оценки. Компетентный орган размещает эту информацию на своей официальной веб-странице и инициирует консультации с центральными и местными органами публичной власти, определенными в качестве заинтересованных органов публичной власти (ЗО), и с Министерством здравоохранения (МЗ) Инициатор информирует заинтересованную общественность. Заинтересованная общественность может представить свои комментарии и предложения компетентному органу в течение 10 дней со дня информирования. Компетентный орган с учетом заключения заинтересованных органов публичной власти, а также комментариев и предложений, полученных от заинтересованной общественности, принимает решение по предварительной оценке, направляет его инициатору и размещает на своей официальной веб-странице, а также по своему месту нахождения. Инициатор после получения решения по предварительной оценке размещает его на своей официальной веб-странице и информирует заинтересованную общественность в отношении

│ 35

решения по предварительной оценке, в том числе, посредством публичных объявлений в местных и национальных газетах (См. Схему 9). Для документов политик и планирования в отношении которых было принято решение о проведении СЭО, компетентный орган определяет сферу охвата доклада о СЭО и выносит решение об определении сферы охвата доклада о СЭО согласно требованиям к определению сферы охвата. Схема 9. Предварительная оценка

Подобный алгоритм взаимодействия субъектов СЭО и обнародования информации с использованием электронных ресурсов предусмотрен и на этапе определения сферы охвата доклада о СЭО (См. Схему 10). Исключение составляет то, что на стадии определения сферы охвата доклада о СЭО в Законе о СЭО не предусмотрено размещения решения компетентного органа на его веб- странице, а указано, что компетентный орган передает в письменной форме решение об определении сферы охвата доклада о СЭО инициатору, а последний размещает его на своей официальной веб-странице и информирует заинтересованную общественность. Также, на этапе определения сферы охвата доклада о СЭО результаты консультаций оформляются протоколом, который содержит перечень согласованной информации, необходимой для подготовки доклада о СЭО и являющейся его составной частью.

36 │

Схема 10. Определение сферы охвата доклада о СЭО

На следующих этапах инициатор готовит доклад о СЭО и передает на рассмотрение компетентному органу проект документа политик и планирования и доклад о СЭО (См. Схему 11), размещает их на своей официальной веб-странице, информирует заинтересованную общественность об указанных документах и сроках представления комментариев и предложений по их поводу компетентному органу, а также о проведении публичных консультаций. Компетентный орган после получения доклада о СЭО и проекта документа политик и планирования передает их Экспертной комиссии16, размещает доклад о СЭО и проект документа политик и планирования на своей официальной веб-странице, а также направляет их неправительственным организациям, содействующим охране окружающей среды. В зависимости от характера и сложности документа политик и планирования компетентный орган может привлечь к анализу качества доклада о СЭО представителей заинтересованных органов публичной власти (ЗО), а также других независимых экспертов. Комментарии и предложения заинтересованной общественности по докладу о СЭО и проекту документа политик и планирования могут быть представлены компетентному органу в течение 30

16 Экспертная комиссия создается приказом министра окружающей среды и состоит из экспертов, назначенных Министерством здравоохранения, Министерством окружающей среды, Министерством инфраструктуры и регионального развития, Агентством «Moldsilva», Национальным археологическим агентством, Академией наук Молдовы, Агентством по геологии и минеральным ресурсам, Агентством «Apele Moldovei», Государственной гидрометеорологической службой.

│ 37

дней со дня их размещения на официальной веб-странице компетентного органа. Компетентный орган направляет копии данных комментариев и предложений Экспертной комиссии. Экспертная комиссия в письменной форме представляет компетентному органу подробное и обоснованное мнение по поводу качества доклада о СЭО. В случае если качество доклада о СЭО является несоответствующим, компетентный орган после получения мнения Экспертной комиссии составляет заключение о качестве доклада о СЭО и указывает аспекты отчета, которые считает несоответствующими, со ссылкой на комментарии и предложения, полученные от заинтересованной общественности, и на мнение Экспертной комиссии, а также на рекомендуемые меры по доработке доклада о СЭО. В случае если доклад о СЭО возвращен на доработку, инициатор дорабатывает и повторно подаёт доклад. После получения заключения о качестве доклада о СЭО от компетентного органа инициатор размещает копию доклада на своей официальной веб-странице и информирует заинтересованную общественность. Одновременно с оценкой качества доклада о СЭО Экспертная комиссия оценивает проект документа политик и планирования. После признания доклада о СЭО соответствующим требуемому качеству, Экспертная комиссия представляет компетентному органу аргументированное мнение по проекту документа политик и планирования. В зависимости от мнения Экспертной комиссии по проекту документа политик и планирования, а также от результатов публичных консультаций и при необходимости от трансграничных консультаций компетентный орган выдает экологическое заключение, в письменной форме уведомляет инициатора об экологическом заключении и размещает его на своей официальной веб- странице. Инициатор также размещает экологическое заключение на своей официальной веб- странице и информирует об этом заинтересованную общественность.

38 │

Схема 11. Рассмотрение качества доклада о СЭО и проект документа политик и планирования

После утверждения в установленном действующим законодательством порядке документа политик или планирования инициатор размещает на своей официальной веб-странице и информирует заинтересованную общественность, заинтересованные органы публичной власти и предоставляет им в распоряжение экологическое заключение, а также: а) документ политик или планирования в утвержденном виде; b) информацию о том, каким образом интегрированы в документ политик или планирования вопросы окружающей среды, об экологических, в том числе связанных со здоровьем населения, последствиях документа политик или планирования; с) информацию о консультациях с общественностью и заинтересованными органами публичной власти, о результатах трансграничных консультаций. Инициатор в пределах своей компетенции и в соответствии с установленной программой проводит мониторинг существенных экологических, в том числе связанных со здоровьем населения, последствий реализации документа политик или планирования с целью обнаружения на ранней стадии непредусмотренных неблагоприятных последствий и обеспечения возможности для принятия надлежащих мер по исправлению положения. Инициатор представляет результаты мониторинга в соответствии с графиком и формой, которые предусмотрены утвержденным документом политик и планирования, компетентному органу и публикует их на своей официальной веб-странице.

│ 39

Предпосылки для создания электронного регистра СЭО Общую правовую основы для разработки и функционирования электронных регистров в Молдове формируют Закон об информатизации и государственных информационных ресурсах (2003), Закон о регистрах (2007), Постановление Правительства № 562 от 22.05.2006 о создании государственных автоматизированных информационных систем и ресурсов, Постановление Правительства № 153 от 25.08.2021 об утверждении Концепции Информационной системы «Регистр государственных информационных ресурсов и систем» и Положения о порядке ведения Регистра государственных информационных ресурсов и систем. Законом о СЭО также предусмотрено, что компетентный орган создает, развивает и ведет электронный регистр учета информации о СЭО и предоставляет его в распоряжение общественности путем размещения на официальной веб-странице в разделе, посвященном СЭО (ст. 84)17. В настоящее время в Молдове отсутствует централизованная электронная база данных процедур СЭО и соответствующих документов в рамках таких процедур. Из вышерассмотренных схем взаимодействия можно сделать вывод, что информация и документы в рамках процедуры СЭО размещаются на веб-страницах инициатора и компетентного органа. При этом следует учитывать, что инициаторами могут быть различные органы центрального или местного публичного управления, которые инициируют документы политик или планирования и отвечают за их разработку, соответственно, на веб-страницах инициаторов размещается информация, касающаяся только их сферы компетенции. Также на различных веб-страницах размещается информация в зависимости от статуса документа и вида компетентного органа, которыми проводится рассмотрение: для документов политик и планирования национального уровня, включая отраслевые и межотраслевые документы, утверждаемых Правительством или Парламентом – на веб-странице Министерства окружающей среды, а для документов политик и планирования местного уровня, утверждаемых органами местного публичного управления – на веб-странице Агентства окружающей среды.

17 Данное положение вступило в силу с 21.10.2023 года.

40 │

3.5. Украина

Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО

Процедура СЭО в Украине регулируется Законом Украины «О стратегической экологической оценке» (2018)18. Также, принято ряд подзаконных актов, регулирующих отдельные вопросы осуществления СЭО, среди которых Порядок осуществления мониторинга последствий выполнения документа государственного планирования для окружающей среды, в том числе для здоровья населения, утверждённый Постановлением Кабинета Министров Украины от 16.12.2020 №1272, Порядок ведения Единого регистра стратегической экологической оценки, утвержденный Постановлением Кабинета Министров Украины от 2 мая 2023 г. № 430 и другие. Правовую основу и общие требования в отношении разработки и функционирования государственных электронных регистров в Украине определяет Закон Украины «О публичных электронных регистрах» (2021). Согласно Закону Украины «О стратегической экологической оценке» СЭО это процедура определения, описания и оценки последствий выполнения документов государственного планирования для окружающей среды, в том числе для здоровья населения, оправданных альтернатив, разработки мер по предотвращению, уменьшению и смягчению возможных негативных последствий, которая включает определение сферы охвата СЭО, составление отчета о СЭО, проведение общественного обсуждения и консультаций (при необходимости - трансграничных консультаций), учет в документе государственного планирования отчета о СЭО, результатов общественного обсуждения и консультаций, информирование об утверждении документа государственного планирования и осуществляется в порядке, определенном настоящим Законом. Документами государственного планирования в соответствии с Законом Украины «О стратегической экологической оценке» являются стратегии, планы, схемы, градостроительная документация, общегосударственные программы, государственные целевые программы и другие программы и программные документы, включая изменения к ним, разрабатываемые и/или подлежащие утверждению органом государственной власти, органом местного самоуправления. Этапы СЭО включают: 1) определение сферы охвата СЭО; 2) составление отчета о СЭО; 3) проведение общественного обсуждения и консультаций с уполномоченными органами в сфере охраны окружающей среды и здоровья, трансграничных консультаций; 4) учет отчета о СЭО, результатов общественного обсуждения и консультаций; 5) информирование об утверждении документа государственного планирования; 6) мониторинг последствий выполнения документа государственного планирования для окружающей среды, в том числе для здоровья населения. До мая 2023 года обмен информацией и документами в рамках процедуры СЭО осуществлялся путём пересылки соответствующих документов в электронной или бумажной форме между субъектами СЭО посредством электронной или обычной почты. В целях проведения консультаций

18 В данном Отчёте рассматривалась редакция Закона по состоянию на 9.07.2023 - https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/2354-19#Text

│ 41

заказчики19 подавали соответствующие документы уполномоченным органам на национальном уровне (Министерство защиты окружающей среды и природных ресурсов и Министерство охраны здоровья) или уполномоченным территориальным органам (областного уровня). Обнародование документов осуществлялось на веб-страницах заказчиков и соответствующих органов, с которыми проводились консультации. Также заказчики дополнительно осуществляли информирование общественности посредством печатных средств массовой информации. Таким образом, документы по СЭО размещались на веб-страницах многочисленных и разнообразных органов (в зависимости от заказчика и статуса документа государственного планирования). Более того, в рамках одной процедуры СЭО часть документов размещалась только на веб-странице заказчика, а другая часть – исключительно на веб-страницах органов, с которыми проводились консультации. В мае 2023 году вступили в силу изменения к Закону Украины «О стратегической экологической оценке», внедрившие положения об Едином регистре СЭО. Вследствие таких изменений процедура СЭО и обмен документами на всех этапах осуществляется через электронный регистр – Единый регистр СЭО (далее – Регистр). С мая текущего года все документы по СЭО, создаваемые соответствующими органами на всех уровнях, подаются в электронной форме20 и находятся в Регистре в свободном доступе21. Обнародование документов по СЭО в сети Интернет осуществляется посредством Регистра (авторизированный доступ), а также на официальных веб- страницах заказчиков (неавторизированный доступ). На местном уровне в сельских населенных пунктах информирование также осуществляется через доски объявлений.

Единый регистр СЭО Согласно законодательству Украины, Регистр – это единая информационно-коммуникационная система, обеспечивающая создание, просмотр, сбор, внесение, накопление, обработку, использование, рассмотрение, хранение, защиту, учет и предоставление информации в сфере СЭО. Регистр был создан с использованием программного обеспечения, обеспечивающего его совместимость и электронное информационное взаимодействие в режиме реального времени с другими электронными информационными системами и сетями, составляющими информационный ресурс государства, в том числе с Единым регистром по оценке воздействия на окружающую среду, градостроительным кадастром, Государственным земельным кадастром и т.д. Регистр являет собой электронную базу данных информации и документов, создаваемых и загружаемых через электронные кабинеты пользователей, которые обеспечивают электронное взаимодействие между субъектами СЭО.

19 Заказчик - орган исполнительной власти или орган местного самоуправления, отвечающий за разработку документов государственного планирования и осуществляющий общее руководство и контроль за их выполнением, или другой определенный законодательством заказчик документов государственного планирования; 20 За исключением графических материалов градостроительной документации, которые подаются в бумажной форме. На государственном уровне существуют предпосылки для перехода на цифровой формат и в части графических материалов градостроительной документации. 21 В настоящее время доступ к информации в Регистре требует авторизации пользователя, что может не в полной мере соответствовать подходам «свободного доступа» общественности к регистрам, предусмотренным Орхусской конвенцией.

42 │

Регистр также является функциональным модулем Единой экологической платформы "ЭкоСистема", предназначенным для официального обнародования документации о СЭО, обеспечении информирования субъектов СЭО и других заинтересованных сторон о ходе и результатах осуществления СЭО. Регистр ведется для обеспечения:

• доступа субъектов СЭО к актуальной информации об осуществлении СЭО (нормативно- правовые акты, методическое обеспечение, справочная информация);

• электронного взаимодействия между субъектами СЭО, представления и обработки сведений заказчиками документов государственного планирования и органами, с которыми проводятся консультации, через электронный кабинет пользователя;

• осуществления консультаций с уполномоченными органами и трансграничных консультаций;

• свободного доступа всех заинтересованных сторон к информации о СЭО документов государственного планирования;

• проведения общественного обсуждения в процессе СЭО и предоставления предложений и замечаний общественности.

Держателем и администратором Регистра, обеспечивающим ведение Регистра, а также ответственным за техническое, технологическое и программное обеспечение Регистра, хранение и защиту данных, содержащихся в Регистре, является Министерство защиты окружающей среды и природных ресурсов Украины. Заказчики и органы, с которыми проводятся консультации, имеют доступ в Регистр с правом внесения сведений в соответствии со своими полномочиями через электронные кабинеты пользователей. При внесении в Регистр заказчиком или органом, с которым проводятся консультации, соответствующих сведений, программные средства ведения Регистра автоматически создают сообщения, направляемые через электронные кабинеты пользователей соответственно органам, с которыми проводятся консультации, или заказчику. Такие сообщения включают дату и время размещения в Регистре соответствующих сведений и ссылку для ознакомления с ними в Регистре. Общественность имеет доступ к информации, размещённой в Регистре, через Интернет (авторизированный доступ). Также информирование общественности осуществляется через другие средства (веб-страницы заказчиков, доски объявлений). Предложения и замечания общественности в процессе СЭО подаются в электронной или бумажной форме заказчику, который вносит их в Регистр (См. также Схему 12). В Регистр вносятся: 1) заявление об определении сферы охвата СЭО и уведомление об его обнародовании; 2) проект документа государственного планирования, отчет о СЭО и уведомление об обнародовании указанных документов; 3) замечания и предложения общественности; справка об общественном обсуждении; 4) замечания и предложения органов исполнительной власти; справка о консультациях; 5) утвержденный документ государственного планирования (кроме информации, которая согласно закону составляет государственную тайну или относится к информации с ограниченным доступом) и решение об его утверждении; 6) информация о трансграничных консультациях (в случае их проведения);

│ 43

7) результаты мониторинга последствий выполнения документа государственного планирования для окружающей среды, в том числе для здоровья населения, информация о не предусмотренных отчетом о СЭО негативных последствиях выполнения документа государственного планирования для окружающей среды, в том числе для здоровья населения (в случае их выявление), и о мерах, предпринятых для их устранения; 8) рекомендации по необходимости осуществления СЭО незначительных изменений к документу государственного планирования, относительно которого ранее осуществлялась СЭО, и решение о неосуществлении СЭО таких изменений. Информация, внесенная в Единый регистр СЭО, является публичной и открытой. Доступ к ней обеспечивается через Интернет, однако, как указывалось выше, требует авторизации. Схема 12. Взаимодействие субъектов процедуры СЭО после внедрения Регистра

3.6. Заключение

Во всех рассматриваемых странах, кроме Украины, в настоящее время отсутствуют централизованные электронные регистры СЭО. Доступ к информации и документам в процессе СЭО в рассматриваемых странах осуществляется, в том числе, путём их размещения на официальных веб-страницах органов планирования, соответствующих природоохранных ведомств, органов здравоохранения и других органов. При этом органами планирования могут быть различные административные органы или другие уполномоченные организации, ответственные за подготовку планов и программ, и соответственно, на их веб-страницах размещается информация, касающаяся только их сферы компетенции. А в части размещения информации в рамках СЭО на веб-страницах природоохранных органов и органов здравоохранения, в ряде стран существует разделение по статусу плана или программы и уровню уполномоченного органа (общенациональный, региональный/местный), с которым проводится консультирование, и информация размещается также на различных веб-страницах соответствующих органов.

44 │

Распространение информации на веб-страницах различных органов само по себе не противоречит подходам к широкому информированию общественности, однако необходимость поиска информации на веб-страницах различных органов (в отдельных случаях даже в рамках одной процедуры СЭО) может существенно снижать эффективность информирования и возможности для участия общественности. Создание централизованной базы данных информации по СЭО может способствовать решению этой проблемы. Во всех рассматриваемых странах происходят процессы цифровизации, многие страны переходят на электронный документооборот, а также создают системы электронного правительства. Таким образом в странах существуют предпосылки для создания электронных регистров СЭО.

4. Рекомендации

4.1. Юридические рекомендации

При разработке и функционировании электронных реестров СЭО целесообразно учитывать следующие рекомендации:

a) При рассмотрении вопроса о создании электронных регистров СЭО рекомендуется разрабатывать системы, которые смогут обеспечить не только накопление и доступ к информации о СЭО, а и более эффективное взаимодействие между субъектами СЭО, консультации и обмен документами, а также содействовать анализу и сбору информации в целях выполнения обязательств в рамках Протокола по СЭО;

b) При создании электронного регистра СЭО следует учитывать национальную специфику и особенности процедуры СЭО в конкретных странах, уровни принятия решений, компетенцию уполномоченных органов, а также брать во внимание ключевые функции и рекомендации, предусмотренные в разделе 2 данного отчёта;

c) Электронный регистр СЕО может быть как самостоятельно функционирующей системой, так и быть объединённым с другими регистрами (например, по ОВОС) или интегрирован в существующие электронные системы электронного правительства или другие базы данных. Так, например, в Грузии разрабатывается публичный портал экологической оценки, который объединит документы по ОВОС/СЭО на единой платформе и обеспечит общественности систематический и упрощенный доступ к информации, связанной с процедурами ОВОС и СЭО;

d) Для внедрения электронных регистров СЭО кроме привлечения технических решений и финансовых ресурсов требуется также изменение или дополнение соответствующего законодательства о СЭО и/или разработка и принятие соответствующих подзаконных актов;

e) При подготовке изменений к законодательству и/или разработке новых актов рекомендуется, чтобы нормы законодательства обеспечивали правовую основу для своевременного внесения в регистр информации и документов, соблюдения сроков, предусмотренных процедурой СЭО, хранения и защиты информации. Так, например, в Украине проведение процедуры СЭО прямо связано с внесением информации и документов в Единый электронный регистр СЭО, а сроки, предусмотренные процедурой СЭО, отсчитываются от даты размещения/обнародования информации в Едином электронном регистре СЭО;

│ 45

f) Электронный регистр СЭО должен по меньшей мере обеспечивать доступность информации по мере поступления на протяжении всего процесса СЭО, а также доступ к информации по мониторингу существенных экологических, в том числе связанных со здоровьем населения, последствий осуществления планов и программ;

g) В законодательстве также целесообразно определять сроки хранения и доступности в электронном регистре СЭО информации по завершённым процедурам СЭО, а также информации по мониторингу последствий осуществления планов и программ, после завершения сроков их действия и/или завершения мероприятий по мониторингу.

В отношении некоторых стран следует дополнительно отметить следующее. В Грузии и Республике Молдова в 2023 году законодательство было дополнено отдельными положениями о регистрах (Подробнее, см. части по Грузии и Республике Молдова), однако данные положения требуют детализации в соответствующих законах и/или подзаконных актах, в частности, что касается порядка создания и функционирования таких регистров, взаимодействия субъектов в рамках процедуры СЭО. В Украине были приняты изменения к законодательству, соответствующий подзаконный акт регулирующий порядок функционирования Единого электронного регистра СЭО, а также создан и начал функционировать централизованный электронный регистр СЭО (Подробнее, см. часть по Украине). В дальнейшем, по результатам практического применения данного регистра может потребоваться доработка как подзаконных актов, так и функционала регистра, в том числе, особого внимания требует вопрос исключительно авторизированного доступа общественности к регистру, что может не в полной мере соответствовать подходам «свободного доступа» общественности к регистрам, предусмотренным Орхусской конвенцией. 4.2. Технические рекомендации

Создание программного обеспечения для автоматизации процесса стратегической экологической оценки требует комплексного подхода, который включает в себя разработку не только самого программного обеспечения, но и соответствующих реестров данных.

Автоматизация процесса стратегической экологической оценки может значительно упростить и ускорить обмен информацией, а также повысить прозрачность процедур во всех странах-участниках. При этом важно, чтобы автоматизированная система была максимально интегрирована и согласована с реестрами данных и требованиями Протокола, а также обеспечивала возможность эффективного обмена данными между странами и Секретариатом Конвенции.

Ниже приведено несколько общих рекомендаций для планирования автоматизации процесса стратегической экологической оценки и создания единых реестров данных.

В рамках такой автоматизированной системы центральное место должна занимать цифровая платформа, доступная как для властей, так и для общественности. Эта платформа может включать в себя модули для подачи инициаторами заявок, проведения общественных консультаций и обсуждений, а также для мониторинга результатов СЭО. Благодаря централизации данных, участники процесса смогут в режиме реального времени отслеживать статус заявок и документов, а также получать уведомления о необходимости их доработки или о новых требованиях законодательства.

Для обеспечения согласованности с Протоколом важно внедрить единые стандарты обмена данными, которые будут соответствовать международным требованиям и правилам. Это позволит обеспечить сопоставимость и совместимость информации на международном

46 │

уровне и упростить трансграничный обмен данными. Кроме того, при автоматизации процесса стратегической экологической оценки следует учитывать уже имеющиеся национальные системы и реестры данных. Например, реестры СЭО следует интегрировать с системой автоматизированного документооборота учреждения при ее наличии, реестрами национального законодательства и экологическими реестрами доступными в стране.

Рекомендуется предусмотреть механизмы обратной связи и поддержки пользователей, что позволит оперативно реагировать на возникающие вопросы и проблемы и будет способствовать непрерывному улучшению программного обеспечения и реестров данных и увеличению их эффективности.

Важным элементом автоматизации является также модуль для проведения экспертных оценок и выдачи заключений. Эксперты должны иметь возможность взаимодействия с системой для загрузки своих отчетов и заключений, что повысит оперативность процесса утверждения документов, иметь доступ к другим национальным экологическим реестрам, в том числе, к реестрам связанным со здоровьем населения и данными мониторинга окружающей среды. Реестры могут быть интегрированы с геоинформационными системами для визуализации зон влияния планируемых проектов и программ, что позволит лучше оценивать их потенциальное воздействие на окружающую среду.

В процессе создания реестров стратегической экологической оценки и их автоматизации ключевым аспектом является защита данных. Защита данных обеспечивает не только безопасность и конфиденциальность информации, но и поддерживает доверие всех заинтересованных сторон к процессу СЭО. Учитывая это, рекомендации по безопасности должны включать ряд мер, направленных на защиту информации на всех этапах её жизненного цикла.

В первую очередь, конфиденциальность данных можно гарантировать с помощью шифрования как хранящихся, так и передаваемых данных. Это означает, что информация реестров СЭО должна быть надежно зашифрована, чтобы предотвратить её утечку или несанкционированный доступ. Важно также обеспечить разграничение доступа, предоставляя разные уровни доступа различным группам пользователей и устанавливая строгие процедуры аутентификации и авторизации, основанные на использовании паролей, биометрических данных или электронных ключей.

Чтобы поддерживать целостность данных, необходимо внедрить системы, которые могут отслеживать и верифицировать любые изменения в данных, включая регулярные аудиты и проверки. Это обеспечит точность и актуальность информации в реестрах СЭО, а любые изменения будут документированы и могут быть отслежены до источника.

Доступность данных крайне важна для оперативности процесса СЭО. Это означает, что данные должны быть защищены от атак и сбоев, которые могут нарушить доступ к ним. Резервное копирование и стратегии восстановления после сбоев должны быть интегрированы в инфраструктуру реестров, чтобы в случае любых аварийных ситуаций данные могли быть быстро восстановлены.

Технологические решения, такие как брандмауэры, антивирусное программное обеспечение, а также виртуализация и облачные технологии, могут служить для укрепления общей безопасности системы. Эти инструменты помогут оградить инфраструктуру реестров от внешних угроз и обеспечить их стабильную работу.

Соответствие международным стандартам защиты данных, таким как Общий регламент по защите данных Европейского Союза (GDPR), и национальному законодательству является обязательным. Это требует регулярного пересмотра политик и процедур, чтобы убедиться,

│ 47

что реестры СЭО соответствуют текущим нормативным требованиям и лучшим практикам защиты данных.

Следует предусмотреть регулярное обучение пользователей программного обеспечения для эффективного взаимодействия с реестрами данных и использования всех их возможностей. Обучение персонала может включать в себя тренинги, семинары и информационные сессии, направленные на повышение компетенций пользователей в области безопасности, например обучение правильному обращению с конфиденциальной информацией, правилам создания и использования паролей, правилам поиска информации, использованию геоинформационных систем и т.д.

В заключение, для поддержания доверия к процессу СЭО и его результатам, важно не только создать надежную систему защиты данных, но и обеспечить прозрачность и доступность информации для всех заинтересованных сторон: международных организаций, государственных органов, научных и экспертных организаций, общественности, чье участие и вовлеченность являются ключевыми в процессе экологической оценки.

Приложение. Картирование процессов: блок-схемы процессов/функций регистров СЭО

│ 49

Протокол по СЭО

50 │

Армения

│ 51

Азербайджан

52 │

Грузия

│ 53

Республика Молдова

  • 1. Цифровая трансформация в отдельных странах Восточной Европы и Кавказа
    • 1.1. Введение
    • 1.2. Армения
    • 1.3. Азербайджан
    • 1.4. Грузия
    • 1.5. Республика Молдова
    • 1.6. Украина
    • 1.7. Заключение
  • 2. Ключевые элементы для создания модельного электронного регистра СЭО
  • 3. Национальные процедуры СЭО и предпосылки для создания электронных регистров
    • 3.1. Армения
      • Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО
      • Предпосылки для создания электронного регистра СЭО
    • 3.2. Азербайджан
      • Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО
      • Предпосылки для создания электронного регистра СЭО
    • 3.3. Грузия
      • Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО
      • Предпосылки для создания электронного регистра СЭО
    • 3.4. Республика Молдова
      • Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО
      • Предпосылки для создания электронного регистра СЭО
    • 3.5. Украина
      • Законодательная основа СЭО и взаимодействие субъектов в рамках процедуры СЭО
      • Единый регистр СЭО
    • 3.6. Заключение
  • 4. Рекомендации
    • 4.1. Юридические рекомендации
    • 4.2. Технические рекомендации
  • Приложение. Картирование процессов: блок-схемы процессов/функций регистров СЭО

Guidelines on Assessment of the Quality Control of Strategic Environmental Assessment (Republic of Moldova)

The Guidelines were prepared under the “European Union for Environment” (EU4Environment – Green Economy) Action by the consultants to the UNECE secretariat to the Convention on Environmental Impact Assessment in a Transboundary Context (Espoo Convention) and its Protocol on Strategic Environmental Assessment (Protocol on SEA): Michal Musil and Natalia Guranda, in close cooperation with the Ministry of Environment of the Republic of Moldova.
The publication is issued in English and Romanian.

Languages and translations
Romanian

Ghidul de evaluare a calității Raportului privind

Evaluarea Strategică de Mediu

Green Economy in Eastern Partner Countries

Ghidul de evaluare a calității Raportului privind

Evaluarea Strategică de Mediu

Februarie 2024

Acest Ghid a fost elaborat în cadrul acțiunii ”Uniunea Europeană pentru Mediu” (UE pentru Mediu – Economie Verde) de către consultanții Secretariatului Convenției CEE/ONU privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția Espoo) și Protocolul privind evaluarea strategică de mediu (Protocolul ESM): Michal Musil și Natalia Guranda, în strânsă cooperare cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova.

Aceste Ghid este publicat în limba engleză inclusiv în romană.

Disclaimer

Această publicație a fost finanțată de Uniunea Europeană. Conținutul acestei publicații este responsabilitatea exclusivă al secretariatului CEE/ONU și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.

Proveniența ilustrațiilor: Adobe Stock.

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

4

Lista de abrevieri ....................................................................................................................................................................................... 6

DISPOZIȚII GENERALE ...................................................................................................... 7

CRITERIILE DE CONTROL AL CALITĂȚII ESM ȘI APLICAREA ACESTORA ........................ 10

I. Desfășurarea procedurii ESM și respectarea prevederilor legale privind ESM ................................ 10

II. Calitatea evaluării Raportului privind ESM .......................................................................................... 13

1. DETERMINAREA DOMENIULUI DE APLICARE A RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU ........................................................................................................................ 18 1.1. Au fost descrise clar scopul și obiectivele DPP? .....................................................................................................18 1.2. Au fost clar definite problemele principale legate de mediu/dezvoltarea durabilă care

urmează a fi abordate în ESM? .....................................................................................................................................18 1.3. Au fost prezentate și explicate motivele pentru eliminarea anumitor dificultăți din ESM

(dacă este cazul)? ..............................................................................................................................................................19 1.4. Au fost identificate și descrise obiectivele relevante pentru problemele esențiale? ...............................19 1.5. Au fost identificate și descrise principalele aspecte pentru fiecare problemă cheie de mediu? .........19 1.6. A fost definit cadrul de aplicare teritorial al ESM (i.e., zona care va fi potențial afectată de plan)? .....19 1.7. Au fost identificate și descrise legăturile dintre DPP supus evaluării și alte planuri

(sau proiecte majore) existente?..................................................................................................................................19

2. ANALIZA DE BAZĂ/REFERINȚĂ ............................................................................................................ 20 2.1. A fost descrisă starea actuală a mediului? ................................................................................................................20 2.2. Au fost analizate tendințele din trecut pentru principalele probleme de mediu? ....................................20 2.3. Dacă e așa, au fost identificați principalii factori (de ex: factorii care influențează tendințele)? .........20 2.4. A fost analizată evoluția viitoare a principalelor aspecte de mediu fără implementarea DPP? ...........20 2.5. Au fost luate în considerare suprafața mai vastă decât limitele administrative / fizice ale planului? 20 2.6. Au fost clar menționate principalele preocupări de mediu, cu localizarea acestora? ..............................21 2.7. Dacă da, a fost expus clar dacă DPP au impact asupra acestora? ....................................................................21 2.8. Au fost descrise eventualele limitări în ceea ce privește disponibilitatea datelor și informațiilor

(inclusiv disponibilitatea acestora la nivel național, raional / municipal) și eventualele incertitudini legate de analize? ....................................................................................................................................21

3. EVALUAREA EFECTELOR ....................................................................................................................... 22 3.1. Au fost identificate și descrise potențialele conflicte și sinergia obiectivelor de mediu ale

problemelor cheie și obiectivele DPP? ......................................................................................................................22 3.2. Au fost evaluate toate alternativele prezentate în DPP? .....................................................................................22 3.3. A fost evaluată întreaga gamă de efecte pentru toate problemele principale de mediu? ....................22 3.4. Au fost caracterizate efectele (de ex:., natura, importanța, probabilitatea, domeniul de aplicare

și amploarea, frecvența și durata, reversibilitatea lor)? .......................................................................................22 3.5. Au fost examinate toate tipurile de efecte, de ex: directe și indirecte, secundare, pozitive

și negative, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare? .........23

Cuprins

5

3.6. Au fost excluse din evaluare impactul asupra oricărei probleme de mediu /dezvoltare durabilă? Dacă da, au fost prezentate motivele? ......................................................................................................................24

3.7. A fost impactul cuantificat, acolo unde a fost posibil? ........................................................................................24 3.8. A fost justificată evaluarea efectelor probabile prin calcule, exemple, referințe la literatură, etc.? ....24 3.9. Au fost descrise metodele utilizate la evaluarea efectelor probabile? ..........................................................24 3.10. Au fost descrise potențialele incertitudini în evaluarea efectelor? .................................................................24

4. MĂSURILE DE ATENUARE...................................................................................................................... 25 4.1. Au fost propuse în ESM măsuri de prevenire, reducere și / sau compensare a oricăror efecte

negative semnificative identificate? ...........................................................................................................................25 4.2. Sunt măsurile de atenuare în mod clar interconectate de efectele negative identificate –

adică, este clar ce efecte negative ale DPP vor fi atenuate de o anumită măsură? ...................................26 4.3. A fost atribuită responsabilitatea pentru implementarea măsurilor de atenuare?...................................26

5. MONITORIZAREA ................................................................................................................................... 27 5.1. Indicatorii de monitorizare sunt clar definiți și formulați în baza informației indicatorilor și

obiectivelor DPP / sau ESM? ..........................................................................................................................................27 5.2. În cazul în care monitorizarea poate evidenția efecte negative semnificative, ESM, definește

în mod clar angajamentele pentru acțiunile ce trebuie întreprinse ca răspuns la aceste efecte negative? ..............................................................................................................................................................................27

6. RAPORTUL PRIVIND ESM ...................................................................................................................... 28 6.1. Este utilizat în raportul privind ESM un limbaj simplu și clar, sunt evitați sau explicați termenii

tehnici? ..................................................................................................................................................................................28 6.2. Sunt utilizate în raportul privind ESM hărți și alte ilustrații, acolo unde este cazul? ................................28 6.3. Descrie Raportul privind ESM abordarea generală a evaluării? .......................................................................28 6.4. Au fost explicite concluziile și recomandările oferite în ESM? ..........................................................................28 6.5. Este clar menționat în Raportul privind ESM care din recomandările și propunerile oferite

de ESM au fost integrate în plan (de ex:., dacă au fost introduse schimbări în DPP care au rezultat din ESM)? .............................................................................................................................................................28

6.6. Este explicat în sinteza privind consultarea publicului cine a fost consultat, ce metode de consultare au fost utilizate și cum au fost luate în considerare în ESM și/sau în DPP evaluat? .............29

6.7. Sunt identificate în Raportul privind ESM sursele de informații, inclusiv expertiza și opiniile experților? ............................................................................................................................................................................29

6.8. Sunt descrise în Raportul privind ESM dificultățile tehnice, de procedură și de altă natură? ...............29

7. CONSULTAREA ȘI PARTICIPAREA PĂRȚILOR VIZATE ......................................................................... 30 7.1. Au fost identificate părțile vizate care urmau a fi implicate în ESM la începutul procesului ESM? .....30 7.2. A fost elaborat planul de consultare și participare a publicului? .....................................................................30 7.3. Au fost desfășurate consultarea și participarea părților interesate în cadrul ESM de comun cu

procesul de pregătire a DPP? ........................................................................................................................................30 7.4. A fost discutat domeniul de aplicare al ESM cu planificatorii și părțile vizate? ..........................................30 7.5. Au fost consultate părțile interesate în modul și în momentele care să le ofere o oportunitate

timpurie și eficientă de a-și exprima în termene adecvate opiniile cu privire la proiectul DPP și Raportul privind ESM? .....................................................................................................................................................30

CUPRINS

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

6

CE Comisia de Experți

CEE ONU Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite

DPP Document de Politici și Planificare

EIM Evaluarea de Impact asupra Mediului

ESM Evaluarea Strategică de Mediu

Lista de abrevieri

7

DISPOZIȚII GENERALE

În cadrul Programului EU4Environment finanțat de Uniunea Europeană (2019-2024), Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE ONU) acordă asistență țărilor Parteneriatului Estic, inclusiv Republicii Moldova, la finalizarea reformelor în domeniul juridic și dezvoltarea capacităților privind aplicarea Evaluării Strategice de Mediu (ESM) și Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM) inclusiv în context transfrontalier.

Unul dintre domeniile care necesită asistență externă în continuare a fost identificat de Ministerul Mediului al Republicii Moldova, și anume, necesitatea elaborării unui Ghid specific privind Controlul Calității Evaluării Strategice de Mediu.

DISPOZIȚII GENERALE

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

8

Scopul acestui document

Ghidul privind controlul calității ESM este elaborat în cooperare cu Ministerul Mediului, reorganizat în august 2021, conform hotărâri de guvern 145 din 25.08.2021, și cu alte autorități naționale relevante, în scopul aplicării efective a cadrului legal (național și internațional) existent în domeniul ESM. Acesta va servi drept instrument de evaluare a calității procedurii ESM (inclusiv a Raportului privind ESM), precum și de completare a documentelor de ghidare existente (Ghidul cu privire la efectuarea procedurilor privind evaluarea strategică de mediu, aprobat prin Ordinul nr. 219 din 01.10.2018 al Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale și publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 384-395 art.14931).

Conform noilor prevederi și amendamente ale Legii nr. 11 din 02.03.2017 privind Evaluarea Strategică de Mediu (modificată prin Legea nr. 226 din 30.09.2022, monitorul oficial nr. 326-333 art. 626 și intrată în vigoare din 21.10.2023) Raportul privind ESM va fi supus evaluării calității controlului de către comisia de experți (CE) constituită conform art. 81 alin. (1). După necesitate, așa cum prevede și art. 82 alin. (4) CE poate fi completată cu reprezentanți ai autorităților publice interesate, identificați în conformitate cu art.5 alin. (21), precum și alți experți independenți.

Astfel, Raportul ESM depus de către inițiator către autoritatea competentă va fi remis Comisiei de Experți în termen de 5 zile pentru a fi efectuată evaluarea calității acestuia. CE dispune de aproximativ 45 de zile (15 zile de la finalizarea consultărilor publice conform alin. (3)) pentru a examina calitatea raportului și de a transmite în scris autorității competente o opinie detaliată și argumentată despre calitatea raportului privind ESM.

În cazul în care calitatea raportului privind evaluarea strategică de mediu este necorespunzătoare, autoritatea competentă, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea opiniei Comisiei de experți, elaborează concluzia privind calitatea raportului ESM. De asemenea, vor fi indicate aspectele necorespunzătoare ale raportului, cu referire la comentariile și propunerile primite de la publicul interesat și opinia Comisiei de experți. Inclusiv vor fi precizate măsurile recomandate pentru definitivarea raportului ESM.

În cazul în care raportul ESM a fost restituit pentru definitivare conform alin. (7), termenul de examinare repetată constituie 20 de zile lucrătoare de la data depunerii de către inițiator a documentului finalizat.

Structura Ghidului și modul de utilizare a acestuia

Calitatea ESM, după cum este înțeleasă în sensul prezentului Ghid, precum și respectarea criteriilor, provin atât din prevederile oficiale (stabilite în Legea nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu), cât și din obiectivele generale și principiile bunelor practici internaționale în domeniul ESM. Această distincție se reflectă în structura Ghidului, care conține două seturi de criterii referitoare la:

� desfășurarea procedurii ESM și respectarea implementării prevederilor legale conform Legii 11/2017 privind ESM (Lista de verificare nr. 1)

� evaluarea calității Raportului privind ESM (Lista de verificare nr. 2).

Orice procedură ESM poate fi evaluată în funcție de aceste criterii. Întrucât nu există un indicator de referință cantitativ pentru o ESM „standard” și, prin urmare, calitatea ESM nu poate fi cuantificată, evaluarea se va desfășura într-o manieră calitativă. La bază acesteia va sta descrierea modului în care anumite aspecte ale calității (reprezentate de criterii de calitate) au fost întrunite în cazul unei ESM concrete.

1 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110732&lang=ro

9

Raportul privind ESM trebuie să fie sursa primară de informații care să permită evaluarea calității ESM, însă unele informații relevante pot fi obținute și din alte surse (de ex: de la autoritatea competentă responsabilă pentru ESM respectivă, sau de la părțile vizate care participă în procesul ESM). De fapt, pentru un răspuns complet și corect la unele întrebări de evaluare, este important ca evaluatorul calității ESM să fie familiarizat cu modul în care ESM a fost desfășurată și să ia în considerare părerea părților vizate relevante.

Controlul calității ar trebui să stabilească, cel puțin, dacă ESM a fost efectuată în conformitate cu cadrul normativ și, prin urmare, să ofere temei pentru alte etape administrative (de ex: emiterea avizului de mediu care să permită adoptarea / aprobarea oficială a documentului de politici și planificare).

În termeni practici, exercițiul de control al calității poate derula după cum urmează:

� Lista de verificare nr. 1 privind procedura ESM și conformarea cu cerințele legale poate fi utilizată de personalul responsabil al autorității competente drept instrument de ghidare la fiecare etapă a ESM, pentru a se asigura că toți pașii procedurali au fost executați corect, precum și la etapa finală, drept componentă a evaluării generale a controlului calității ESM.

� Lista de verificare nr. 2 este utilizată doar atunci când Raportul ESM este disponibil, de ex: în faza avansată a procedurii ESM, în conformitate cu art. 8 al Legii nr.11/2017 privind ESM. La recepționarea Raportului privind ESM, experții responsabili (spre ex. membrii comisiei de experți, în conformitate cu art. 8 al Legii nr. 11/2017 privind ESM) pot utiliza ambele liste de control din prezentul Ghid. Acestea conțin un set de întrebări de evaluare pentru fiecare dintre aspectele legate de calitatea ESM descrise în secțiunile de mai jos.

Compararea raportului ESM cu întrebările de evaluare va ajuta CE să-și formeze o opinie despre părțile tari și slabe ale rezultatelor ESM livrate și, de fapt, despre calitatea procesului care stă la baza ESM. Observațiile pot fi rezumate într-un format adecvat și ușor de înțeles (a se vedea mai jos un exemplu de matrice de evaluare). Totodată, în baza acestora poate fi elaborată concluzia privind calitatea raportului ESM argumentată și detaliată, care va fi remisă autorității competente.

Cadrul legal (Sumarul principalelor prevederi legale și referințe la sursele relevante)

Responsabilitățile instituționale

Autoritatea competentă responsabilă pentru evaluarea strategică de mediu, atât la nivel național, cât și local, este stabilită prin Legea nr. 11/2017 privind ESM, precum și în Ghidul cu privire la efectuarea procedurilor privind ESM.

Legea, prevede două (2) autorități competente cu domenii de competență distincte:

1. Organul central de specialitate pentru protecția mediului, de ex: Ministerul Mediului, autoritate competentă în domeniul ESM pentru documentele de politici și de planificare de nivel național, inclusiv de nivel sectorial și intersectorial, aprobate de Guvern sau Parlament, și.

2. Agenția de Mediu, autoritate competentă în domeniul ESM pentru documentele de nivel local, aprobate de administrația publică locală.

Art. 32 și 33 ale Legii nr. 11/2017 privind ESM stipulează divizarea responsabilităților indicate mai sus. Ministerul Mediului, de asemenea, este responsabil pentru toate evaluările ESM în context transfrontalier.

DISPOZIȚII GENERALE

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

10

CRITERIILE DE CONTROL AL CALITĂȚII ESM ȘI APLICAREA ACESTORA

I. Desfășurarea procedurii ESM și respectarea prevederilor legale privind ESM

Lista de verificare de mai jos oferă ghidare pentru analiza conformității ESM cu cerințele Legii nr. 11/2017 privind ESM. Evaluarea simplă cu răspunsuri “da” și “nu” va fi urmată de propuneri de îmbunătățire, în ultima coloană a matricei intitulată comentarii.

LISTA DE VERIFICARE NR. 1 Conformitatea cu prevederile procedurale ale ESM

Criterii Da Nu Comentarii/ Sugestii

Determinarea necesității efectuării ESM (Screening) A stabilit inițiatorul dacă DPP în proces de elaborare necesită efectuarea ESM?

Întrunește DPP criteriile stipulate în art. 3, alineatul (1) lit. a), b) al Legii nr. 11/2017 privind ESM (de ex: nu este necesar screening-ul)?

Întrunește DPP criteriile stipulate în art. 3, alin. (2) sau alin. (3) al Legii nr. 11/2017 privind ESM (de ex: este necesar screening-ul)?

A depus inițiatorul cerere pentru determinarea necesității de efectuare a evaluării strategice de mediu conform art. 5?

Conținutul necesar al cererii pentru aplicarea evaluării prealabile cuprinde următoarea informație:

a) informația despre inițiator: • denumirea și adresa instituției; • prenumele, numele, adresa și datele de contact ale reprezentantului autorizat al

inițiatorului;

11

Criterii Da Nu Comentarii/ Sugestii

b) informația privind DPP: • titlul DPP; • fundamentarea necesității de elaborare a DPP; • principalele aspecte de protecție a mediului, incluse în proiectul DPP; • principalele direcții şi termenul de implementare; • existența unui cadru pentru activitățile enumerate în Anexa nr. 1 și nr. 2 la Legea

nr. 86 /2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, și pentru care este necesar acordul de mediu;

• posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătății populației, ca urmare a implementării DPP;

• termenul de elaborare și metoda de aprobare a DPP; • impactul transfrontalier în urma implementării DPP; • conceptul documentului de politici și planificare conform art. 31 alin. (1) din

Legea nr. 11/2017

c) informația privind teritoriul afectat: • stabilirea teritoriului afectat; • principalele caracteristici şi probleme de mediu din teritoriul afectat; • măsura și natura posibilelor efecte ale DPP asupra elementelor rețelei Emerald,

conform celor prevăzute în Legea privind rețeaua ecologică, nr. 94/2007.

Determinarea domeniului de aplicare a raportului ESM A stabilit autoritatea competentă împreună cu inițiatorul o listă a autorităților publice vizate (inclusiv instituția/ele în domeniul sănătății, precum și organele executive locale ale unităților administrativ teritoriale unde urmează să fie implementat DPP)?

Au fost publicate în mod corespunzător informațiile despre aplicarea evaluării prealabile și determinarea domeniului de aplicare a raportului ESM, astfel încât publicul interesat să aibă la dispoziție 10 zile lucrătoare pentru a prezenta comentariile lor?

A desfășurat autoritatea competentă consultări cu autoritățile publice vizate privind domeniul de aplicare a raportului ESM și a pregătit procesul verbal care conține lista cu informațiile agreate reciproc, necesară întocmirii raportului privind evaluarea strategică de mediu i cu comentariile recepționate de la părțile vizate care participă?

A fost definit domeniul de aplicare a raportului ESM prin emiterea Deciziei privind determinarea domeniului de aplicare a raportului ESM de către autoritatea competentă?

a) Conține Raportul privind ESM informațiile necesare în conformitate cu Anexa nr. 2 a Legii nr. 11/2017 privind ESM

b) rezumatul conținutului, principalele obiective ale DPP, şi conexiunile lui cu alte planuri și programe;

c) aspectele relevante ale stării actuale a mediului, inclusiv ale sănătății populației și evoluția sa probabilă fără implementarea DPP;

d) caracteristicele de mediu ale zonelor care pot fi afectate semnificativ, inclusiv sănătatea populației, în urma implementării DPP;

e) orice problemă de mediu existentă care este relevantă pentru DPP, inclusiv cele relevante privind orice zonă de importanță specială pentru mediu;

f ) obiective de protecție a mediului, inclusiv a sănătății populației, stabilite la nivel internațional, național și la alte niveluri, care sunt importante pentru DPP, și modul în care aceste obiective și orice considerații de mediu sunt luate în calcul la elaborarea DPP;

CRITERIILE DE CONTROL AL CALITĂȚII ESM ȘI APLICAREA ACESTORA

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

12

Criterii Da Nu Comentarii/ Sugestii

g) posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra biodiversității, sănătății populației, faunei, florei, solului, apei, aerului, patrimoniului cultural și peisajelor. Acestea trebuie să includă efecte secundare, cumulative, pe termen mediu sau lung, permanente sau temporare, pozitive sau negative;

h) măsurile preconizate pentru prevenirea, reducerea și pe cât posibil echilibrarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătății populației, prin implementarea DPP;

i) descrierea motivelor de selectare a opțiunilor alternative examinate în cadrul Evaluării Strategice de Mediu, și a modului în care evaluarea a fost efectuată, inclusiv orice dificultate legată de lipsa metodelor sau cunoștințelor necesare, insuficiența informației sau mijloacelor tehnice necesare pentru evaluare; dacă o alternativă a fost eliminată, conține descrierea o argumentare de ce aceasta a fost eliminată?

j) descrierea măsurilor preconizate ce țin de monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătății populației, ca urmare a implementării DPP (programului de monitorizare); Sunt indicatorii de monitorizare clar definiți? Și se bazează aceștia pe informația de referință originală și pe obiectivele politicii, planului sau programului (DPP) și ESM?

k) posibilele efecte asupra mediului în context transfrontalier, inclusiv cele legate de sănătatea populației;

l) un scurt rezumat al Raportului privind Evaluarea Strategică de Mediu, prezentat într-o formă accesibilă publicului.

Corespunde conținutul Raportului privind ESM cu domeniul de aplicare definit în Decizia privind determinarea domeniului de aplicare a raportului privind ESM? Și anume în termeni de:

• probleme de mediu și sănătate relevante care urmează a fi abordate; • efectele semnificative ale DPP asupra elementelor rețelei ecologice sau al altor

arii naturale protejate de stat de importanță locală, națională sau internațională; • Impactul transfrontalier asupra mediului în urma implementării DPP; • scopul și obiectivele de mediu, inclusiv cele legate de un mediu favorabil

vieții și sănătății populației, care sunt relevante pentru DPP și stabilite la nivel internațional, național și/sau local.

A fost Raportul privind ESM publicat în modul cuvenit astfel încât publicul interesat să-și prezinte comentariile?

A întocmit autoritatea competentă o sinteză privind consultarea publicului, rezumând comentariile și propunerile recepționate, indicând modul în care comentariile și sugestiile exprimate au fost luate în considerare în DPP și în Raportul privind evaluarea strategică de mediu, precum și motivele alegerii acestora în lumina alternativelor rezonabile propuse spre examinare?

A fost concluzia cu privire la calitatea raportului privind ESM publicată de către inițiator pe pagina sa web oficială și luată în considerare înainte de aprobarea și adoptarea oficială a DPP?

După aprobarea DPP a postat inițiatorul Avizul de Mediu pe pagina web proprie oficială, precum și:

а) DPP în forma aprobată; b) informațiile privind modul în care problemele de mediu au fost integrate în DPP,

efectele DPP asupra mediului, inclusiv asupra sănătății populației; с) informația privind consultarea publicului și autorităților publice interesate,

rezultatele consultărilor în context transfrontalier.

13

II. Calitatea evaluării Raportului privind ESM

În urma evaluării respectării implementării prevederilor legale în baza criteriilor descrise mai sus, poate fi efectuată o revizuire minuțioasă a calității ESM cu utilizarea setului de criterii prezentate mai jos în lista de verificare nr. 2.

Compararea proiectului Raportului privind ESM cu întrebările de evaluare din lista de verificare nr. 2 va ajuta comisia de experți să-și formeze o opinie despre punctele tari și slabe ale rezultatelor ESM livrate și, de fapt, despre calitatea procesului ESM de bază. Observațiile rezultate din evaluare pot fi rezumate într-un format ușor de înțeles (a se vedea un exemplu de Matrice de evaluare mai jos).

Matricea controlului calității ESM

Aspectul calitativ

Punctajul general

• Cuprins complet /satisfăcător

• Cuprins parțial /acceptabil

• Lipsește complet /inacceptabil

• Nu poate fi evaluat din lipsa informației/necesită clarificare

• Nu este relevant (un aspect al calității nu este relevant pentru cazul dat)

Comentarii (ex., indicarea punctajului

de promovare/eșec pentru un anumit aspect al calității,

indicarea necesităților de îmbunătățire ulterioară)

1. Domeniul de aplicare a raportului privind ESM

2. Analiza de referință (analiza primară)

3. Evaluarea posibilelor efecte semnificative asupra mediului

4. Măsurile de atenuare

5. Monitorizarea

6. Raportul privind ESM

7. Consultarea și participarea publicului interesat

Concluzia finală

CRITERIILE DE CONTROL AL CALITĂȚII ESM ȘI APLICAREA ACESTORA

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

14

LISTA DE VERIFICARE NR. 2 Model

# Criteriile

Punctajul general

• Complet acoperit/satisfăcător

• Parțial acoperit/acceptabil

• Lipsește complet/inacceptabil

• Nu poate fi evaluat din lipsa informațiilor/necesită clarificare

• Nu este relevant (un aspect de calitate nu este relevant pentru cazul dat)

Comentarii (ex., indicarea

punctajului de promovare/

eșuare pentru un anumit aspect de calitate, indicarea

necesităților de îmbunătățire suplimentară)

1 Domeniul de aplicare a evaluării strategice de mediu

1.1. Au fost descrise clar scopul și obiectivele DPP?

1.2. Au fost definite clar aspectele principale legate de mediu/dezvoltarea durabilă?

1.3. Au fost prezentate și explicate motivele pentru eliminarea anumitor probleme din ESM (dacă este cazul)?

1.4. Au fost identificate și descrise obiectivele relevante pentru problemele cheie?

1.5. Au fost identificate și descrise principalele probleme pentru fiecare aspect cheie de mediu?

1.6. A fost definit domeniul de determinare teritorial al ESM (de ex., zona potențial afectată de DPP)?

1.7. Au fost identificate și descrise legăturile dintre DPP supus evaluării și alte planuri (sau proiecte majore) existente?

2 Analiza de bază/referință

2.1. A fost descrisă starea actuală a mediului?

2.2. Au fost analizate tendințele din trecut pentru principalele aspecte/probleme de mediu?

2.3. Dacă da, au fost identificați principalii factori determinanți (de ex:., factorii care influențează tendințele)?

15

# Criteriile Punctajul general Comentarii

2.4. A fost analizată evoluția viitoare a principalelor aspecte/probleme de mediu fără implementarea planului?

2.5. A fost examinată și analizată o suprafață /zonă mai vastă decât limitele administrative/fizice ale planului?

2.6. Au fost menționate clar principalele preocupări de mediu, cu locațiile acestora?

2.7. Dacă da, a fost expus clar dacă acestea pot fi afectate de DPP?

2.8. Au fost descrise limitările posibile în ceea ce privește disponibilitatea datelor și informațiilor (inclusiv disponibilitatea acestora de către autoritățile naționale/raionale/municipale) și potențialele incertitudini în analizele efectuate?

3 Evaluarea posibilelor efecte semnificative asupra mediului (de exemplu, evaluarea impactului)

3.1. Au fost identificate și descrise conflictele și sinergia posibilă dintre obiectivele de mediu pentru aspectele cheie și obiectivele planului?

3.2. Au fost evaluate toate alternativele prezentate în DPP?

3.3. A fost evaluată întreaga gamă de efecte pentru toate aspectele/ problemele principale de mediu?

3.4. Au fost caracterizate efectele (de ex:., natura lor, importanța, probabilitatea, domeniul de aplicare și amploarea, frecvența și durata, reversibilitatea lor)?

3.5. Au fost examinate toate tipurile de efecte, de ex:., directe și indirecte, secundare, pozitive și negative, cumulativ?

3.6. Au fost excluse din evaluare efectele asupra oricărei chestiuni/probleme de mediu/ dezvoltare durabilă? Dacă da, au fost prezentate motivele?

CRITERIILE DE CONTROL AL CALITĂȚII ESM ȘI APLICAREA ACESTORA

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

16

# Criteriile Punctajul general Comentarii

3.7. A fost impactul cuantificat, acolo unde a fost posibil?

3.8. A fost justificată evaluarea impactului prin calcule, exemple, referințe la literatură, etc.?

3.9. Au fost descrise metodele utilizate la evaluarea impactului?

3.10. Au fost descrise incertitudinile potențiale în evaluarea impactului?

4 Măsurile de atenuare

4.1. Au fost propuse în ESM măsuri de prevenire, reducere și/sau compensare a oricărui efect negativ semnificativ identificat?

4.2. Sunt măsurile de atenuare în mod clar legate de efectul negativ identificat – de ex:., este clar ce efecte negative ale DPP vor fi atenuate de o anumită măsură?

4.3. A fost atribuită responsabilitatea pentru implementarea măsurilor de atenuare?

5 Monitorizarea

5.1. Sânt indicatorii de monitorizare clar definiți și se bazează aceștia pe informațiile de bază, pe indicatorii și obiectivele DPP și/sau ESM?

5.2. În cazul în care monitorizarea poate accentua efecte negative semnificative, definește ESM în mod clar angajamentele pentru acțiuni care trebuie întreprinse ca răspuns la aceste efecte negative?

6 Raportul privind ESM

6.1. Este utilizat în Raportul privind ESM un limbaj simplu și clar, sunt evitați sau explicați termenii tehnici?

6.2. Sunt utilizate în raportul privind ESM hărți și alte ilustrații, acolo unde este cazul?

17

# Criteriile Punctajul general Comentarii

6.3. Descrie Raportul privind ESM abordarea generală a evaluării?

6.4. Au fost explicite concluziile și recomandările oferite în ESM?

6.5. Menționează clar Raportul privind ESM care din recomandările și propunerile oferite în ESM au fost integrate în DPP (de ex:., dacă au fost introduse orice schimbări în DPP care au rezultat din ESM)?

6.6. Este explicat în Raportul privind ESM cine a fost consultat, ce metode de consultare au fost utilizate și cum au fost luate în considerare concluziile făcute ca rezultat al consultărilor în ESM și/sau în DPP evaluat?

6.7. Sunt identificate în Raportul privind ESM sursele de informații, inclusiv expertiza și opiniile experților?

6.8. Descrie Raportul privind ESM dificultățile tehnice, de procedură și de altă natură?

7 Consultarea și participarea părților interesate

7.1. Au fost identificate părțile interesate care urmau a fi implicate în ESM la începutul procesului ESM?

7.2. A fost elaborat planul de consultare și participare?

7.3. Au fost desfășurate consultările și asigurată participarea părților interesate în cadrul ESM în comun cu procesul de pregătire a DPP?

7.4. Au fost consultate părțile interesate în modul și momentul care să le ofere o oportunitate timpurie și eficientă de a-și exprima în termeni adecvați opiniile cu privire la proiectul DPP și Raportul privind ESM?

Întrebările de evaluare/revizuire orientative pentru cele 7 componente analizate sunt abordate în detalii în secțiunea următoare. Cu toate acestea, poate fi mai ușor de utilizat un format real al listei de verificare.

CRITERIILE DE CONTROL AL CALITĂȚII ESM ȘI APLICAREA ACESTORA

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

18

1. Determinarea domeniului de aplicare a raportului privind evaluarea strategică de mediu

1.1. Au fost descrise clar scopul și obiectivele DPP?

Raționament: ESM trebuie să se axeze pe DPP concret (subiect al evaluării). Scopul și obiectivele DPP oferă orientare pentru identificarea problemelor cheie care eventual ar putea fi influențate de DPP și care ar trebui să fie abordate de ESM.

1.2. Au fost clar definite problemele principale legate de mediu/dezvoltarea durabilă care urmează a fi abordate în ESM?

Raționament: Există o varietate vastă de DPP care ar putea avea consecințe foarte diferite asupra mediului, inclusiv asupra sănătății și dezvoltării durabile (ex., planul în domeniul transporturilor ar putea cauza diferite efecte potențiale asupra mediului – biodiversitate, fragmentarea habitatelor, zgomot, etc., în comparație cu programul în domeniul agriculturii pentru care poluarea apelor și degradarea solului vor fi mai relevante). Domeniul de aplicare adecvat al ESM constituie una dintre condițiile prealabile esențiale pentru o evaluare eficientă – selectarea adecvată a problemelor care trebuie abordate sporesc concentrarea capacităților experților, timpului și bugetului disponibil, pe aspecte importante pentru evoluția viitoare a mediului, dar și pe aspectele social-economice conexe. Atunci când se specifică problemele cheie, ESM ar trebui să reflecte trăsătura caracteristică principală a teritoriului cuprins de DPP (starea mediului, problemele sociale existente, etc.) și natura și conținutul preconizat al DPP. Lista aspectelor cheie ar trebui să fie discutată în mod optimal cu planificatorii, precum și cu alte părți vizate.

19

1.3. Au fost prezentate și explicate motivele pentru eliminarea anumitor dificultăți din ESM (dacă este cazul)?

Raționament: După cum s-a menționat anterior, fiecare ESM este specifică - evaluarea eficientă se ocupă de cele mai relevante probleme de mediu, inclusiv de chestiunile de sănătate sau de dezvoltare durabilă. Totuși, dacă anumite probleme sunt excluse din evaluare (spre ex., s-a convenit pe parcursul determinării domeniului de aplicare că problemele legate de zgomot și calitatea aerului nu sunt relevante pentru planul forestier), trebuie de oferit explicații. Setul final de probleme care urmează a fi abordat trebuie să fie agreat în mod optim între toate părțile interesate.

1.4. Au fost identificate și descrise obiectivele relevante pentru problemele esențiale?

Raționament: Selectarea principalelor probleme de mediu, inclusiv de sănătate sau de dezvoltare durabilă, trebuie să fie justificată de obiective relevante prevăzute de documentele oficiale (spre exemplu, acte normative, politici naționale sau regionale aprobate, tratate internaționale, etc.).

1.5. Au fost identificate și descrise principalele aspecte pentru fiecare problemă cheie de mediu?

Raționament: Identificarea problemelor de mediu deja existente constituie o componentă importantă a analizei preliminare în baza căreia, la o etapă mai târzie, vor fi evaluate efectele potențiale ale documentului de politici și planificare.

1.6. A fost definit cadrul de aplicare teritorial al ESM (i.e., zona care va fi potențial afectată de plan)?

Raționament: De obicei, DPP are un teritoriu prestabilit, care derivă din hotarele administrative:

� poate fi o politică la nivel național (adică, care cuprinde întreaga suprafață a țării),

� poate fi un plan de amenajare a teritoriului municipal sau un program pentru un anumit teritoriu (de exemplu, pentru zonele forestiere).

Însă, efectele potențiale ale DPP asupra mediului ar putea varia semnificativ – de la efecte locale (ex., în cadrul unei zone urbane a unui oraș) până la efecte care depășesc hotarele teritorial administrative ale raionului sau chiar ale țării (de ex:., poluarea apei și aerului). Astfel, examinând conținutul DPP și caracteristicile de mediu ale zonei, în etapele inițiale, ESM trebuie să definească teritoriul care urmează a fi abordat. Acest lucru poate fi făcut mai întâi separat pentru fiecare problemă cheie, drept bază pentru descrierea cadrului teritorial general al evaluării. Așadar, concluzia privind cadrul de aplicare trebuie să indice clar zona de aplicare teritorială a ESM, dacă aceasta se aliniază cu hotarele administrative și cu zona de implementare a DPP.

1.7. Au fost identificate și descrise legăturile dintre DPP supus evaluării și alte planuri (sau proiecte majore) existente?

Raționament: DPP, care face obiectul ESM, este, de obicei, parte a sistemului general de planificare pentru un anumit sector sau teritoriu. În context, acesta este (sau ar trebui să fie) legat de alte DPP, care pot fi:

� superioare (ex., politica națională pentru programul sectorial),

� de același nivel (ex., alte DPP sectoriale),

� subordonate (ex., DPP municipale pentru un program sectorial național).

Analiza tangențelor dintre DPP evaluat(ă) și alte DPP ar trebui să identifice sinergia, conflictele, inconsecvențele și efectul potențial al altor DPP care trebuie să fie reflectate în ESM. Aceasta contribuie, de asemenea, la identificarea obiectivelor de mediu/dezvoltare durabilă relevante care urmează să fie abordate în ESM.

CRITERIILE DE CONTROL AL CALITĂȚII ESM ȘI APLICAREA ACESTORA

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

20

2. Analiza de bază/referință

2.1. A fost descrisă starea actuală a mediului?

Raționament: ESM ar trebui să identifice principalele probleme și chestiuni de mediu supuse evaluării. Descrierea stării actuale a mediului în zona potențial afectată de DPP asigură o bază necesară în comparație cu care vor fi evaluate impacturile potențiale ale DPP.

2.2. Au fost analizate tendințele din trecut pentru principalele probleme de mediu?

Raționament: ESM trebuie să evalueze impactul DPP, de ex: impactul DPP în timp. Analiza tendințelor din trecut joacă un rol important în estimarea evoluției ulterioare a mediului. Nu există o regulă generală referitoare la analiza temporală din trecut, deoarece aceasta va depinde totdeauna de parametrii utilizați, de apariția punctelor de cotitură istorică într-o anumită tendință, și de aspectele similare. Disponibilitatea datelor poate fi un alt factor limitativ. Cu toate acestea, ori de câte ori e fezabil, analiza de bază/referință va da prioritate tendințelor față de o informație instantanee la descrierea stării actuale a mediului.

2.3. Dacă e așa, au fost identificați principalii factori (de ex: factorii care influențează tendințele)?

Raționament: Destul de frecvent, în multe domenii, dezvoltarea este influențată de un șir de factori. Spre exemplu, calitatea aerului poate fi afectată de transport, de dezvoltarea industriei sau de aplicarea cadrului de reglementare, precum și depinde de condițiile climaterice locale, de caracterul peisajului, etc. Identificarea factorilor principali permite o estimare mai exactă a dezvoltării ulterioare – de ex: în baza schimbărilor anticipate a factorilor (previziuni privind intensitatea viitoare a transportului, dezvoltarea industrială, efectele anticipate ale adoptării de noi reglementări) poate fi estimată mai bine evoluția tendinței calității aerului.

2.4. A fost analizată evoluția viitoare a principalelor aspecte de mediu fără implementarea DPP?

Raționament: După cum a fost menționat mai sus, ESM trebuie să evalueze posibilele efecte ale implementării DPP asupra dezvoltării/evoluției ulterioare. Însă, acest lucru nu poate fi făcut fără a descrie evoluția potențială a mediului în cazul în care DPP propus nu va fi implementat – aceasta este deseori denumită “afacere ca de obicei/business as usual” sau “scenariul zero”. În baza analizei anterioare (situația actuală a mediului, analiza tendințelor prealabile, identificarea factorilor determinanți principali), ESM ar trebui să estimeze și să descrie dezvoltarea potențială în viitor pentru principalele aspecte de mediu/de dezvoltare durabilă care au fost identificate la etapa de determinare a domeniului de aplicare a raportului ESM. Mai apoi, sunt identificate efectele potențiale ale DPP prin intermediul evaluării diferențelor dintre cele două scenarii alternative, de ex: scenariul “afacere ca de obicei/business as usual” (când DPP propus nu este implementat) versus scenariul în care DPP propus este implementat. Boxa 1 prezintă întrebări de ghidare, care ar trebui să fie abordate în cadrul analizei scenariului de referință/de bază.2

2.5. Au fost luate în considerare suprafața mai vastă decât limitele administrative / fizice ale planului?

Raționament: DPP au, de obicei, o zonă/suprafață clar definită, care poate fi întreaga țară, un raion sau un municipiu. Însă, efectele DPP ar putea depăși hotarele acestora – spre exemplu, calitatea apei într- un raion poate fi influențată de dezvoltarea industriei sau agriculturii din alt raion amplasat în amonte. Aceste efecte trebuie de asemenea, examinate în ESM și, prin urmare, analizele de bază/de referință nu ar trebui să fie în principal limitate de hotarele administrative și fizice ale DPP.

2 În baza publicației P. Wathern “Ghid introductiv privind Evaluarea de Impact asupra Mediului in Wathern P (ed)” Evaluarea Impactului asupra mediului: teorie și practică (Practice, pagina 1-28). (Routledge, Londra.,) 1988.

21

2.6. Au fost clar menționate principalele preocupări de mediu, cu localizarea acestora?

Raționament: Analiza de bază/de referință trebuie să rezulte în identificarea principalelor probleme de mediu/de dezvoltare durabilă în domeniul vizat care urmează a fi abordate în ESM. După posibilitate, aceste probleme trebuie localizate – unele ar putea fi relevante pentru întreaga regiune, iar altele pot fi specifice doar pentru un teritoriu limitat.

2.7. Dacă da, a fost expus clar dacă DPP au impact asupra acestora?

Raționament: De obicei, nu toate problemele de mediu/dezvoltare durabilă existente identificate prin analiza de bază/referință pot fi influențate de DPP – spre exemplu, problema legată de gestionarea deșeurilor municipale nu poate fi influențată de planul infrastructurii de transport. ESM trebuie să se axeze, în primul rând, pe acele chestiuni și probleme asupra cărora DPP pot avea impact și, astfel, efectele pot fi abordate în mod eficient în ESM.

2.8. Au fost descrise eventualele limitări în ceea ce privește disponibilitatea datelor și informațiilor (inclusiv disponibilitatea acestora la nivel național, raional / municipal) și eventualele incertitudini legate de analize?

Raționament: În majoritatea cazurilor, ESM nu presupune implicarea și efectuarea cercetărilor de teren și colectarea de noi date brute. Analiza de bază/referință trebuie să se bazeze pe datele și documentele de monitorizare existente și disponibile (alte DPP în același sector sau care cuprind același teritoriu, anuare în domeniul mediului, evaluări anterioare – atât ESM, cât și EIM, planuri de acțiuni în domeniul mediului, studii și cercetări științifice, etc.). Datele și informațiile necesare care lipsesc trebuie să fie solicitate după consultările ESM și furnizate în măsura posibilității de agențiile de planificare sau de mediu, sau de alți actori implicați. Informația de referință poate fi cantitativă sau calitativă, și, de cele mai deseori necesită a fi combinate ambele tipuri de informații. Furnizarea doar a informațiilor calitative trebuie să fie susținută de dovezi justificate. Datele și informațiile care lipsesc, precum și incertitudinile existente trebuie să fie documentate în mod clar drept unul dintre rezultatele analizei de bază/referință.

BOXA 1

Întrebări de ghidare pentru etapa de analiză a scenariului de referință

� Cât de bună sau de rea este situația actuală? Tendințele arată că este din ce în ce mai bine sau mai rău?

� Care sunt forțele motrice principale ce influențează tendințele? Pot fi acestea afectate de DPP (dacă da, cum)?

� Cât de avansată este situația actuală de orice praguri sau ținte stabilite?

� Sunt afectate elemente deosebit de sensibile sau importante ale mediului, de ex. grupuri sociale vulnerabile, resurse neregenerabile, specii pe cale de dispariție, habitate rare, arii naturale protejate de stat?

� Problemele sunt reversibile sau ireversibile, permanente sau temporare?

� Cât de dificil ar fi să compensați sau să remediați orice daună?

� Au existat efecte cumulative sau sinergice semnificative de-a lungul timpului? Sunt de așteptat să existe astfel de efecte în viitor?

CRITERIILE DE CONTROL AL CALITĂȚII ESM ȘI APLICAREA ACESTORA

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

22

3. Evaluarea efectelor

3.1. Au fost identificate și descrise potențialele conflicte și sinergia obiectivelor de mediu ale problemelor cheie și obiectivele DPP?

Raționament: ESM trebuie să analizeze relațiile (de ex: sinergia și posibilele conflicte) dintre DPP propus și obiectivele de mediu pentru problemele principale definite la etapa de determinare a domeniului de aplicare (de ex: obiectivele și angajamentele DPP de mediu selectat). Această etapă trebuie să furnizeze feedback pentru planificatori și, cel puțin, să asigure că scopurile și obiectivele DPP nu contrazic obiectivele documentului de politici din domeniul mediului.

3.2. Au fost evaluate toate alternativele prezentate în DPP?

Raționament: Există diferite tipuri de alternative care pot fi sugerate de DPP – inclusiv obiective și priorități alternative, scenarii de dezvoltare și măsuri alternative. DPP poate propune diferite locații pentru o acțiune de dezvoltare concretă sau pot fi elaborate alte căi de implementare. ESM ar trebui să evalueze și să compare toate alternativele DPP propuse și doar alternativa optimă din punct de vedere a mediului/dezvoltării durabile poate fi recomandată pentru implementare.

Dacă nici o alternativă propusă în DPP nu poate fi recomandată în ESM pentru a fi elaborată în continuare sau aprobată, poate fi propusă o nouă/noi opțiuni. Însă, în acest caz, este foarte important ca propunerile înaintate de echipa ESM cu planificatorii/agenția de planificare să fie discutate prealabil. Altfel, există riscul că propunerile să nu fie acceptate.

3.3. A fost evaluată întreaga gamă de efecte pentru toate problemele principale de mediu?

Raționament: Domeniul de aplicare a evaluării trebuie să fie definit la etapa de determinare a domeniului de aplicare a DPP, când sunt determinate principalele probleme de mediu/dezvoltare durabilă. Evaluarea trebuie să abordeze efectele DPP asupra tuturor acestor probleme, de ex: ESM trebuie să evalueze modificări ale tendințelor de bază (descrise în analiza de bază/de referință) rezultate probabil din implementarea DPP. În evaluare trebuie descrise aceste efecte (de ex:., posibile schimbări ale dezvoltării ulterioare) în ceea ce privește amploarea și scara lor geografică, perioada în care se vor produce, dacă sunt permanente sau temporare, pozitive sau negative, probabile sau improbabile, frecvente sau rare, și dacă acestea sunt efecte directe, indirecte, secundare, cumulative și/sau sinergice. Boxa 2 ilustrează modul în care efectele semnificative ale DPP pot fi înțelese.3

3.4. Au fost caracterizate efectele (de ex:., natura, importanța, probabilitatea, domeniul de aplicare și amploarea, frecvența și durata, reversibilitatea lor)?

Raționament: ESM trebuie să furnizeze o descriere clară a efectelor posibile care să permită un răspuns adecvat în ceea ce privește măsurile de prevenire, minimizare și atenuare. Trebuie să fie examinate atât efectele pe termen scurt (de ex:., pe parcursul dezvoltării proiectelor preconizate), cât și cele pe termen lung. Dacă poate fi identificat un domeniu specific, sau un grup vulnerabil concret al populației unde este probabil să se centreze efectele, acest lucru va fi indicat expres.

3 Adaptat din Wathern P. (1988): Ghid introductiv al EIM în Wathern P(ed) Evaluarea impactului asupra mediului: teorie și practică (pp. 1 – 28) Routledge, Londra.

23

3.5. Au fost examinate toate tipurile de efecte, de ex: directe și indirecte, secundare, pozitive și negative, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare?

Raționament: ESM ar trebui să se concentreze nu numai asupra efectelor directe, ci și asupra oricăror efecte secundare semnificative rezultate din implementarea DPP. Efectele secundare pot fi definite drept “schimbări indirecte sau induse asupra mediului, populației, creșterii economice și utilizarea terenurilor, precum și alte efecte asupra mediului care rezultă din impactul direct al DPP”, spre exemplu, creșterea emisiilor care poluează aerul declanșată de implementarea planului poate afecta calitatea apei prin depunerile atmosferice, inclusiv ecosistemele acvatice).

În comparație cu EIM, ESM are un potențial mai mare pentru abordarea efectelor cumulative, de ex: impactul rezultat din modificări graduale cauzate de alte acțiuni din trecut, prezent sau cele prognozate/ previzibile. Efectele cumulative pot rezulta din acțiuni minore din punct de vedere individual, dar semnificative din punct de vedere colectiv, care au loc o perioadă de timp.4 De obicei, dacă DPP propus preconizează dezvoltarea unui număr de proiecte (de exemplu, drumuri, zone industriale, parcuri eoliene), este necesară evaluarea potențialului efect cumulativ.

Trebuie luate în calcul și efectele pozitive. Evaluarea acestora asigură o bază pentru propuneri de măsuri de consolidare a efectelor pozitive ale DPP asupra mediului/dezvoltării durabile.

Atunci când impactul este identificat, ESM trebuie să descrie în detalii caracterul acestuia, de ex: natura, importanța, probabilitatea, domeniul de aplicare și amploarea, frecvența și durata, reversibilitatea acestuia.

4 Din Sadler, B., McCabe, M. (2002): Manual-resursă de instruire în domeniul evaluării impactului asupra mediului (UNEP).

BOXA 2

Efectele semnificative generate de implementarea DPP

Ca lit

at ea

m ed

iu lu

i

Perioada

Demararea implementării DPP

Efecte pozitive

Evoluția tendinței mediului fără implementarea DPP (“afacere ca de obicei/business as usual”)

Efecte negative

CRITERIILE DE CONTROL AL CALITĂȚII ESM ȘI APLICAREA ACESTORA

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

24

3.6. Au fost excluse din evaluare impactul asupra oricărei probleme de mediu / dezvoltare durabilă? Dacă da, au fost prezentate motivele?

Raționament: ESM ar trebui să abordeze impactul potențial al DPP asupra tuturor factorilor de mediu/ dezvoltare durabilă identificați la etapa de stabilire a domeniului de aplicare. Lista de probleme diferă de la caz la caz, cu toate acestea, ar trebui luate în considerare următoarele chestiuni:

� Componentele de mediu, precum clima, aerul, apa, biodiversitatea, ecosistemele și peisajul, sol, floră, faună ș.a.;

� Chestiunile legate de populație, spre exemplu: sănătatea publică, bunuri materiale, patrimoniul cultural, inclusiv patrimoniul arhitectural și arheologic, nivelul de trai al comunităților locale;

� Preocupările mai vaste ale dezvoltării durabile, spre exemplu, eficiența energetică, utilizarea resurselor regenerabile și neregenerabile, adaptarea la schimbările climatice, cererea de transport, accesibilitatea și mobilitatea.

Dacă impactul asupra unei/unor probleme anumite nu a fost evaluat (spre exemplu, din cauza că sunt irelevante și neimportante), ESM trebuie să explice clar de ce s-a decis astfel și să justifice explicația prin date și informații relevante.

3.7. A fost impactul cuantificat, acolo unde a fost posibil?

Raționament: Chiar dacă este denumită “strategică”, ESM ar trebui să cuantifice efectele, dacă caracterul DPP permite acest lucru. Deseori, ar putea fi cazul planurilor de amenajare a teritoriului de la nivel local, care oferă informații suficiente și concrete (cu privire la locație sau dimensiune) pentru cuantificarea potențialelor efecte, pe când, evaluarea DPP mai generale (spre ex. politicile naționale) trebuie să rămână de obicei mai mult calitative. Cu toate acestea, calitativ nu înseamnă ‘ghicit’. Previziunile trebuie să fie susținute de dovezi, cum ar fi; referințe la orice cercetare, discuții sau consultare care a ajutat echipa ESM să ajungă la aceste concluzii.

3.8. A fost justificată evaluarea efectelor probabile prin calcule, exemple, referințe la literatură, etc.?

Raționament: Evaluarea efectelor probabile, precum și toate sugestiile făcute în ESM trebuie să fie justificate prin date și informații adecvate, însoțite de exemple, referințe, ilustrate prin grafice (hărți, grafice), etc., care trebuie descrise în raportul ESM. În caz contrar, părțile vizate ar putea fi reticente să ia în considerare evaluarea și sugestiile oferite de ESM, deoarece ar putea să nu înțeleagă în baza la ce acestea au fost făcute.

3.9. Au fost descrise metodele utilizate la evaluarea efectelor probabile?

Raționament: Metodele, abordările, tehnicile și instrumentele utilizate la evaluarea efectelor trebuie să fie explicate clar pentru a permite consultarea și verificarea transparentă a concluziilor din ESM de către alte părți vizate.

3.10. Au fost descrise potențialele incertitudini în evaluarea efectelor?

Raționament: În multe cazuri, evaluarea (precum și alte analize din cadrul ESM) este împovărată cu informații și date incerte legate de lipsa acestora privind starea mediului, informații insuficiente privind propunerile și măsurile de dezvoltare propuse în DPP, etc. Echipa ESM trebuie să descrie clar incertitudinile existente și să justifice ipotezele care au fost examinate la evaluarea posibilelor efecte (spre ex., prin estimarea celui mai bun/celui mai slab scenariu, prin exemple de impact din activități similare în alte domenii/țări, referințe la literatură, etc.).

25

4. Măsurile de atenuare

4.1. Au fost propuse în ESM măsuri de prevenire, reducere și / sau compensare a oricăror efecte negative semnificative identificate?

Raționament: În baza evaluării potențialelor efecte, ESM ar trebui să propună măsuri de prevenire, atenuare sau compensare al acestora. Pentru fiecare efect negativ semnificativ, ESM trebuie să propună o atenuare adecvată. Forma și caracterul măsurilor propuse în ESM depind de tipul efectelor identificate, de natura și caracterul DPP evaluat.

În Căsuța 3 sunt prezentate exemple de măsuri care pot fi propuse în ESM.

BOXA 3

Exemple de măsuri de atenuare

� Modificări ale DPP evaluat, care pot include:

• Modificarea obiectivelor și priorităților pentru a integra problemele de mediu și sănătate relevante în DPP, pentru a schimba accentul DPP mai mult spre dezvoltarea durabilă (spre ex., ESM poate propune obiectivul de susținere a transportului public, dacă planul abordează doar infrastructura de transport).

• Modificarea măsurii concrete și acțiunilor de dezvoltare, propuse de DPP pentru a minimiza sau evita efectul negativ concret – aceasta poate include, spre ex., metode de dezvoltare alternative, schimbarea locațiilor (ex., o locație nouă sau reducerea suprafeței), scara și succesiunea/calendarul evoluțiilor propuse (spre ex., ESM poate propune redirecționarea autostrăzii).

• Modificarea schemei de implementare: ESM poate defini limitele pentru implementarea activităților planificate specifice (spre ex., “zone interzise”), criteriile pentru selectarea activităților planificate și/sau poate oferi ghidare privind domeniul de aplicare al raportului ESM pentru activitățile specifice.

� Propunerea de compensare (spre ex. plantarea pădurilor noi, acordarea compensațiilor financiare persoanelor care vor trebui să fie relocate, etc.)

� Modificări în cadrul de reglementare, legal și/sau instituțional

� Modificarea altor DPP relevante, dacă impactul nu poate fi atenuat prin intermediul planului sau programului evaluat.

� Stipularea condițiilor pentru procedura probabilă de monitorizare ulterioară, spre ex. chestiunile ce urmează a fi abordate în EIM pentru propunerile de dezvoltare specifice înaintate de DPP evaluat, prioritățile principale pentru planul de gestionare a mediului, ghidare în proiectare pentru proiecte specifice, etc.

CRITERIILE DE CONTROL AL CALITĂȚII ESM ȘI APLICAREA ACESTORA

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

26

4.2. Sunt măsurile de atenuare în mod clar interconectate de efectele negative identificate - adică, este clar ce efecte negative ale DPP vor fi atenuate de o anumită măsură?

Raționament: În ESM se va prezenta clar modul în care riscurile individuale și efectele negative potențiale asupra mediului trebuie să fie abordate pentru a demonstra că niciun efect negativ semnificativ nu va fi lăsat neatenuat. Aceasta va asigura, de asemenea, o discuție transparentă a eficacității atenuării propuse pe parcursul consultărilor cu părțile implicate. Dacă din unele motive nu va exista nici o atenuare fezabilă disponibilă pentru unele efecte negative potențiale, acest lucru trebuie să fie recunoscut în mod explicit și prezentat în concluziile principale ale ESM

4.3. A fost atribuită responsabilitatea pentru implementarea măsurilor de atenuare?

Raționament: Echipa ESM trebuie să consulte măsurile de atenuare propuse cu agenția de planificare, precum și cu alte părți vizate relevante (spre ex., cu autoritățile în domeniul mediului) pentru a ajunge la un acord privind implementarea acestora. Urmând concluziile elaborate în urma consultărilor, trebuie de atribuit responsabilitatea pentru implementarea măsurilor de atenuare propuse în Raportul privind ESM sau în însuși DPP.

27

5. Monitorizarea

5.1. Indicatorii de monitorizare sunt clar definiți și formulați în baza informației indicatorilor și obiectivelor DPP / sau ESM?

Raționament: ESM trebuie să propună monitorizarea efectelor DPP asupra mediului, inclusiv asupra chestiunilor legate de sănătate și de dezvoltare durabilă pe parcursul etapei de implementare a DPP. Indicatorii și criteriile care urmează a fi folosite pentru monitorizare trebuie să reflecte principalele probleme abordate în ESM – dacă evaluarea conclude, spre exemplu, că calitatea aerului ar putea fi afectată semnificativ de implementarea DPP, trebuie să fie propus(și) indicatorul(ii) relevant(nți). La propunerea unui sistem de monitorizare pentru un DPP concret, autoritățile în domeniul mediului trebuie să se bazeze în mod ideal pe indicatorii și sistemele deja existente, să introducă indicatori și criterii noi doar în cazuri excepționale.

5.2. În cazul în care monitorizarea poate evidenția efecte negative semnificative, ESM, definește în mod clar angajamentele pentru acțiunile ce trebuie întreprinse ca răspuns la aceste efecte negative?

Raționament: Monitorizarea efectelor asupra mediului (și efectelor asupra altor chestiuni de dezvoltare durabilă) pe parcursul implementării DPP este o responsabilitate a inițiatorului care, odată cu aprobarea DPP, coordonează implementarea acestuia. ESM ar trebui să propună ce măsuri necesită a fi aplicate dacă apar efecte negative; o listă a măsurilor ar putea include, spre exemplu, inițierea modificării DPP, modificarea condițiilor pentru implementarea proiectelor concrete, consultări cu autoritățile din domeniul mediului, etc.).

CRITERIILE DE CONTROL AL CALITĂȚII ESM ȘI APLICAREA ACESTORA

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

28

6. Raportul privind ESM

6.1. Este utilizat în raportul privind ESM un limbaj simplu și clar, sunt evitați sau explicați termenii tehnici?

Raționament: Raportul privind ESM rezumă toate rezultatele, constatările și concluziile și servește pentru prezentarea acestora tuturor părților vizate relevante. Un raport “accesibil cititorului” contribuie la asigurarea comunicării eficiente cu factorii vizați (care înțeleg informația prezentată în Raportul privind ESM), precum și sporește șansele de examinare a propunerilor și concluziilor de către planificatori și factorii de decizie.

Raportul privind ESM nu este un studiu academic sau științific – informațiile, concluziile și recomandările ar trebui să fie prezentate într-o formă ușor de citit și de înțeles. Mesajele principale ce urmează a fi examinate de către părțile vizate relevante trebuie să fie clare și evidente. Orice material tehnic extensiv sau alte materiale de susținere pot fi atașate sub formă de anexă.

6.2. Sunt utilizate în raportul privind ESM hărți și alte ilustrații, acolo unde este cazul?

Raționament: Raportul privind ESM trebuie să fie clar și pe înțeles, prin urmare, se recomandă utilizarea adecvată a mijloacelor grafice. Hărțile, diagramele, etc., pot justifica de asemenea analiza de bază/ referință, evaluarea și concluziile făcute.

6.3. Descrie Raportul privind ESM abordarea generală a evaluării?

Raționament: Descrierea abordării generale a ESM, inclusiv a etapelor procedurale și legăturilor cu procesul de planificare oferă informații generale esențiale pentru o înțelegere deplină a rezultatelor și concluziilor prezentate în ESM și rezumate în Raportul privind ESM.

6.4. Au fost explicite concluziile și recomandările oferite în ESM?

Raționament: În baza analizelor și evaluărilor, ESM ar trebui să ofere concluzii și recomandări care urmează a fi luate în considerare la finalizarea DPP și/sau în procesul decizional (la aprobare) referitor la DPP. Aceste concluzii și recomandări ale ESM trebuie să fie formulate clar, de ex: să descrie explicit (i) ce se propune (anumite modificări la DPP, condiții suplimentare pentru implementarea DPP care urmează a fi adoptate de factorii de decizie, etc.), (ii) de ce se propune (ex., pentru a minimiza anumite efecte negative), (iii) ce acțiuni sunt necesare (ex., modificarea măsurii XY din DPP, adoptarea condițiilor pentru implementarea măsurii XZ din DPP), (iv) și cine / ce instituții ar trebui să întreprindă aceste acțiuni (echipa de planificare, factorii de decizie, etc.).

6.5. Este clar menționat în Raportul privind ESM care din recomandările și propunerile oferite de ESM au fost integrate în plan (de ex:., dacă au fost introduse schimbări în DPP care au rezultat din ESM)?

Raționament: În mod optimal, contribuțiile furnizate de ESM sunt luate în considerare deja pe parcursul pregătirii DPP și astfel integrate în DPP pe măsură ce sunt prezentate în procedura de luare a deciziilor. Pe de altă parte, este un fapt destul de legitim că anumite recomandări și propuneri să fi fost refuzate de planificatori sau integrate doar parțial (spre ex., propunerile ESM puteau fi în afara posibilităților financiare, etc.). Cu toate acestea, situația finală ar trebui să fie comunicată tuturor părților vizate relevante. Prin urmare, Raportul privind ESM ar trebui să rezume toate recomandările și propunerile pe marginea DPP formulate pe parcursul procesului ESM și să indice care dintre acestea au fost integrate (și de ce) și care au fost respinse (și de ce).

29

6.6. Este explicat în sinteza privind consultarea publicului cine a fost consultat, ce metode de consultare au fost utilizate și cum au fost luate în considerare în ESM și/sau în DPP evaluat?

Raționament: Factorii de decizie (în calitate de “beneficiari” finali ai ESM), precum și toate celelalte părți relevante ar trebui să fie informați despre activitățile de consultare organizate în cadrul procesului ESM, deoarece numai atunci fiind posibilă evaluarea corespunzătoare a desfășurării consultărilor. Sinteza privind consultarea publică trebuie să rezume comentariile și propunerile recepționate și să indice care dintre acestea au fost integrate (conform prevederilor art. 83 din Legea nr. 11/2017 privind ESM) în Raportul privind ESM și/sau în DPP evaluat, și care au fost respinse (și de ce). Această prezentare generală servește drept sursă de verificare a faptului că ESM a tratat comentariile și propunerile înaintate de părțile vizate.

6.7. Sunt identificate în Raportul privind ESM sursele de informații, inclusiv expertiza și opiniile experților?

Raționament: Toate constatările și concluziile din Raportul privind ESM trebuie să fie justificate; în caz contrar, acestea pot fi puse la îndoială de factorii de decizie și de toate celelalte părți vizate. Trebuie incluse referințe la toate publicațiile folosite și de indicat orice informație preluată din alte surse.

6.8. Sunt descrise în Raportul privind ESM dificultățile tehnice, de procedură și de altă natură?

Raționament: Echipa ESM se confruntă deseori cu disponibilitatea limitată a datelor, cu incertitudini în prognozările viitoare și factorii externi, cu reticența planificatorilor de a comunica, termen scurt pentru furnizarea de date la DPP, etc. Este important să fie descrise clar toate problemele acestea în Raportul privind ESM, astfel contribuind la înțelegerea corectă și acceptarea concluziilor și recomandărilor ESM de către factorii de decizie și alte părți vizate.

CRITERIILE DE CONTROL AL CALITĂȚII ESM ȘI APLICAREA ACESTORA

GHIDUL DE EVALUARE A CALITĂȚII RAPORTULUI PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU

30

7. Consultarea și participarea părților vizate

7.1. Au fost identificate părțile vizate care urmau a fi implicate în ESM la începutul procesului ESM?

Raționament: Există o varietate mare de părți interesate care urmează a fi implicate în procesul ESM. Pentru o consultare eficientă este necesar de asigurat participarea tuturor părților vizate și relevante, astfel încât nici un grup țintă să nu fie omis. În context, identificarea timpurie a principalelor grupuri țintă, inclusiv a părților vizate ale unei țări afectate, în cazul în care DPP constituie subiect al procedurii de evaluare în context transfrontalier, ajută la evitarea unei astfel de situație.

7.2. A fost elaborat planul de consultare și participare a publicului?

Raționament: Planificarea corespunzătoare a consultărilor cu părțile vizate și a participării acestora în procesul ESM este foarte importantă pentru a asigura implicarea eficientă. Respectiv, în procesul de ghidare a inițiatorului privind modul de consultare a publicului de către autoritatea competentă este indicat elaborarea unui plan de consultare. Acest lucru va fi util pentru echipa ESM, deoarece identificarea părților interesate care urmează a fi implicate, determinarea etapelor procesului ESM și rezumarea rezultatelor anticipate ale consultărilor constituie baza pentru selectarea instrumentelor și mijloacelor de consultare și comunicare corespunzătoare.

7.3. Au fost desfășurate consultarea și participarea părților interesate în cadrul ESM de comun cu procesul de pregătire a DPP?

Raționament: Consultările comune, adică organizate în paralel, cele dedicate DPP și ESM aduc beneficii reciproce atât pentru ESM, cât și pentru pregătirea DPP – (i) acestea economisesc timpul, resursele financiare și umane (experți), (ii) părțile vizate dispun de informații despre DPP care sunt esențiale pentru a înțelege toate analizele, evaluarea, concluziile și recomandările prezentate în ESM, și (iii) echipele ESM și de planificare pot reacționa imediat la propunerile înaintate de părțile vizate și discuta cum acestea pot fi integrate în evaluare și/sau în DPP, astfel fiind eficientizat procesul de consultare.

7.4. A fost discutat domeniul de aplicare al ESM cu planificatorii și părțile vizate?

Raționament: Lista problemelor identificate la etapa de definire a domeniului de aplicare ghidează accentul întregii ESM; prin urmare, este esențial de discutat domeniul de aplicare propus cu echipa de planificare, precum și cu alte părți vizate relevante (inclusiv cu autoritățile din domeniul mediului și sănătății). În caz contrar, alte probleme cheie ar putea apărea mai târziu în procesul ESM, ceea ce ar complica și tergiversa progresul evaluării. Toate contribuțiile din consultări vor ajuta la evidențierea ESM asupra chestiunilor importante pentru diferite părți vizate și, în același timp, vor fi acceptate de echipa de planificare.

7.5. Au fost consultate părțile interesate în modul și în momentele care să le ofere o oportunitate timpurie și eficientă de a-și exprima în termene adecvate opiniile cu privire la proiectul DPP și Raportul privind ESM?

Raționament: Raportul ESM și proiectul DPP trebuie să fie un subiect al consultării părților interesate. Acestea trebuie să aibă oportunitatea de a participa înainte ca toate opțiunile să fie posibile, de ex: trebuie să existe un spațiu realist pentru examinarea propunerilor și comentariilor părților vizate expuse în ESM și/sau în DPP evaluat.

După ce Matricea de evaluare este completată (de ex: ca rezultat al lucrului efectuat de CE), aceasta poate furniza o evidență transparentă pentru pregătirea concluziei privind calitatea ESM și o justificare pentru formularea comentariilor și feedback-ului pentru echipa ESM și autoritatea competentă.

Green Economy in Eastern Partner Countries

Această publicație a fost elaborată în cadrul acțiunii ”Uniunea Europeană pentru Mediu” (UE pentru Mediu – Economie Verde). Informații suplimentare pe activități referitoare la evaluarea strategică de mediu și evaluarea impactului asupra mediului pot fi obținute contactând secretariatul CEE/ONU la adresa: [email protected]

  • Cuprins
  • Lista de abrevieri
  • Dispoziții generale
  • Criteriile de control al calității ESM și aplicarea acestoras
    • I. Desfășurarea procedurii ESM și respectarea prevederilor legale privind ESM
    • II. Calitatea evaluării Raportului privind ESM
      • 1. Determinarea domeniului de aplicare a raportului privind evaluarea strategică de mediu
      • 2. Analiza de bază/referință
      • 3. Evaluarea efectelor
      • 4. Măsurile de atenuare
      • 5. Monitorizarea
      • 6. Raportul privind ESM
      • 7. Consultarea și participarea părților vizate
English

Guidelines on Assessment of the Quality Control

of Strategic Environmental Assessment

Green Economy in Eastern Partner Countries

Guidelines on Assessment of the Quality Control

of Strategic Environmental Assessment

February 2024

The Guidelines were prepared under the “European Union for Environment” (EU4Environment – Green Economy) Action by the consultants to the UNECE secretariat to the Convention on Environmental Impact Assessment in a Transboundary Context (Espoo Convention) and its Protocol on Strategic Environmental Assessment (Protocol on SEA): Michal Musil and Natalia Guranda, in close cooperation with the Ministry of Environment of the Republic of Moldova.

The publication is issued in English and Romanian.

Disclaimer

This publication was funded by the European Union. Its contents are the sole responsibility of the secretariat of the United Nations Economic Commission for Europe (UNECE) and do not necessarily reflect the views of the European Union.

Photo credits: Adobe Stock.

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

4

List of abbreviations ................................................................................................................................................................................. 6

GENERAL PROVISIONS ..................................................................................................... 7

SEA QUALITY CONTROL CRITERIA AND THEIR APPLICATION ....................................... 10

I. Design of the SEA process and compliance with the Law on SEA........................................................ 10

II. Quality review of the SEA report ........................................................................................................... 13

1. SCOPE OF ASSESSMENT ........................................................................................................................ 18 1.1. Were the purpose and objectives of the plan assessed clearly described? .................................................18 1.2. Were the key environmental/sustainable development issues to be addressed by the SEA

clearly defined? ..................................................................................................................................................................18 1.3. Were the reasons for eliminating certain issues from the SEA (if this was the case) given and

explained? ............................................................................................................................................................................19 1.4. Were relevant objectives for the key issues identified and described? .........................................................19 1.5. Were the main problems for each key environmental issue identified and described? .........................19 1.6. Was the territorial scope of the SEA (i.e. area to be likely affected by the plan) defined? ......................19 1.7. Were the linkages between the plan under assessment and other existing plans

(or major projects) identified and described? ........................................................................................................19

2. BASELINE ANALYSIS .............................................................................................................................. 20 2.1. Was the existing state of the environment described? .......................................................................................20 2.2. Were the past trends for the key environmental issues analysed? .................................................................20 2.3. If so, were the main drivers (i.e. factors influencing trends) identified? ........................................................20 2.4. Was the future evolution of the key environmental issues without the plan´s implementation

analysed? ..............................................................................................................................................................................20 2.5. Was the area wider than the administrative/physical boundaries of the plan considered

in analyses? ..........................................................................................................................................................................20 2.6. Were the main environmental concerns, with their locations, clearly stated? ...........................................21 2.7. If so, was it made clear whether they can be affected by the PP? ...................................................................21 2.8. Were possible limitations regarding the data and information availability (including their

availability in the national, district / municipal authorities) and related potential uncertainties in analyses described? .....................................................................................................................................................21

3. IMPACT EVALUATION ............................................................................................................................ 22 3.1. Were likely conflicts and synergies between environmental objectives for the key issues

and the plan´s objectives identified and described? ...........................................................................................22 3.2. Were all alternatives presented by the assessed PP? ...........................................................................................22 3.3. Was the full range of effects to all key environmental issues evaluated? .....................................................22 3.4. Were the effects characterized (i.e. their nature, significance, probability, scope and extent,

frequency and duration, reversibility)? .....................................................................................................................22

Contents

5

3.5. Were all types of effects considered (i.e. direct and any indirect, secondary, positive and negative, cumulative, synergistic, short-, medium- and long-term, permanent and temporary)? .....23

3.6. Were impacts on any of environmental/sustainable issues excluded from the evaluation? If so, were the reasons provided? ................................................................................................................................24

3.7. Were impacts quantified where possible? ...............................................................................................................24 3.8. Was impact evaluation substantiated by calculations, examples, references to literature, etc.? .........24 3.9. Were the methods used to evaluate the impacts described? ...........................................................................24 3.10. Were potential uncertainties in impacts´ evaluation described? ....................................................................24

4. MITIGATION MEASURES ....................................................................................................................... 25 4.1. Were measures to prevent, reduce and/or offset any significant adverse effects suggested

by the SEA for all main impacts identified? .............................................................................................................25 4.2. Are mitigation measures clearly linked to identified negative impacts (i.e. is it clear which

negative effects of the PP will be mitigated by a given measure?)? ..............................................................26 4.3. Was responsibility for implementation of mitigation measures assigned? .................................................26

5. MONITORING ......................................................................................................................................... 27 5.1. Are the indicators for monitoring clearly defined, and are they based upon the baseline

information, indicators, and the objectives of the plan and/or the SEA? .....................................................27 5.2. Where monitoring may reveal significant adverse effects, does the SEA clearly define

commitments for actions to be made in response to these effects? .............................................................27

6. SEA REPORT ............................................................................................................................................ 28 6.1. Does the SEA report use simple, clear language and avoid or explain technical terms? .......................28 6.2. Does the SEA report use maps and other illustrations where appropriate? ...............................................28 6.3. Does the SEA report describe the overall approach to the assessment? .....................................................28 6.4. Were the conclusions and recommendations given by the SEA made explicit? .......................................28 6.5. Does the SEA report clearly state which recommendations and suggestions given by SEA

have been integrated into the plan (i.e. if there were any changes of the plan resulting from SEA)? ............................................................................................................................................................................28

6.6. Does the SEA report explain who was consulted, what methods of consultation were used, and how the conclusions from consultations have been considered in the SEA and/or the assessed PP? ...............................................................................................................................................................29

6.7. Does the SEA report identify sources of information, including expert judgment and matters of opinion? ...........................................................................................................................................................................29

6.8. Does the SEA report describe technical, procedural, and other difficulties? ..............................................29

7. CONSULTATIONS AND STAKEHOLDERS´ PARTICIPATION ................................................................. 30 7.1. Were the stakeholders to be involved in SEA identified at the beginning of the SEA process? ...........30 7.2. Was the consultation and participation plan developed? .................................................................................30 7.3. Were the consultations and stakeholders´ participation within SEA carried out jointly with

the PP preparation process? .........................................................................................................................................30 7.4. Was the scope of the SEA discussed with planners and stakeholders? .........................................................30 7.5. Were stakeholders consulted in ways and at times that give them an early and effective

opportunity within appropriate time frames to express their opinions on the draft PP and SEA report? ..........................................................................................................................................................................30

CONTENTS

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

6

CE Commission of Experts

EIA environmental impact assessment

GD Governmental Decision

MARDE Ministry of Agriculture, Regional Development and Environment

OG Official Gazette

PP plans and programmes

SEA strategic environmental assessment

UNECE United Nations Economic Commission for Europe

List of abbreviations

7

GENERAL PROVISIONS

Within the framework of the European Union funded EU4Environment Programme (2019–2024), the United Nations Economic Commission for Europe (UNECE) assisted the Eastern Partnership countries, including the Republic of Moldova (hereinafter Moldova), in finalizing legal reforms and comprehensive capacity-building for the application of a strategic environmental assessment (SEA) and environmental impact assessment (EIA) in a transboundary context.

One of the areas requiring further external assistance has been identified by the Ministry of Environment of the Republic of Moldova as the need to prepare specific guidance on the quality control of SEA (hereinafter “Guidelines”).

GENERAL PROVISIONS

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

8

Purpose of this document

The Guidelines have been prepared in cooperation with the Ministry of Environment, reorganized in August 2021 according to Governmental Decision 145 of 25 August 2021, and other national authorities in order to support the effective application of the existing SEA-related legal framework (national and international). The Guidelines should help the SEA competent authorities to evaluate the quality of the SEA procedure (including the SEA report), as well as complementing existing guidance documents (such as the Guideline for Conducting the Strategic Environmental Assessment, published as Order No. 219 of 1 October 2018 of the Ministry of Agriculture, Regional Development and Environment (MARDE) and published in the Official Gazette of the Republic of Moldova No. 384–395 art. 14931).

According to the new provisions and amendments of Law No. 11 of 2 March 2017 on SEA (amended by Law 226 of 30 September 2022, OG No. 326–333 art. 626 and entering into force from 21 October 2023), the SEA report will be subject to a quality control assessment by the Commission of Experts (CE) constituted according to art. 81 para. 1. By necessity, as provided by article 82 para. 4, the CE can be completed with representatives of the public authorities concerned, identified in accordance with article 5 paragraph 21, as well as with other independent experts.

Thus, the SEA report submitted by the initiator to the competent authority will be shared with the CE within five days for quality assessment to be carried out. The CE has approximately 45 days (15 days from the completion of public consultations according to para. 3) to examine the quality of the report and to submit in writing to the competent authority a detailed and reasoned opinion on the quality of the report.

If the quality of the report on the strategic environmental assessment is inadequate, the competent authority, within ten working days after receiving the opinion of the CE, draws up a conclusion on the quality of the report. Also, the inappropriate aspects of the report will be pointed out, with reference to the comments and proposals received from the interested public and the opinion of the CE. The recommended measures for finalizing the report will also be specified.

If the SEAreport is returned for finalization according to para. 7, the deadline for repeated examination is 20 working days from the date of submission of the completed document by the initiator.

Structure of the Guidelines and how to use them

The quality of an SEA is understood for the purpose of the Guidelines as being in compliance with the criteria derived from (a) the formal provisions (stipulated by Law 11/2017 on SEA) and (b) the general objectives and principles of international good SEA practice. This is reflected in the structure of the Guidelines, which consist of two sets of criteria, concerning:

� Design of the SEA process and compliance with Law 11/2017 on SEA (Checklist 1)

� Quality review of the SEA report (Checklist 2).

Any SEA process can be evaluated against these criteria. Since there is no quantitative benchmark for “standard” SEA, the review must be conducted in a qualitative manner, relying on the verbal description of how certain aspects of quality (represented by quality criteria) have been met in a specific SEA case.

The SEA report is the primary source of information enabling the quality to be evaluated. However, relevant information can also be obtained from other sources (e.g. from the competent authority responsible for the given SEA, or stakeholders participating in the SEA process).

1 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110732&lang=ro

9

GENERAL PROVISIONS

Indeed, for full and correct answering some of the evaluation questions, it is important for the CE carrying out the quality control to be familiar with the way the evaluated SEA has proceeded and to take into consideration any feedback from the stakeholders.

The quality control should, at a minimum, establish whether the SEA was carried out in accordance with the legislation and can therefore constitute a safe basis for further administrative steps (namely, issuing the environmental permit, allowing the formal adoption/approval of the strategic document).

In practical terms, the quality control exercise can proceed as follows:

� Checklist 1 concerning the SEA process and legal compliance can be used by the staff of the competent authority as a guiding tool on each SEA step throughout the whole process to ensure that all procedural steps were correctly executed, as well as in the final stage as a component of the overall quality control of the SEA evaluation.

� Checklist 2 is used only when the SEA report is available; namely, in the advanced phase of the SEA process, as an aid tool in the phase of formal quality control as per article 8 of Law 11/2017 on SEA). Upon receipt of the SEA report, the experts (e.g. members of the CE, as per Article 8 of Law 11/2017 on SEA) can use both checklists provided in the Guidelines, containing a set of evaluation questions for each of the quality aspects described in the sections below.

Examining the SEA report documentation in the light of the evaluation questions will help evaluators to form an opinion about the strengths and weaknesses of the delivered SEA outputs and the quality of the underlying SEA process. The observations resulting from the evaluation can be summarized in a suitable comprehensible format (see an example of such an evaluation matrix under “Quality review of the SEA report” below) and can be used as a basis for preparing the formal reasoned opinion that will inform the decision of the competent authority on the quality of the SEA report.

Legal framework (Summary of key legal provisions, and references to relevant sources)

Institutional responsibilities

The competent authority responsible for SEA, both at national and local level are defined in Law 11/2017 on SEA, as well in the Guideline regarding the performance of the SEA procedure.

The Law foresees SEA Competent Authorities with distinctive areas of authority:

1. The central authority for environmental protection, the Ministry of Environment, serves as the SEA competent authority for national policy and planning documents, including sectoral and intersectoral ones, approved by the Government or Parliament.

2. The Environmental Agency serves as the SEA competent authority for local policy and planning documents, approved by the local public administration.

Articles 32 and 33 of Law 11/2017 on SEA stipulate the above indicated division of responsibilities. The Ministry of Environment is also responsible for all cases of the transboundary SEA.

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

10

SEA QUALITY CONTROL CRITERIA AND THEIR APPLICATIONS

I. Design of the SEA process and compliance with the Law on SEA

Checklist 1 provides guidance for reviewing compliance of an SEA with the requirements stipulated by Law 11/2017 on SEA. Simple evaluation by “yes” and “no” is to be followed by comments or suggestions on possible improvements.

CHECKLIST 1 Compliance with the SEA procedural requirements

Criteria Yes No Comments/ suggestions

Determination of need for an SEA (screening) Has the initiator established whether the strategic document under preparation requires an SEA?

Does the strategic document meet criteria stipulated in article 3, para. 1, letters a, b of Law 11/2017 on SEA (i.e. no screening required)?

Does the strategic document meet criteria stipulated in article 3, para. 2 or 3 of Law 11/2017 on SEA (i.e. screening required)?

Has the initiator submitted the application for the preliminary assessment/scoping as per article 5?

Does the required content of the application for the preliminary assessment/scoping contain the following information?

a) Information about the initiator • the name and address of the institution • first name, last name, address and contact data of the authorized representative

of the initiator

11

Criteria Yes No Comments/ suggestions

b) Information on the strategic document • title of the strategic document • justification for the need to draft the strategic document • main environment-protection-related aspects included in the draft strategic

document • main directions and implementation deadline • framework is in place for the projects and activities listed in annexes 1 and 2 to

Law No. 86/2014 on EIA, and those for which a permit is required • possible significant effects on the environment, including on the health of the

population, as a result of the strategic document implementation • the strategic document drafting term and approval method • the transboundary implications of the strategic document implementation • the concept of the strategic document according to article 31 para. 1 from Law

11/2017 on SEA

c) Information on the affected territory • establishing the affected territory • main characteristics of environmental problems on the affected territory • extent and nature of possible effects of the strategic document on the elements

of the Emerald Network as are provided in Law No. 94/2007 on the ecological network.

Scoping Has the competent authority, together with the initiator, established a list of interested public authorities (including the authorized healthcare body, as well as the local executive bodies) of the territorial units where the strategic document is to be implemented)?

Has the information about the preliminary assessment/ scoping application been duly published so that the interested public had ten days to submit their comments?

Has the competent authority carried out consultations with interested public authorities on the required scope of the SEA and recorded minutes containing the comments from participating stakeholders?

Has the scope of the SEA been defined through issuing a legal opinion on the preliminary assessment by the competent authority?

Does the SEA report contain the required information as per appendix 2 of Law 11/2017 on SEA?

a) a summary of the content, main objectives of the plan or programme, and connections with other plans or programmes

b) relevant aspects of the current state of the environment, including human health and its likely evolution without the plan or programme implementation

c) environmental characteristics of areas that may be significantly affected, including human health, as a result of the plan or programme implementation

d) any current environmental problems that are relevant to the plan or programme, including those relevant for any area of particular importance for the environment

e) objectives for the protection of the environment, including of human health, established at international, national and other levels, which are important for the plan or programme, and how these objectives and any environmental considerations are taken into account during drafting of the plan or programme

SEA QUALITY CONTROL CRITERIA AND THEIR APPLICATION

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

12

Criteria Yes No Comments/ suggestions

f ) possible significant effects on the environment, including on biodiversity, human health, fauna, flora, soil, water, air, cultural heritage and landscapes. These must include any secondary, cumulative, medium-term or long-term, permanent or temporary, positive or negative effect

g) actions planned for preventing, reducing, and, to the extent possible, balancing any significant adverse effects on the environment, including on human health, through the plan or programme implementation

h) a description of the reasons for selecting the alternative options considered within the SEA, and of the manner in which the assessment has been performed, including any difficulty related to the lack of necessary methods or knowledge, insufficiency of information or technical means required for the assessment; and if an alternative has been eliminated, is the reason for doing so explained?

i) a description of actions planned for monitoring the significant effects on the environment, including on human health, as a result of the plan or programme implementation (monitoring programme). Are the indicators for monitoring clearly defined? And are they based upon the original baseline information and on the objectives of the plans and programmes (PP) and the SEA?

j) possible effects on the environment in a transboundary context, including those related to human health

k) a short summary of the SEA report, presented in a form accessible to and appropriate for the public.

Does the SEA report content comply with the scope defined in the legal opinion on the preliminary assessment in terms of the following:

• relevant environmental and health problems to be addressed • significant effects of the strategic document on elements of the ecological

network or other protected areas that are of local, national or international significance

• transboundary environmental impacts from the implementation of the strategic document

• environmental goals or objectives, including those related to an environment favourable to human life and health, which are relevant to the strategic document and set at the international, national or local levels.

Has the SEA report been duly published so that the interested public can submit their comments?

Did the initiator and competent authority prepare a statement of consultations, summarizing comments and suggestions received and indicating how comments and suggestions expressed had been taken into account in the strategic document and the SEA report?

Was the SEA conclusion regarding the draft strategic document published and taken into account before the formal approval and adoption of the strategic document?

After approval of the strategic document, has the initiator posted the environmental permit on its official webpage, as well as the following?

а) the strategic document in the approved form b) information on how the environmental issues have been integrated into the

strategic document, the effects of the strategic document on the environment с) information on the consultation of the public and central and local public

authorities, results of consultations in a transboundary context.

13

II. Quality review of the SEA report

Following the basic compliance test using the binary criteria set out above, a thorough review of the quality of the SEA can be carried out with the use of the criteria presented in checklist 2 below.

Comparing the draft SEA report documentation with the evaluation questions from checklist 2 will help evaluators to form an opinion about the strengths and weaknesses of the delivered SEA outputs and indeed about the quality of the underlying SEA process. The observations resulting from the evaluation can be summarized in a suitable comprehensible format (see the following example of an evaluation matrix).

SEA quality control evaluation matrix

Quality aspect

Overall scoring

• Completely covered/satisfactory

• Partially covered/acceptable

• Completely missing/unacceptable

• Cannot be evaluated due to lack of information/need for clarification

• Not relevant (a quality aspect is not relevant for the case)

Comments (e.g. indication of a pass/fail

score for a given quality aspect, indication of needs for further

improvement)

1. Scope of assessment of the SEA report

2. Baseline analysis

3. Assessment of possible significant effects on the environment (i.e. impact evaluation)

4. Mitigation measures

5. Monitoring

6. SEA report

7. Consultations and stakeholder participation

Final verdict

SEA QUALITY CONTROL CRITERIA AND THEIR APPLICATION

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

14

CHECKLIST 2 Detailed quality control guiding questions

# Criteria

Overall scoring

• Completely covered/satisfactory

• Partially covered/acceptable

• Completely missing/unacceptable

• Cannot be evaluated due to lack of information/need for clarification

• Not relevant (a quality aspect is not relevant for the case)

Comments (e.g. indication of

a pass/fail score for a given quality aspect, indication

of needs for further improvement)

1 Scope of assessment of the SEA report

1.1. Were the purpose and objectives of the plan assessed clearly described?

1.2. Were the key environmental/sustainable development issues to be addressed by the SEA clearly defined?

1.3. Were the reasons for eliminating certain issues from the SEA (if this was the case) given and explained?

1.4. Were relevant objectives for the key issues identified and described?

1.5. Were the main problems for each key environmental issue identified and described?

1.6. Was the territorial scope of the SEA (i.e. area to be likely affected by the plan) defined?

1.7. Were the linkages between the plan under assessment and other existing plans (or major projects) identified and described?

2 Baseline analysis

2.1. Was the existing state of the environment described?

2.2. Were the past trends for the key environmental issues analysed?

2.3. If so, were the main drivers (i.e. factors influencing trends) identified?

15

# Criteria Overall scoring Comments

2.4. Was the future evolution of the key environmental issues without the plan´s implementation analysed?

2.5. Was the area wider than the administrative/ physical boundaries of the plan considered in analyses?

2.6. Were the main environmental concerns, with their locations, clearly stated?

2.7. If the answer to 2.6 is yes, was it made clear whether they can be affected by the PP?

2.8. Were possible limitations regarding the data and information availability (including their availability in the national, district/ municipal authorities) and related potential uncertainties in analyses described?

3 Assessment of possible significant effects on the environment (i.e. impact evaluation)

3.1. Were likely conflicts and synergies between environmental objectives for the key issues and the plan´s objectives identified and described?

3.2. Were all alternatives presented by the PP assessed?

3.3. Was the full range of effects to all key environmental issues evaluated?

3.4. Were the effects characterized (i.e. their nature, significance, probability, scope and extent, frequency and duration, reversibility)?

3.5. Were all types of effects considered (i.e. direct and any indirect, secondary, positive and negative, cumulative, synergistic, short-, medium- and long-term, permanent and temporary)?

3.6. Were impacts on any of environmental/ sustainable issues excluded from the evaluation? If so, were the reasons provided?

SEA QUALITY CONTROL CRITERIA AND THEIR APPLICATION

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

16

# Criteria Overall scoring Comments

3.7. Were impacts quantified where possible?

3.8. Was impact evaluation substantiated by calculations, examples, references to literature, etc.?

3.9. Were the methods used to evaluate the impacts described?

3.10. Were potential uncertainties in impact evaluation described?

4 Mitigation measures

4.1. Were measures to prevent, reduce and/ or offset any significant adverse effects suggested by SEA for all main impacts identified?

4.2. Are mitigation measures clearly linked to identified negative impacts (i.e. is it clear which negative effects of the PP will be mitigated by a given measure?)?

4.3. Was responsibility for implementation of mitigation measures assigned?

5 Monitoring

5.1. Are the indicators for monitoring clearly defined, and are they based upon the baseline information, indicators and the objectives of the plan and/or the SEA?

5.2. Where monitoring may reveal significant adverse effects, does the SEA clearly define commitments for actions to be made in response to these effects?

6 SEA report

6.1. Does the SEA report use simple, clear language and avoid or explain technical terms?

6.2. Does the SEA report use maps and other illustrations where appropriate?

17

# Criteria Overall scoring Comments

6.3. Does the SEA report describe the overall approach to the assessment?

6.4. Were the conclusions and recommendations given by SEA made explicit?

6.5. Does the SEA report clearly state which recommendations and suggestions given by SEA have been integrated into the plan (i.e. if there were any changes of the plan resulting from the SEA)?

6.6. Does the SEA report explain who was consulted, what methods of consultation were used, and how the conclusions from consultations have been considered in SEA and/or the PP assessed?

6.7. Does the SEA report identify sources of information, including expert judgment and matters of opinion?

6.8. Does the SEA report describe technical, procedural, and other difficulties?

7 Consultations and stakeholder participation

7.1. Were the stakeholders to be involved in the SEA identified at the beginning of the SEA process?

7.2. Was the consultation and participation plan developed?

7.3. Were the consultations and stakeholder participation within the SEA carried out jointly with the PP preparation process?

7.4. Were stakeholders consulted in ways and at times that give them an early and effective opportunity within appropriate time frames to express their opinions on the draft PP and SEA report?

The evaluation/review guiding questions for the seven reviewed components are discussed in detail in the following section.

SEA QUALITY CONTROL CRITERIA AND THEIR APPLICATION

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

18

1. Scope of assessment

1.1. Were the purpose and objectives of the plan assessed clearly described?

Rationale: The SEA should be focused on the specific plans and programmes (PP) (a subject of the assessment). The purpose and objectives of the PP provide guidance for identifying the key issues likely to be affected by the PP and which should be addressed by the SEA.

1.2. Were the key environmental/sustainable development issues to be addressed by the SEA clearly defined?

Rationale: There is a broad variety of plans and programmes, which might have very different environmental, including health, and sustainable development consequences (e.g. a transport plan might cause different environmental effects – effect on biodiversity, habitat fragmentation, noise, etc., whereas for an agricultural programme, water pollution and soil degradation will be more relevant). The appropriate scope of the SEA is one of the preconditions for efficient assessment – proper selection of the issues to be addressed helps to focus expert capacities, time and budget available on aspects that are important for future development of the environment and related socioeconomic issues in the area or sector. When specifying the key issues, the SEA should reflect the main characteristic of the territory covered by the PP (state of the environment, existing social problems, etc.) and the nature and expected content of the PP. The list of the key issues should be optimally discussed with planners as well as other stakeholders.

19

1.3. Were the reasons for eliminating certain issues from the SEA (if this was the case) given and explained?

Rationale: Each SEA is specific – efficient assessment deals with the most relevant environmental, including health, or sustainable development issues. However, if certain issues are excluded from the assessment (e.g. if it was agreed during the scoping that the noise and air quality issues are not relevant for the forestry-related plan), the explanation should be provided. The final set of issues to be addressed should be optimally agreed among the key stakeholders.

1.4. Were relevant objectives for the key issues identified and described?

Rationale: The selection of the key environmental, including health, or sustainable development issues needs to be substantiated by relevant objectives taken from existing formal documents (e.g. legal acts, approved national or regional policies, international treaties) to document that the list of key issues reflects relevant environmental policy objectives and commitments.

1.5. Were the main problems for each key environmental issue identified and described?

Rationale: Identifying already existing environmental problems is an important component of the baseline analysis that will serve as a measure against which the potential effects of the given plan or programme will be evaluated at the later stage of the SEA.

1.6. Was the territorial scope of the SEA (i.e. area to be likely affected by the plan) defined?

Rationale: Usually, the PP has clearly defined territory to be covered which is derived from administrative borders

� it can be a nationwide policy document (i.e. covering the entire area of the country),

� it can be a municipal spatial plan, or programme for a specific territory (e.g. for forest areas).

However, likely environmental effects of the PP might vary significantly – from only local impacts (e.g. within the urban area of a town) to the effects going beyond administrative borders of the district or even country (e.g. water and air pollution). Thus, considering the content of the PP and environmental characteristics of the area, the SEA, in its early stages, should define the territory to be addressed – it can be first done separately for each key issue as a base for description of the overall territorial scope of the assessment. The scoping conclusion must therefore clearly indicate what is the territorial scope of the SEA, whether it aligns with the administrative borders and with the area of implementation of the PP.

1.7. Were the linkages between the plan under assessment and other existing plans (or major projects) identified and described?

Rationale: The PP, which is a subject of the SEA, is usually part of the overall planning system for a given sector or territory. It means it is (or should be) linked to other PPs, which can be:

� superior (e.g. national policy for the sectoral programme),

� at the same level (e.g. other sectoral PPs),

� or subordinate (e.g. municipal PPs for a national sectoral programme).

Analysis of linkages between the assessed PP and other PPs should identify likely synergies, conflicts, inconsistencies, and potential other PPs´ impacts, which should be reflected in the SEA. It also helps to identify relevant environmental/sustainable development objectives to be addressed in the SEA.

SEA QUALITY CONTROL CRITERIA AND THEIR APPLICATION

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

20

2. Baseline analysis

2.1. Was the existing state of the environment described?

Rationale: The SEA should identify the key environmental issues and problems, which need to be addressed in the assessment. Describing the existing state of the environment in the area to be likely affected by the PP provides a necessary basis against which the plan’s potential effects will be evaluated.

2.2. Were the past trends for the key environmental issues analysed?

Rationale: The SEA should evaluate PP´s impacts i.e. how PP can affect future development. Analysis of the past trends is an essential task enabling us to estimate future development of the environment. There is no general rule for how far in the past the analysis should go, as that will always depend on the parameters used, the occurrence of previous historical turning points in a given trend, and the like. Availability of data can be another limiting factor. Nevertheless, wherever feasible, the baseline analysis should prefer trends to merely snapshot information when describing the existing state of the environment.

2.3. If so, were the main drivers (i.e. factors influencing trends) identified?

Rationale: Quite often, development in many areas is influenced by a number of factors. For example, the air quality can be affected by transport, industrial development, or enforcement of the regulatory framework, as well as being dependent on the local climate conditions, the character of landscape, etc. Identification of the main drivers allows more precise estimation of future development – i.e. based on expected changes of the drivers (predictions of the future transport intensity, industrial development, expected effects from adopting new regulations) the future evolution of the air quality trend can be better estimated.

2.4. Was the future evolution of the key environmental issues without the plan´s implementation analysed?

Rationale: The SEA should evaluate how PP implementation can affect future development. However, this cannot be done without describing the likely future evolution of the environment if the proposed PP is not implemented – this is often called “business as usual” or “zero scenario”. Based on previous analysis (existing state of environment, analysis of past trends, identification of main drivers), the SEA should estimate and describe likely future development for the key environmental/sustainable development issues, which were identified in scoping. The potential effects of the PP on the environment are then identified through evaluation of differences between the two alternative scenarios, i.e. the business as usual (when the proposed PP is not implemented) versus the scenario when the proposed PP is implemented. Box 1 provides guiding questions, which should be addressed within baseline analysis.2

2.5. Was the area wider than the administrative/physical boundaries of the plan considered in analyses?

Rationale: PPs have usually clearly defined area, which is covered – it can be the entire country, district, or municipality. However, PP´s effects might go beyond its boundaries – e.g. water quality in one district can be influenced by industrial or agriculture development in another district, located upstream. These impacts need also to be considered in the SEA, and thus baselines analyses shouldn’t be principally limited by administrative and physical boundaries of the PP.

2 Adapted from P. Wathern P. (1988): ed. “Introductory Guideline on EIA in Wathern P(ed)”. Environmental Impact Assessment: theory and practice (Practice, pp. 1 – 28). (Routledge, London., 1988).

21

2.6. Were the main environmental concerns, with their locations, clearly stated?

Rationale: Baseline analysis should result in identification of the key environmental/sustainable development problems in the concerned area to be addressed in the SEA. If possible, these problems should be localized – some might by relevant for the entire region, while others can be specific only for small territory.

2.7. If so, was it made clear whether they can be affected by the PP?

Rationale: Usually, not all existing environmental/sustainable development problems identified through baseline analysis can be affected by the PP – e.g. the problem with municipal waste management cannot be influenced by the transport infrastructure plan. The SEA should be primarily focused on those issues and problems which can be affected by the PP, and thus impacts can be effectively addressed in the SEA.

2.8. Were possible limitations regarding the data and information availability (including their availability in the national, district / municipal authorities) and related potential uncertainties in analyses described?

Rationale: In most cases, the SEA is not supposed to involve field research and collect new raw data. The baseline analysis should be based on data already available from existing monitoring systems and documents (other PPs in the same sector or covering the same territory, environmental yearbooks, previous assessments – both SEA and EIA, environmental action plans, scientific and research studies, etc.). Missing data and information needed must be sought after the SEA consultations and as far as possible supplied by planning or environmental agencies or by other stakeholders involved. Baseline information may be quantitative or qualitative, and it is often helpful to combine both types of information. Providing only qualitative information needs to be supported by reasoned evidence.

Missing data and information as well as existing uncertainties, need to be clearly documented as one of the results of the baseline analysis.

SEA QUALITY CONTROL CRITERIA AND THEIR APPLICATION

BOX 1

Questions to be addressed within baseline analysis

� How good or bad is the current situation? Do trends show that it is getting better or worse?

� Which main driving forces influence trends? Can these be affected by the PP (if so, how)?

� How far is the current situation from any established thresholds or targets?

� Are particularly sensitive or important elements of the receiving environment affected, e.g. vulnerable social groups, non-renewable resources, endangered species, rare habitats, natural protected areas?

� Are the problems reversible or irreversible, permanent or temporary?

� How difficult would it be to offset or remedy any damage?

� Have there been significant cumulative or synergistic effects over time? Are there expected to be such effects in the future?

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

22

3. Impact evaluation

3.1. Were likely conflicts and synergies between environmental objectives for the key issues and the plan´s objectives identified and described?

Rationale: The SEA should analyse relations (i.e. potential synergies and conflicts) between the proposed PP and the environmental objectives for the key issues defined in the scoping stage (i.e. selected relevant environmental policy objectives and commitments). This step should provide feedback to the planners and at minimum, ensure that the goals and objectives of the PP are not in conflict with the environmental policy objectives. Ideally, it should facilitate reflection of these environmental policy objectives in the PP so that its implementation will contribute wherever possible to meet the environmental objectives.

3.2. Were all alternatives presented by the PP assessed?

Rationale: There are various types of alternatives, which can be suggested by the PP – including alternative objectives and priorities, development scenarios, alternative measures. PP can propose different locations for a specific development proposal, or other ways of implementation can be elaborated. The SEA is supposed to evaluate and compare all the PP alternatives, which are proposed – only then the alternative(s) which is (are) optimal from the point of view of the environment and sustainable development can be identified and recommended for implementation.

If none of the alternatives suggested by the PP can be recommended by the SEA to be further elaborated or approved, the SEA may propose new option(s). However, in this case it is very important to discuss suggestions made by the SEA team with planners/planning agency; otherwise, there is a high probability that these suggestions will not be accepted.

3.3. Was the full range of effects to all key environmental issues evaluated?

Rationale: The scope of assessment should be defined in the scoping stage of the SEA when key environmental/sustainable development issues are determined. The evaluation has to address PP´s impacts on all these key issues i.e. the SEA should evaluate changes of the baseline trends (described in the baseline analysis), which are likely to be caused by the implementation of the PP. Evaluation has to describe these effects (i.e. likely changes of future development) in terms of their magnitude, their geographical scale, the time period over which they will occur, whether they are permanent or temporary, positive or negative, probable or improbable, frequent or rare, and whether or not there are secondary, cumulative and/or synergistic effects. Box 2 illustrates how PP impacts can be understood.3

3.4. Were the effects characterized (i.e. their nature, significance, probability, scope and extent, frequency and duration, reversibility)?

Rationale: The SEA must provide a clear description of the likely impacts allowing for adequate response in terms of prevention, minimization and mitigation measures. Both short-term (i.e. during the construction of envisaged projects) and long-term effects must be considered. If a specific area where the effects are likely to concentrate or a specific vulnerable group/population can be identified, it must be clearly acknowledged.

3 Adapted from P. Wathern P. (1988):, ed. “An introductory Guide to EIA in Wathern P(ed)”. Environmental Impact Assessment: Theory and Practice, (pp. 1 – 28). (Routledge, London., 1988).

23

3.5. Were all types of effects considered (i.e. direct and any indirect, secondary, positive and negative, cumulative, synergistic, short-, medium- and long-term, permanent and temporary)?

Rationale: The SEA should not focus only on direct effects but also on any significant secondary impacts likely to be caused by the PP implementation. Secondary impacts can be defined as “indirect or induced changes in the environment, population, economic growth and land-use and other environmental effects resulting from direct impacts of the plan”, e.g. increase in air polluting emissions triggered by the plan implementation can affect the water quality through atmospheric deposition and affect the aquatic ecosystems).

Compared to an EIA, an SEA has a higher potential to address cumulative impacts i.e. impacts that result from incremental changes caused by other past, present, or reasonably foreseeable actions together with the proposal. Cumulative effects can result from individually minor but collectively significant actions taking place over a period of time.4 Typically if the proposed PP envisages the development of a number of projects (e.g. roads, industrial zones, windfarms), the potential for a cumulative effect must be evaluated.

Likely positive impacts should not be forgotten – their evaluation provides a base for suggesting measures to strengthen positive effects of the PP on the environment / sustainable development.

When impacts are identified, the SEA has to describe in detail the character of impacts i.e. their nature, significance, probability, scope and extent, frequency and duration, reversibility.

4 From B. Sadler and M. McCabe. Environmental Impacts Assessment Training Resource Manual, 2nd ed. (United Nations Environment Programme, 2002).

SEA QUALITY CONTROL CRITERIA AND THEIR APPLICATION

BOX 2

Impacts of PP implementation

Q ua

lit y

of e

nv ir

on m

en t

Time

Start of PP implementation

Positive impacts

Evolution of environmental trend without PP implementation (“business as usual“)

Negative impacts

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

24

3.6. Were impacts on any of environmental/sustainable issues excluded from the evaluation? If so, were the reasons provided?

Rationale: The SEA should address likely impacts of the PP on all key environmental/sustainable development issues identified in the scoping stage. A list of issues differs case by case, however following issues should be considered:

� Environmental components such as climate, air, water, soil, biodiversity, ecosystems and landscape,

� Human population related issues e.g. human health, material assets, cultural heritage including architectural and archaeological heritage, livelihood of local communities,

� Broader sustainable development concerns e.g. energy efficiency, use of renewable and non- renewable resources, adaptation to climate change, transport demands, accessibility, and mobility.

If impacts on certain issue(s) have not been evaluated (e.g. due to non-relevancy or non-significance), the SEA has to clearly explain this decision and substantiate the explanation with relevant data and information.

3.7. Were impacts quantified where possible?

Rationale: Even if called “strategic”, an SEA should quantify impacts if the character of the PP allows it. Often it might be the case of the spatial plans at the local level, which provide information specific enough (on the location or size of the proposal) for quantification of likely impacts, while assessment of more general strategic documents (e.g. national policies) has to usually remain only on a qualitative basis. However, qualitative does not mean ‘guessed’. Predictions need to be supported by evidence, such as references to any research, discussions or consultation which helped the SEA team to reach their conclusions.

3.8. Was impact evaluation substantiated by calculations, examples, references to literature, etc.?

Rationale: Impact evaluation as well as all suggestions made by the SEA have to be substantiated by appropriate data and information, supported by examples, references, illustrated by visual aids (maps, graphs) etc., which need to be described in the SEA report. Otherwise, the planning agency and other stakeholders might be reluctant to consider evaluation and suggestions provided by SEA since they might not understand on what basis these have been made.

3.9. Were the methods used to evaluate the impacts described?

Rationale: Methods, approaches, techniques, and tools used to evaluate the impacts have to be clearly explained in order to enable transparent consultation and verification of the SEA conclusions by other stakeholders.

3.10. Were potential uncertainties in impact evaluation described?

Rationale: In many cases, the evaluation (as well as other SEA analyses) is burdened with uncertainties resulting from missing data on the state of the environment, insufficient information on the development proposals and measures suggested by the PP, etc. The SEA team has to clearly describe existing uncertainties and justify assumptions that were considered when evaluating impacts (e.g. by estimating best/worst scenarios, examples of impacts from similar activities in other areas/countries, references to literature).

25

4. Mitigation measures

4.1. Were measures to prevent, reduce and/or offset any significant adverse effects suggested by the SEA for all main impacts identified?

Rationale: Based on impacts´ evaluation, the SEA should suggest measures to prevent, mitigate or compensate likely significant adverse effects and enhance likely positive ones. For every single significant negative impact identified, the SEA must propose adequate mitigation. The form and character of measures proposed by the SEA depend on the type of impacts identified and the nature and character of the PP assessed.

Box 3 provides examples of mitigation measures that can be suggested by an SEA.

SEA QUALITY CONTROL CRITERIA AND THEIR APPLICATION

BOX 3

Examples of mitigation measures

� Changes of the assessed PP, which can include:

• Modification of objectives and priorities to integrate relevant environmental and health issues in the strategy in order to shift the focus of the plan or programme more towards the sustainable development (e.g. the SEA can propose objective to support the public transport, if the plan only addresses transport infrastructure).

• Modification of specific measure and development actions, proposed by the PP, in order to minimize or avoid specific negative impacts – it can include e.g. alternative development methods, changes of locations (e.g. new location or reducing the area), scale and sequencing/timing of proposed developments (e.g. SEA can propose re- routing of highway).

• Modification of implementing scheme: the SEA can define limits for implementation of specific projects (e.g. “no-go areas”), criteria for selection of projects, and/or to provide guidance on the scope of EIAs for specific projects.

� Suggestion for compensation (e.g. planting new forests, providing financial compensation to people, who will have to be resettled etc.)

� Changes in regulatory, legal and/or institutional framework

� Modification of other relevant PPs if some impacts cannot be mitigated though the plan or programme assessed.

� Stipulating conditions for potential follow-up procedures e.g. issues to be addressed in EIAs for specific development proposals suggested by the PP assessed, main priorities for environmental management plan, design guidance for specific projects, etc.

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

26

4.2. Are mitigation measures clearly linked to identified negative impacts (i.e. is it clear which negative effects of the PP will be mitigated by a given measure?)?

Rationale: The SEA must clearly present how individual risks and potential negative effects on the environment will be addressed and to demonstrate that no significant adverse effect will be left unmitigated. This must also ensure a transparent discussion of the effectiveness of proposed mitigation during the consultations with stakeholders. If for some reason there is no feasible mitigation available for some potential negative effect, this must be explicitly acknowledged and presented among the main conclusions of the SEA.

4.3. Was responsibility for implementation of mitigation measures assigned?

Rationale: The SEA team should consult suggested mitigation measures with the planning agency as well as with other relevant stakeholders (e.g. environmental authorities) in order to achieve an agreement on the implementation of mitigation measures. Following the conclusions from consultations, the SEA report or the PP itself should assign responsibility for implementing the mitigation measures proposed.

27

5. Monitoring

5.1. Are the indicators for monitoring clearly defined, and are they based upon the baseline information, indicators, and the objectives of the plan and/or the SEA?

Rationale: SEA should suggest monitoring effects of the PP on environmental, including health, and sustainable development issues during PP implementation phase. Indicators and criteria to be used for monitoring should reflect the key issues addressed in SEA – if assessment concludes that e.g. air quality might be significantly affected by the PP implementation, relevant indicator(s) have to be proposed. When suggesting a monitoring system for a specific PP, environmental authorities should be consulted since monitoring should be ideally based mainly on already existing indicators and systems, and new indicators and criteria should be introduced only exceptionally.

5.2. Where monitoring may reveal significant adverse effects, does the SEA clearly define commitments for actions to be made in response to these effects?

Rationale: Monitoring of environmental effects (and effects to other sustainable development issues) during PP implementation is a responsibility of the implementing agency (i.e. initiator), which – once the PP is approved – coordinates its implementation). The SEA should suggest which measures need to be adopted if adverse effects appear; a list of measures might include e.g. initiating changes of the PP, modification of conditions for the implementation of specific projects, consultations with environmental authorities, etc.).

SEA QUALITY CONTROL CRITERIA AND THEIR APPLICATION

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

28

6. SEA report

6.1. Does the SEA report use simple, clear language and avoid or explain technical terms?

Rationale: The SEA report summarizes all results, findings and conclusions made by the SEA and serves for presenting them to all relevant stakeholders. A “reader-friendly” report helps to ensure efficient communication with stakeholders (who understand the information provided by the SEA report) and also enhances chances that suggestions and conclusions will be considered by planners and decision makers.

The SEA report is not an academic or scientific study – information, conclusions and recommendations should be presented in an easily understandable and readable form. It should be clear and apparent what main messages to be considered by relevant stakeholders are. Any extensive technical or other supporting material can be attached as an annex.

6.2. Does the SEA report use maps and other illustrations where appropriate?

Rationale: As the SEA report should be clear and understandable, appropriate use of visuals such as graphs is recommended. Maps, charts, etc., can also be used to substantiate baseline analysis, evaluation, and conclusions.

6.3. Does the SEA report describe the overall approach to the assessment?

Rationale: Description of the overall approach to the SEA, including procedural steps and linkages to the planning process, provides essential background information for full understanding of results and conclusions provided by the SEA and summarized in the SEA report.

6.4. Were the conclusions and recommendations given by the SEA made explicit?

Rationale: Based on analyses and evaluations, the SEA is expected to provide conclusions and recommendations to be considered in the PP finalization and/or in the decision-making (approval) on the PP. These SEA conclusions and recommendations have to be clearly formulated, i.e. explicitly describing (a) what is suggested (certain modification of the PP, further conditions for the PP implementation to be adopted by decision makers, etc.), (b) why it is suggested (e.g. in order to minimize certain adverse effects), (c) what actions are needed (e.g. modify measure XY in the PP, adopt conditions for implementing measure XZ in the PP) and (d) who or which institutions should perform these actions (planning team, decision makers, etc.).

6.5. Does the SEA report clearly state which recommendations and suggestions given by the SEA have been integrated into the plan (i.e. if there were any changes of the plan resulting from the SEA)?

Rationale: Optimally, inputs provided by the SEA are considered already during preparation of the PP and thus integrated into the PP as submitted for decision-making procedure. On the other hand, it is quite legitimate that certain recommendations and suggestions have been refused by planners or integrated only partially (SEA suggestions might be e.g. out of financial scope). However, the final status should be communicated to all relevant stakeholders. Therefore, the SEA report should summarize all recommendations and suggestions towards the PP raised during the SEA process and indicate which have been integrated (and how) and which have been refused (and why).

29

6.6. Does the SEA report explain who was consulted, what methods of consultation were used, and how the conclusions from consultations have been considered in the SEA and/or the assessed PP?

Rationale: Decision makers (as final SEA “customers”), as well as all other relevant stakeholders, should be informed about consultation activities organized within the SEA process since only then can they judge whether the scope of consultations was appropriate. The SEA report also has to summarize all comments and conclusions from the consultation process and indicate which have been integrated (and how) in the SEA report and / or the assessed PP, and which have been refused (and why). This overview serves as a source of verification that the SEA dealt with comments and suggestions made by stakeholders involved.

6.7. Does the SEA report identify sources of information, including expert judgment and matters of opinion?

Rationale: All statements and conclusions in the SEA report have to be substantiated; otherwise, these can be questioned by decision makers and all other stakeholders. References must be given for all used publications, and any material adopted from other sources must be acknowledged.

6.8. Does the SEA report describe technical, procedural, and other difficulties?

Rationale: The SEA team often faces limited data availability, uncertainties in future trends and external factors, planners´ reluctance to communicate, short time-space for providing inputs to the PP, etc. It is important to describe clearly all these problems in the SEA report as a base for correct understanding and acceptance of SEA conclusions and recommendations by the decision makers and other stakeholders.

SEA QUALITY CONTROL CRITERIA AND THEIR APPLICATION

GUIDELINES ON ASSESSMENT OF THE QUALITY CONTROL OF STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT

30

7. Consultations and stakeholders´ participation

7.1. Were the stakeholders to be involved in SEA identified at the beginning of the SEA process?

Rationale: A wide variety of potential stakeholders are involved in each SEA process. For effective consultations all relevant stakeholders must be invited to participate, and no relevant target group left out; and early identification of the main target groups, including stakeholders of an affected country – in the event the PP is subject to a transboundary assessment procedure – helps to avoid such situation.

7.2. Was the consultation and participation plan developed?

Rationale: Proper planning of consultations with stakeholders and their participation in the SEA process is very important for efficient stakeholder involvement, since it provides in advance the information on planned activities to relevant stakeholders, which can get ready and start formulating their inputs beforehand. It helps avoiding potential overlaps with consultations organized within the PP preparation – the consultation and participation plan should be discussed and agreed upon with the planning agency at the beginning of the SEA process. It is also useful for the SEA team, since the identification of the stakeholders to be involved, determining in what stages of the SEA process they should be involved and summarizing expected outputs from consultations is a base for selection of appropriate consultation and communication tools and means.

7.3. Were the consultations and stakeholders´ participation within SEA carried out jointly with the PP preparation process?

Rationale: Joint consultations bring mutual benefits both to SEA as well as to the PP preparation – (a) it saves time, experts and financial resources, (b) stakeholders have information about the PP, which is essential for understanding all SEA analyses, evaluation, conclusions and recommendations, and (c) SEA and planning teams can immediately react on suggestions raised by the stakeholders and discuss how these can be integrated into the assessment and/or the PP and thus streamline the consultations process.

7.4. Was the scope of the SEA discussed with planners and stakeholders?

Rationale: The list of issues identified during the scoping stage guides the focus of the entire SEA; therefore, it is essential to discuss the suggested scope with the planning team as well as with other stakeholders (including environmental and health authorities), otherwise some key issues might appear only later in the SEA process and thus complicate and delay progress of the assessment. All inputs from consultations will help to focus SEA on matters which are important for various stakeholders and at the same time accepted by the planning team.

7.5. Were stakeholders consulted in ways and at times that give them an early and effective opportunity within appropriate time frames to express their opinions on the draft PP and SEA report?

Rationale: The SEA report and the draft PP have to be a subject of the stakeholder consultations at the last stage of the SEA (however, the consultations should run during the entire SEA process). Stakeholders need to have an opportunity to participate when all options are still open, i.e. there must be a realistic space for considering the stakeholders´ suggestions and comments raised in the SEA or in the assessed PP.

After the evaluation matrix is filled in (i.e. as a result of the work of the Commission of Experts), it can provide a transparent record for the preparation of the formal opinion on the SEA quality and a justification for formulating comments and feedback to the SEA team and the competent authority.

Green Economy in Eastern Partner Countries

This publication was prepared under the “European Union for Environment” (EU4Environment – Green Economy) Action. Further information on activities related to strategic environmental assessment and environmental impact assessment may be obtained by contacting the UNECE secretariat at: [email protected]

  • Contents
  • List of abbreviations
  • General provisions
  • SEA quality control criteria and their applications
    • I. Design of the SEA process and compliance with the Law on SEA
    • II. Quality review of the SEA report
    • 1. Scope of assessment
    • 2. Baseline analysis
    • 3. Impact evaluation
    • 4. Mitigation measures
    • 5. Monitoring
    • 6. SEA report
    • 7. Consultations and stakeholders´ participation

Guidelines on Quality Control of EIA Documentation for the Republic of Moldova – Including Guidance for the Transboundary EIA process (Republic of Moldova)

The Guidelines were prepared under the “European Union for Environment” (EU4Environment – Green Economy) Action by the consultants to the UNECE secretariat to the Convention on Environmental Impact Assessment in a Transboundary Context (Espoo Convention) and its Protocol on Strategic Environmental Assessment (Protocol on SEA): Michal Musil and Natalia Guranda, in close cooperation with the Ministry of Environment of the Republic of Moldova.

The publication is issued in English and Romanian.

Languages and translations
English

Guidelines on Quality Control of EIA Documentation

for the Republic of Moldova – Including Guidance for the Transboundary EIA process

Green Economy in Eastern Partner Countries

Guidelines on Quality Control of EIA Documentation

for the Republic of Moldova – Including Guidance for the Transboundary EIA process

February 2024

The Guidelines were prepared under the “European Union for Environment” (EU4Environment – Green Economy) Action by the consultants to the UNECE secretariat to the Convention on Environmental Impact Assessment in a Transboundary Context (Espoo Convention) and its Protocol on Strategic Environmental Assessment (Protocol on SEA): Michal Musil and Natalia Guranda, in close cooperation with the Ministry of Environment of the Republic of Moldova.

The publication is issued in English and Romanian.

Disclaimer

This publication was funded by the European Union. Its contents are the sole responsibility of the secretariat of the United Nations Economic Commission for Europe (UNECE) and do not necessarily reflect the views of the European Union.

Photo credits: Adobe Stock.

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

4

List of abbreviations ................................................................................................................................................................................. 5

INTRODUCTION ................................................................................................................ 6 Background .............................................................................................................................................................. 6

Purpose of the Guidelines ..................................................................................................................................... 6

1. QUALITY ASSESSMENT OF THE EIA REPORT ................................................................ 8 1.1. Formal compliance check ............................................................................................................................. 8

1.2. Substantial EIA report quality review ...................................................................................................... 10

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT ........................................... 28 2.1. Moldova as a Party of origin ...................................................................................................................... 32

2.1.1. Determination of whether a transboundary EIA is required .................................................................32 2.1.2. Notification ..............................................................................................................................................................36 2.1.3. Conducting the EIA and preparation of the EIA report ...........................................................................42 2.1.4. EIA report dissemination and consultations between concerned Parties ........................................44 2.1.5. Taking EIA results into account in decision-making .................................................................................46 2.1.6. Post-project analysis and monitoring ............................................................................................................47

2.2. Moldova as a potentially affected Party .................................................................................................. 48

2.2.1. Determination of whether a TEIA is required (if no notification is received) ...................................48

2.2.2. Notification (response to notification) ...........................................................................................................49

2.2.3. Conducting the EIA and preparation of the EIA report ...........................................................................50

2.2.4. EIA report dissemination and consultations between concerned Parties ........................................51

2.2.5. Taking EIA results into account in decision-making .................................................................................53

2.2.6. Post-project analysis .............................................................................................................................................53

Contents

5

EIA environmental impact assessment

EU European Union

OG Official Gazette

SEA strategic environmental assessment

TC Technical Commission

TEIA transboundary environmental impact assessment

UNECE United Nations Economic Commission for Europe

The term “initiator” defined in the Law on EIA of the Republic of Moldova (as amended) as “natural or legal person, including public and administrative-territorial units, seeking approval to carry out the planned activity” is used throughout these Guidelines.

List of abbreviations

LIST OF ABBREVIATIONS

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

6

INTRODUCTION

Background

Within the framework of the EU4Environment Programme (2019–2024), funded by the European Union, the United Nations Economic Commission for Europe (UNECE) is assisting the Eastern Partnership countries, including the Republic of Moldova (hereinafter Moldova), in finalizing legal reforms and comprehensive capacity-building for the application of strategic environmental assessment (SEA) and environmental impact assessment (EIA), including in a transboundary context.

One of the areas requiring further external assistance was identified by the Ministry of Environment of the Republic of Moldova as being the need for specific guidance on EIA quality control, with a focus on transboundary aspects as per the provisions of the Convention on Environmental Impact Assessment in a Transboundary Context (1991) (‘the Espoo Convention’). This request was later modified to include general guidance on EIA quality control for reviewing EIA reports in line with the new national EIA legislation in force as of October 2023.

EIA is a procedure employed to assess the potentially significant effects of a project or a development proposal on the environment. It ensures that environmental concerns are considered from the beginning of new building or development projects or any changes or extensions that are planned to be made to then. It also provides opportunities for public engagement and thus helps to make the decision-making process transparent.

The Espoo Convention, which came into force in 1997, requires its Parties to carry out an EIA across their borders when any proposed activity may cause a significant adverse transboundary impact. Moldova ratified the Convention in 1994. The practical implementation of the Convention envisages the development and coordination of domestic and inter-State procedures among all stakeholders in the transboundary EIA process.

Purpose of the Guidelines

The Guidelines have been prepared in cooperation with the Ministry of Environment and other national authorities in order to support the practical application of the existing EIA-related legal framework (national and international) and to complement existing guidance documents. These include the Guideline for the execution of the procedures of environmental impact assessment, published in the Official Gazette of the Republic of Moldova No. 86-92 of 8 March 2019 and approved through Order No. 1 of 4 January 2019 of the Ministry of Agriculture, Regional Development and Environment.

The Guidelines contain two autonomous sections:

1. Quality assessment of the report. Guidance on evaluating the quality of the EIA report, including a generic EIA quality control checklist to identify and address potential deficiencies in submitted EIA reports.

7

2. Application of EIA in a transboundary context. Guidance on implementing key EIA procedural steps in a transboundary context, including references to relevant international standards, a summary of the steps and actions required from key stakeholders, and practical advice on the application of the legal provisions and meeting typical challenges such as:

� communication with the initiator (developer)1 preparing a planned activity with potential trans- boundary impacts.

� conducting analyses and gathering environmental data in a transboundary context (including com- munication and consultation with relevant environmental authorities in the likely affected Party)

� public consultations in a transboundary context (with the involvement of citizens)

� transboundary consultations among concerned Parties (between government and State repre- sentatives)

The Guidelines are designed to assist the staff of the EIA competent authority (Environmental Agency and the Ministry of Environment) in carrying out and supervising the EIA processes and performing the EIA report quality assessment in line with the provisions of article 104 (Analysis of the EIA report Quality) of Law 86/2014 on EIA, including in cases where the EIA is taking place in a transboundary context, i.e. involving the process of transboundary consultations.

1 The term “initiator” is used throughout these Guidelines instead of the often used (and for all practical purposes equivalent) term “developer” in order to ensure consistency with the terminology established by the Law on EIA (as amended). The Law on EIA (amended in 2022 and in force since 2023) defines the “initiator” as “natural or legal person, including public and administrative-territorial units, seeking approval to carry out the planned activity”.

INTRODUCTION

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

8

1. QUALITY ASSESSMENT OF THE EIA REPORT

The task of the EIA report quality control is according to Law 86/2014 on EIA entrusted to a Technical Commission established through the internal order of the Minister of Environment. This Commission must develop a detailed and justified opinion on the quality of the EIA report. To perform this task effectively, it is recommended to carry out the quality control in two steps: a quick formal compliance check, and a substantial quality review.

1.1. Formal compliance check

The purpose of this step is to quickly establish whether the submitted EIA report has all the required components and that the submission or the previous EIA steps do not suffer from some formal flaw (e.g. a failure to establish whether there is a need for performing the Appropriate Assessment within the given EIA) compromising the whole EIA process and thus rendering the subsequent detailed quality review by the Technical Commission purposeless.

The Environmental Agency can perform the formal compliance check before the EIA report is duly distributed to all members of the Technical Commission. The following checklist can assist in completing the quick formal compliance check of a submitted EIA report.

Table 1. Checklist of report components (for formal compliance of EIA report)

EIA report components Present/

satisfactorily covered

A. Compliance with the requirements under article 102 for the content of the report

1. Description of the location of the planned activity and a description of the physical characteristics of all planned activities

2. Description of the main characteristics of the operational phase of the proposed activity, in particular, the production processes (energy requirements and energy used, nature and quantity of materials and natural resources used)

3. Indication, depending on the type and quantity, of potential residues and emissions

9

1. QUALITY ASSESSMENT OF THE EIA REPORT

EIA report components Present/

satisfactorily covered

4. Description of the current state of the environment (baseline scenario) and a description of its likely development in the event that the proposed activity does not occur

5. Description of reasonable alternatives (in terms of concept, technology, location, size, and scale of the proposed activity) studied by the initiator

6. Description of the factors that may be affected by the proposed activity foreseen in art. 4 para. 1 of Law 86/2014 on EIA

7. Description of the significant potential environmental impacts of the proposed activity

8. Description or evidence of the predictive methods used to identify and assess significant environmental impacts, including details of the difficulties encountered

9. Description of the measures envisaged to avoid, prevent, reduce, or possibly compensate for significant adverse environmental impacts

10. Justification for the need to conduct or not to conduct a post-project analysis and a description, if necessary, of the proposed monitoring measures and the indicators

11. Contact information for the experts involved in compiling the report and indication of their areas of expertise, the date of compilation of the report, a self-declaration of compliance with the qualification requirements, and their signatures

12. Non-technical summary

13. List of references indicating the sources used

B. Compliance of the report with the environmental impact assessment programme

Comments on compliance (e.g. consideration of alternatives, scope of assessment, applied methods)

Other considerations (e.g. previous procedural omission)

Comments (e.g. other reasons, if any, for outright rejection of the EIA report)

C. Result of the formal compliance check

Comments (e.g. reasons for rejections, request to complete minor omission)

Accepted for Technical Commission quality review X Returned for revisions

It is essential for the correctness and efficiency of the process that even the formal compliance check is carried out by competent staff of the Environmental Agency, i.e. person(s) with experience and understanding of the EIA logic and purpose. The formal compliance check should be able to filter out not only cases where, for example, some of the required components of the EIA report are clearly missing (e.g. “description of the measures envisaged to avoid, prevent, reduce or possibly compensate for significant adverse environmental impacts”), but also cases where even though the EIA report formally fully adheres to the legally required content, it clearly

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

10

lacks the substance (e.g. the EIA report contains a section with the description of the planned activity, but does not contain key relevant information).

The control of whether the focus of the assessment presented in the EIA report corresponds to the conclusions of the previous scoping process (i.e. with the respective EIA programme) must, on the other hand, be limited to identifying cases where the authors of the report clearly ignored one or more requirements of the given EIA programme. For example, if the programme specifically requested that air emission dispersion modelling results be included in the report, the authors failed to do so. If no such clear omission is identified, the complete evaluation of the compliance on the substantive level must be left for the review of the report by the Technical Commission.

Similarly, some clearly formal and easily mitigated deficiencies (e.g. missing list of references) should not (unless combined with other more important defects) be a reason for a formal rejection, and opportunity can be provided for the submitting entity (namely, the initiator) to make the respective corrections while the EIA report proceeds to a full review by the Technical Commission.

1.2. Substantial EIA report quality review

In addition to the content of the EIA report, the full substantial EIA report quality review carried out by the Technical Commission takes into account the content of the respective environmental assessment programme (i.e. results of the previous scoping), and comments and proposals received from the public concerned (including in a transboundary context where relevant).

Standardized criteria allowing for evaluation across multiple relevant dimensions are typically used for reviewing the EIA documentation, and several ready-made checklists for EIA report review are available from academic publications or various official sources. The checklist presented below in table 2 is based on the Guidance published by the European Commission in 2017, adopted for the Moldova context2.

It is organized into seven sections, each of which contains numbered review questions:

� Description of the project

� Description of the environmental and social factors likely to be affected by the project

� Description of the likely significant effects of the project

� Consideration of alternatives

� Description of mitigating measures

� Description of monitoring measures

� Quality of presentation and non-technical summary.

The reviewer should decide for each review question whether the question is relevant to the specific project and disregard those that are not. At the end of each section of the checklist, a free space is provided for the reviewer to add additional questions/topics to address any specific project-related aspects not covered by the standard questions.

If a review question is considered relevant, the reviewer inspects the EIA materials and decides whether the particular information identified in the question is provided to the reviewer´s satisfaction. The quality of the presented material should be judged not only in terms of scientific accuracy, compliance with applicable methodological standards (e.g. for calculating emissions or modelling noise impacts), or comprehensiveness of the analyses, but namely in terms of its sufficiency for decision-making (i.e. granting the permission for the implementation of the proposed project).

2 European Commission, Directorate-General for Environment, J. McGuinn, Z. Lukacova, A. McNeill, et al.,  Environmental impact assessment of projects: Guidance on the preparation of the environmental impact assessment report (Directive 2011/92/EU as amended by 2014/52/EU), Publications Office, 2017 https://data.europa.eu/doi/10.2779/41362.

11

The reviewer enters “Yes” in Column 3 if the provided information is deemed adequate. Otherwise, he/she enters “No.” When deciding if the information is sufficient for decision-making, the reviewer should consider whether there are any missing parts in the information and whether these omissions are vital to the decision-making process. If they are not, then it may not be necessary to request further information, i.e. to return the EIA report for an improvement.

Table 2. EIA report review checklist (quality control aiding tool)

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

SECTION 1. DESCRIPTION OF THE PROJECT

Objectives and physical characteristics of the project

1.1 Are the project’s objectives and the need for the project explained?

1.2 Is the programme for the project’s implementation described, detailing the estimated length of time (e.g. expected start and finish dates) for construction, operation, and decommissioning? (this should include any phases of different activity within the main phases of the project, for example, construction and operation phases of a road or bridge construction)

1.3 Have all of the project’s main characteristics (e.g. purpose, technology, capacity) been described?

1.4 Has the location of each project component been identified, using maps, plans, and diagrams as necessary?

1.5 Is the site layout (or sites) occupied by the project described? (Including ground levels, buildings, other physical structures, underground works, storage facilities, water features, planting, access corridors, and boundaries)

1.6 For linear projects, have the route corridor, the vertical and horizontal alignment, and any tunnelling and earthworks been described?

1.7 Have the activities involved in the construction of the project (including land-use requirements) all been described?

1.8 Have the activities involved in the project’s operation (including land-use requirements and demolition works) all been described?

1.9 Have the activities involved in decommissioning the project all been described? (e.g. closure, dismantling, demolition, clearance, site restoration, site re-use)

1.10 Have any additional services required for the project been described? (e.g. transport access, water, sewerage, waste disposal, electricity, telecoms)

1.11 Are any developments likely to occur as a consequence of the project identified? (e.g. new housing, roads, water, or sewerage infrastructure)

1. QUALITY ASSESSMENT OF THE EIA REPORT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

12

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

1.12 Have any existing activities that will alter or cease as a consequence of the project been identified?

1.13 Have any other existing or planned developments with which the project could have cumulative impacts been identified?

1.14 Has the ‘whole project’ been described? (e.g. including all associated/ancillary work)

1.15 Are any activities described as part of the ‘whole project’ excluded from the assessment? Are such exclusions justified?

Size of the project

1.16 Is the land area occupied by each permanent project component quantified and shown on a scaled map? (including any associated access arrangements, landscaping, and ancillary facilities)

1.17 Has the area of land required temporarily for construction been quantified and mapped?

1.18 Is the reinstatement and after-use of the land occupied temporarily for the operation of the project described? (e.g. land used for mining or quarrying)

1.19 Has the size of any structures or other works developed as part of the project been identified? (e.g. the floor area and height of buildings, the size of excavations, the area or height of planting, the height of structures such as embankments, bridges, or chimneys, the flow or depth of water)

1.20 Has the form and appearance of any structures or other works developed as part of the project been described? (e.g. the type, finish, and colour of materials, the architectural design of buildings and structures, plant species, ground surfaces)

1.21 For urban or similar development projects, have the numbers and other characteristics of new populations or business communities been described?

1.22 For projects involving the displacement of people or businesses, have the numbers and other characteristics of those displaced been described?

1.23 For new transport infrastructure or projects that generate substantial traffic flows, has the type, volume, temporal pattern, and geographical distribution of new traffic generated or diverted as a consequence of the project been described?

Production processes and resources used

1.24 Have all of the processes involved in operating the project been described? (e.g. manufacturing or engineering processes, primary raw material production, agricultural or forestry production methods, extraction processes)

13

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

1.25 Have the types and quantities of outputs produced by the project been described? (these could be primary or manufactured products, goods such as power or water, or services such as homes, transport, retailing, recreation, education, and municipal services (e.g. water, waste, sanitation)

1.26 Have the types and quantities of resources, for example, natural resources (including water, land, soil, and biodiversity), raw materials, and energy needed for construction and operation, been described in the EIA report?

1.27 Have the environmental implications of the sourcing of resources, for example natural resources (including water, land, soil, and biodiversity), raw materials, and energy, been described in the EIA report?

1.28 Have efficiency and sustainability in using resources, for example natural resources (including water, land, soil, and biodiversity), raw materials, and energy, been discussed in the EIA report?

1.29 Have any hazardous materials used, stored, handled, or produced by the project been identified and quantified? • during construction • during operation • during decommissioning

1.30 Has the transportation of resources, including natural resources (including water, land, soil, and biodiversity) and raw materials to the project site, and the number of traffic movements involved, been discussed in the EIA report? (including road, rail, and other transport) • during construction • during operation • during decommissioning

1.31 Have the project’s environmentally relevant social and socioeconomic implications been discussed? For instance, will employment be created or lost due to the project? • during construction • during operation • during decommissioning

1.32 Have the access arrangements and the number of traffic movements involved in bringing workers and visitors to the project been estimated? • during construction • during operation • during decommissioning

1.33 Has the housing and provision of services for any temporary or permanent employees for the project been discussed? (this is relevant for projects that require the migration of a substantial, new workforce into the area, either for construction or in the long term)

1. QUALITY ASSESSMENT OF THE EIA REPORT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

14

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

Residues and emissions

1.34 Have the types and quantities of solid waste generated by the project been identified? (including construction or demolition wastes, surplus spoil, process wastes, by-products, surplus or reject products, hazardous wastes, household or commercial wastes, agricultural or forestry wastes, site clean-up wastes, mining wastes, decommissioning wastes) • during construction • during operation • during decommissioning

1.35 Have the composition and toxicity, or other hazards from all solid wastes produced by the project, been described?

1.36 Have the methods for collecting, storing, treating, transporting, and finally disposing of these solid wastes been described?

1.37 Have the locations for the final disposal of all solid wastes been described in consideration with the Waste Management Plan(s) concerned (if any are available)?

1.38 Have the types and quantities of liquid effluents generated by the project been identified? (including site drainage and run-off, process wastes, cooling water, treated effluents, and sewage) • during construction • during operation • during decommissioning

1.39 Have the composition, toxicity, or other hazards of all liquid effluents produced by the planned activity been described?

1.40 Have the methods for collecting, storing, treating, transporting, and finally disposing these liquid effluents been described?

1.41 Have the locations for the final disposal of all liquid effluents been described?

1.42 Have the types and quantities of gaseous and particulate emissions generated by the project been identified? (including process emissions, fugitive emissions, emissions from combustion of fossil fuels in the stationary and mobile plant, emissions from traffic, dust from materials handling, and odours) • during construction • during operation • during decommissioning

1.43 Have the composition and toxicity or other hazards of all the emissions to the air produced by the project been described?

1.44 Have the methods for collecting, treating, and finally discharging these emissions into the air been described?

15

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

1.45 Have the locations for discharge of all emissions to the air been identified, and have the characteristics of the discharges been identified? (e.g. the height of stack, velocity, and temperature of release)

1.46 Have the methods for capturing, treating, and storing these emissions been described?

1.47 Have the locations for the storage of all emissions identified and the characteristics of the storage unit been identified? (e.g. type of storage unit, storing capacity, methods used)

1.48 Has the potential for resource recovery from wastes and residues been described? (including re-use, recycling, or energy recovery from solid waste and liquid effluents)

1.49 Have any noise, heat, light, or electromagnetic radiation sources from the project been identified and quantified? (including, for example, equipment, processes, construction works, traffic, lighting)

1.50 Have the methods for estimating the quantities and composition of all residues, the emissions identified, and any difficulties described?

1.51 Has the uncertainty attached to estimates of residues and emissions been described?

Risks of accidents and hazards

1.52 Have any of the risks associated with the project been addressed? • risks from handling hazardous materials • risks from spills, fire, and explosion • risks of traffic accidents • risks from breakdown or failure of processes or facilities • risks from exposure of the project to natural disasters (e.g.

earthquake, flood, landslide)

1.53 Have the measures to prevent and respond to accidents and abnormal events been described? (e.g. preventive measures, training, contingency plans, emergency plans, early-warning systems)

1.54 Is there a plan in place detailing the preparedness for an emergency?

1.55 Is this plan in line with the national laws of Moldova (including the provisions transposing the relevant EU regulation (if applicable), in particular the Seveso Directive (Directive 2012/18/ EU on the control of significant accident hazards involving dangerous substances)?

Other questions on the description of the project

1. QUALITY ASSESSMENT OF THE EIA REPORT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

16

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

SECTION 2. DESCRIPTION OF ENVIRONMENTAL AND SOCIAL FACTORS LIKELY TO BE AFFECTED BY THE PROJECT

Baseline: aspects of the natural and social environment

2.1 Have the existing land uses on the ground to be occupied by the project and the surrounding area described, and are any people living on or using the land been identified? (including residential, commercial, industrial, agricultural, recreational, and amenity land uses and any buildings, structures, or other property)

2.2 Have the topography, geology, and soils of the land to be occupied by the project and the surrounding area been described?

2.3 Have any significant features of the topography or geology of the area been described, and are the conditions and use of soils been described? (including soil quality stability and erosion, agricultural use, and agricultural land quality)

2.4 Has the biodiversity of the land/water to be affected by the project and the surrounding area been described and illustrated on appropriate maps?

2.5 Have the species (including their populations and habitats) and the habitat types that may be affected by the project been described? (Particular attention should be paid to any species and habitats protected under the national legislation and the relevant international regulations, such as the Bern Convention (Emerald sites)

2.6 Have the protected areas / Emerald sites that may be affected by the project been described? Has the need for the appropriate assessment (biodiversity assessment) as per article 107 of Law 86/2014 on EIA appropriately been established?

2.7 Has the water environment of the area been described? (including reference to any river basin management plans/ programme of measures under the national laws, running and static surface waters, groundwaters, runoff, and drainage. (Not relevant if the water environment will not be affected by the project)

2.8 Have the hydrology, water quality, and use of any water resources that may be affected by the project been described? (including any river basin management plans/programme of measures for use for water supply, fisheries, angling, bathing, amenity, navigation, and effluent disposal)

2.9 Have local climatic and meteorological conditions in the area been described?

2.10 Has existing air quality in the area been described, including, where relevant, limit values set out by national regulation? (Not applicable if the ambient air will not be affected by the project)

17

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

2.11 Have the existing noise conditions been described, including, where relevant, reference to noise maps and action plans set out by the national regulations? (Not applicable if the acoustic environment will not be affected by the project)

2.12 Has the existing situation regarding light, heat, and electromagnetic radiation been described? (Not relevant if these characteristics of the environment will not be affected by the project)

2.13 Have any material assets in the area that may be affected by the project been described? (including buildings, other structures, mineral resources, and water resources)

2.14 Have any locations or features of archaeological, historical, architectural, or other community or cultural importance in the area that may be affected by the project been described, including any designated or protected sites?

2.15 Has the landscape or townscape of the area that may be affected by the project been described, including any designated or protected landscapes and any important views or viewpoints?

2.16 Have the area's demographic, social, and socioeconomic conditions (e.g. employment) been described?

2.17 Have any future changes in any of the above aspects of the environment that may occur in the absence of the project been described?

Data collection and methods

2.18 Has the study area been defined widely enough to include all areas likely to be significantly affected by the project?

2.19 Have all relevant national and local authorities been contacted to collect information on the Baseline environment?

2.20 Have all the sources of data and information from existing databases, free services, and other relevant environmental assessments been investigated?

2.21 Have sources of data and information on the existing environment been adequately referenced?

2.22 Is justification provided about which particular existing datasets were relied upon, as opposed to others?

2.23 Where has data collection been undertaken to characterize the Baseline environment? Have the methods used, any difficulties encountered, and any uncertainties been described?

2.24 Were the methods used appropriately for the purpose?

1. QUALITY ASSESSMENT OF THE EIA REPORT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

18

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

2.25 Have the methods used to predict the impact of the project on climate change been described? (if relevant)

2.26 Have the methods used to predict climate change’s impact on the project been described?

2.27 Is the uncertainty attached to the climate change evolution predictions discussed? (If relevant)

2.28 Did you consider the life cycle assessment of the project to describe the project’s impact on climate change? (if relevant)

2.29 Have any important gaps in the data on the existing environment/ evolution prediction been identified (e.g. climate change), and have the means used to deal with these gaps during the assessment been explained?

2.30 Where data collection would be required to characterize the Base- line environment adequately, but they have not been practicable for any reason, are the reasons explained, and have proposals been set out for the surveys to be undertaken at a later stage?

Other questions on the description of the natural and social environment

SECTION 3. DESCRIPTION OF THE LIKELY SIGNIFICANT IMPACTS OF THE PROJECT

Scoping of impacts

3.1 Has the process by which the scope of the information for the EIA report is defined been described? (i.e. requirements of the respective environmental impact assessment programme were referred to)

3.2 Have all the requirements of the respective impact assessment programme been addressed?

Prediction of direct impacts

3.3 Have the direct, primary impacts on land uses, people, and property been described and, where appropriate, quantified?

3.4 Have the direct, primary impacts on geological features and characteristics of soils been described and, where appropriate, quantified?

3.5 Have the direct, primary impacts on biodiversity been described and, where appropriate, quantified? (if relevant, are references made to protected areas/ Emerald sites?)

3.6 Have the direct, primary impacts on the hydrology and water quality of water features been described and, where appropriate, quantified?

19

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

3.7 Have the direct, primary impacts on uses of the water environment been described and, where appropriate, quantified? (if relevant, are references made for river basin management plans/programmes of measures under the national law?)

3.8 Have the direct, primary impacts on air quality been described and, where appropriate, quantified? (if relevant, are references made to air quality plans under the national law?)

3.9 Have the direct, primary impacts on climate been described and, where appropriate, quantified?

3.10 Have the direct, primary impacts on the acoustic environment (noise or vibration) been described and, where appropriate, quantified? (if relevant, are references made to action plans/ programme under the national laws?)

3.11 Have the direct, primary impacts on heat, light, or electromagnetic radiation been described and, where appropriate, quantified?

3.12 Have the direct, primary impacts on material assets and depletion of natural resources (e.g. fossil fuels, minerals) been described?

3.13 Have the direct, primary impacts on locations or features of cultural importance been described?

3.14 Have the direct, primary impacts on the quality of the landscape and on views and viewpoints been described and, where appropriate, illustrated?

3.15 Have the direct, primary impacts on environmentally relevant demography, social, and socioeconomic condition in the area been described and, where appropriate, quantified?

3.16 Have the secondary impacts on any of the environment’s aspects above, caused by primary impacts on other elements, been described and, where appropriate, quantified? (e.g. impacts on biodiversity, including species and habitats protected under the national laws caused by soil, air, or water pollution or noise; impacts on uses of water caused by changes in hydrology or water quality; impacts on archaeological remains caused by desiccation of soils)

3.17 Have the temporary, short-term impacts caused only during construction or during time-limited phases of project operation or decommissioning been described? (e.g. emissions produced during the construction)

3.18 Have the permanent environmental impacts caused by the project's construction, operation, or decommissioning been described?

3.19 Have the long-term impacts on the environment, caused over the lifetime of project operations or caused by a build-up of pollutants, in the environment been described?

1. QUALITY ASSESSMENT OF THE EIA REPORT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

20

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

3.20 Have the impacts that could result from accidents, abnormal events, or exposure of the project to natural or man-made disasters been described and, where appropriate, quantified?

3.21 Have the environmental impacts caused by activities ancillary to the main project been described? (ancillary activities are part of the project but usually occur at a distance from the main project location; for example, construction of access routes and infrastructure, traffic movements, sourcing of aggregates or other raw materials, generation, and supply of power, disposal of effluents or wastes)

3.22 Have the indirect impacts on the environment caused by consequential development been described? (consequential development is other projects, not part of the main project, stimulated to take place by the implementation of the project; for example, to provide new goods or services needed for the project, to house new populations or businesses stimulated by the project)

3.23 Have the cumulative impacts on the environment of the project, together with other existing or planned developments in the locality, been described? (different future scenarios, including a worst-case scenario, should be described, as well as the impacts on both climate change and biodiversity)

3.24 Have the transboundary impacts on the environment of the project, either during construction or operation, been described?

3.25 Have the geographic extent, duration, frequency, reversibility, and probability of occurrence of each effect been identified as appropriate?

Prediction of impacts on human health and sustainable development issues

3.26 Have the primary and secondary impacts on human health and welfare described and, where appropriate, been quantified? (e.g. health impacts caused by the release of toxic substances to the environment, health risks arising from major hazards associated with the project, impacts caused by changes in disease vectors caused by the project, changes in living conditions, impacts on vulnerable groups)

3.27 Have the impacts on issues such as biodiversity, aquatic environment, global climate change, use of natural resources, and disaster risk been discussed, where appropriate?

Evaluation of the significance of impacts

3.28 Is the significance or importance of each predicted effect clearly explained concerning legal or policy requirements, other standards, and the number, importance, and sensitivity of people, resources, or other receptors affected?

21

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

3.29 Where impacts are evaluated against legal standards or requirements, have the appropriate local, national, or international standards been used, and has relevant guidance followed?

3.30 Have the positive impacts on the environment been described, as well as the negative impacts?

Impact assessment methods

3.31 Have the methods used to predict the impacts described, the reasons for their choice, any difficulties encountered, and uncertainties in the results been discussed?

3.32 Where there is uncertainty about the precise details of the project, and its impact on the environment/climate change, have worst-case predictions been described?

3.33 Where there have been difficulties in compiling the data needed to predict or evaluate impacts, have these difficulties been acknowledged, and their implications for the results have been discussed?

3.34 Has the basis for evaluating the significance or importance of impacts been described clearly?

3.35 Have the impacts been described on the basis that all mitigation measures proposed have been implemented, i.e. have the residual impacts been described?

3.36 Is the level of treatment of each effect appropriate to its importance? Does the discussion focus on the key issues and avoid irrelevant or unnecessary information?

3.37 Is appropriate emphasis given to the project’s most severe, adverse impacts, with lesser emphasis on less significant impacts?

Other questions relevant to the description of impacts

SECTION 4. CONSIDERATION OF ALTERNATIVES

4.1 Have the different alternatives been considered and assessed, and if not, has justification been provided?

4.2 Have the initiator and practitioners preparing the EIA report identified and assessed additional alternatives?

4.3 Have the alternatives to technology been considered during this process?

4.4 Have the alternatives to the location considered during this process been described?

1. QUALITY ASSESSMENT OF THE EIA REPORT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

22

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

4.5 Have the alternatives to the size considered during this process been described?

4.6 Have the alternatives to the scale considered during this process been described?

4.7 Has the baseline situation in the ‘do-nothing’ scenario been described?

4.8 Are the alternatives realistic and genuine alternatives to the project?

4.9 Have the main reasons for choosing the proposed project been provided, including an indication of the main reasons for selecting the preferred option, including a comparison of the environmental impacts?

4.10 Are the main environmental impacts of the alternatives compared to those of the proposed project?

4.11 Are mitigation measures considered in the assessment of alternatives? (more on mitigation in section 5 below)

Other questions on consideration of alternatives

SECTION 5. DESCRIPTION OF MITIGATION MEASURES

5.1 Where there are significant adverse impacts on any aspect of the environment, has the potential for mitigating these impacts been discussed?

5.2 Have the measures that the initiator has proposed to implement to mitigate impacts been clearly described, and is their effect on the magnitude and significance of impacts clearly explained?

5.3 Have any proposed mitigation strategy’s negative impacts been described?

5.4 If the effect of mitigation measures on the magnitude and significance of impacts is uncertain, has this been explained?

5.5 Is it clear if the initiator has made a binding commitment to implement the mitigation proposed or acknowledged that the mitigation measures are just suggestions or recommendations?

5.6 Do the mitigation measures cover both the construction and operational phases of the project?

5.7 Have the initiator’s reasons for choosing the proposed mitigation been explained?

23

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

5.8 Have the responsibilities for implementing mitigation, including roles, responsibilities, and resources, been clearly defined?

5.9 Where the mitigation of significant adverse impacts is not practicable, or where the initiator has chosen not to propose any mitigation, have the reasons for this been clearly explained?

5.10 Is it evident that the practitioners developing the EIA report and the initiator have considered the full range of possible approaches to mitigation, including measures to avoid, prevent or reduce and, where possible, offset impacts by alternative strategies or locations, changes to the project design and layout, changes to methods and processes, ‘end of pipe’ treatment, changes to implementation plans and management practices, measures to repair or remedy impacts and measures to compensate impacts?

Other questions on mitigation

SECTION 6. DESCRIPTION OF MONITORING MEASURES

6.1 Where adverse impacts on any aspect of the environment are expected, has the potential for monitoring these impacts been discussed?

6.2 Are the measures the initiator proposes implementing to monitor impacts clearly described, and has their objective been clearly explained?

6.3 Is it clear whether the initiator has made a binding commitment to implement the proposed monitoring programme or that the monitoring measures are just suggestions or recommendations?

6.4 Have the initiator’s reasons for choosing the monitoring programme proposed been explained?

6.5 Have the responsibilities for implementing monitoring, including roles, responsibilities, and resources, been clearly defined?

6.6 Where monitoring of adverse impacts is not practicable, or the initiator has chosen not to propose any monitoring measures, have the reasons for this been clearly explained?

6.7 Is it evident that the practitioners developing the EIA report and the initiator have considered the full range of possible approaches to monitoring, including monitoring measures covering all existing environmental legal requirements, monitoring measures stemming from other legislation to avoid duplication, monitoring of mitigation measures (ensuring expected significant impacts are mitigated as planned), monitoring measures capable of identifying important unforeseen impacts?

1. QUALITY ASSESSMENT OF THE EIA REPORT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

24

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

6.8 Have arrangements been proposed to monitor and manage residual impacts?

Other questions on monitoring measures

SECTION 7. QUALITY OF PRESENTATION AND NON-TECHNICAL SUMMARY

Quality of presentation

7.1 Is the EIA report available in one clearly structured document or more volumes with clearly defined purposes?

7.2 Is (are) the document(s) logically organized and clearly structured so that the reader can locate information easily?

7.3 Is there a table of contents at the beginning of the document(s)?

7.4 Is there a clear description of the process that has been followed?

7.5 Is the presentation comprehensive but concise, avoiding irrelevant data and information?

7.6 Does the presentation use tables, figures, maps, photographs and other graphics effectively?

7.7 Does the presentation use annexes or appendices effectively to present detailed data that are not essential to understanding the main text?

7.8 Are all analyses and conclusions adequately supported with data and evidence?

7.9 Have all sources of data appropriately been referenced?

7.10 Has terminology been used consistently throughout the document(s)?

7.11 Does it read as a single document, with cross-referencing between sections to help the reader navigate the document(s)?

7.12 Is the presentation demonstrably fair and, as far as possible, impartial and objective?

Non-technical summary

7.13 Does the EIA report include a non-technical summary?

7.14 Does the summary provide a concise but comprehensive description of the project, its environment, the impacts of the project on the environment, the proposed mitigation measures and proposed monitoring arrangements?

25

No. Question

Re le

va nt

?

A de

qu at

el y

ad dr

es se

d?

What further information is needed?

7.15 Does the summary highlight significant uncertainties about the project and its environmental impacts?

7.16 Does the summary explain the development consent process for the project and the EIA’s role in this process?

7.17 Does the summary provide an overview of the approach to the assessment?

7.18 Has the summary been written in non-technical language, avoiding technical terms, detailed data, and scientific discussion?

7.19 Would the summary be understandable to a layperson?

Expertise

7.20 Is the competency of experts responsible for preparing the EIA report indicated or otherwise explained in the EIA report?

7.21 Has the initiator complied with national legal requirements and practices for selecting experts responsible for preparing the EIA report?

Other questions on quality of presentation

In practical terms, the quality control can proceed as follows:

Upon receipt of the EIA report, the members of the Technical Commission can use the checklist above containing a set of guiding questions to determine key case-specific aspects of the EIA quality. Confronting the EIA report documentation with the relevant selected evaluation questions will help evaluators to form an opinion about the strengths and weaknesses of the delivered EIA report and even about the quality of the underlining EIA process. The checklist should be regarded as an assistance tool, providing a structure and extensive overview of potentially relevant issues for the reviewer´s consideration. The checklist, however, does not need to be a formal template for the output of the EIA report review process. Individual members of the Technical Commission can use it in a free manner with respect to their specific expertise and roles assigned to them (e.g. if responsibilities for reviewing different aspects of EIA are divided based on the internal arrangement of the Technical Commission´s work reflecting different competencies and specializations of its members).

The opinion resulting from the evaluation can be summarized in a suitable comprehensible format (see the proposed template below), reflecting the general components of the EIA report quality review.

1. QUALITY ASSESSMENT OF THE EIA REPORT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

26

Table 3. Quality review summary matrix template

Quality aspect

Overall scoring

• Completely covered/satisfactory

• Partially covered/acceptable

• Completely missing/unacceptable

• Cannot be evaluated due to lack of information/need for clarification

• Not relevant (a quality aspect is not relevant for the case)

Comments (e.g. indication of a pass/fail

score for a given quality aspect, indication of needs for further

improvement)

1. Description of the project

2. Description of the environmental and social factors likely to be affected by the project

3. Description of the likely significant effects of the project

4. Consideration of alternatives

5. Description of mitigating measures

6. Description of monitoring measures

7. Quality of presentation and non-technical summary

8. Final verdict

Based on the Technical Commission own working arrangements, as well as according to the functioning regula- tion of the Commission, the quality review summary for a given EIA case can be prepared either individually by each reviewer or collectively to provide a basis for preparing the required reasoned opinion on the quality of the EIA report, for submission to the Environmental Agency.

Throughout the EIA report quality review, as well as while preparing the reasoned opinion, the Technical Commission takes into account the provisions of article 104 of the EIA Law:

(a) The content of the EIA programme

(b) Comments and suggestions received from the public concerned

27

(c) Compliance with the requirements under article 102 for the content of the EIA report

(d) The results of public discussions, including in a transboundary context, as appropriate

(e) Presentation of the alternatives studied and the reasons underlying the selection of one of them

(f ) Presentation of graphic information: maps, figures, and diagrams

(g) The need, or not, for post-project analysis.

The Technical Commission is free to consider all comments from other relevant stakeholders (e.g. representatives of the central and local public authorities concerned, invited independent experts), provided that their participation complies with the legal regime concerning conflicts of interest.

1. QUALITY ASSESSMENT OF THE EIA REPORT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

28

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

International legal framework

Espoo Convention The Espoo Convention requires its Parties to “take all appropriate and effective measures to prevent, reduce and control significant adverse transboundary environmental impact from proposed activities.” The Espoo Convention effectively requires that the Party of origin open its EIA and decision-making procedures to the public and authorities in neighbouring potentially affected countries, taking their comments into account. There is no requirement that the preferences of the potentially affected Party dictate the final decision of the Party of origin, but “due account” must be taken of the consultations between the Parties and public participation undertaken under the Convention, including, for example, acknowledgment of comments received from authorities and the public of the affected Party. The Convention defines the key procedural steps of the transboundary EIA as follows:

� Determination of whether a transboundary EIA is required (arts. 2.2, 2.5/appendices I and III)

� Notification (art. 3.1)

� Indication of participation by the affected Party (art. 3.3)

� Transmittal of information by the Party of origin (arts. 3.5 and 3.6)

� Preparation of EIA documentation (art. 4 and appendix II)

� Distribution of the EIA documentation to authorities and the public of the affected Party in the areas likely to be affected for their comments (art. 4.2)

� Consultations between Parties (art. 5)

� Final decision (art. 6.1)

� Transmittal of final decision documentation (art. 6.2)

� Actions if information becomes available that could have materially affected the decision (art. 6.3)

� Post-project analysis (art. 7.1 and appendix V) – optional.

Definition of “significant impact”

The issue of crucial importance is identifying the “activities that are likely to cause significant adverse transboundary impacts,” which is a central element of the Convention because it triggers the whole transboundary consultations process.

29

The general guidance for identifying criteria to determine significant adverse impact is outlined in appendix III, paragraph 1 and includes the following considerations:

(a) Size: proposed activities which are large for the type of the activity;

(b) Location: proposed activities which are located in or close to an area of special environmental sensitivity or importance (such as wetlands designated under the Ramsar Convention, national parks, nature reserves, sites of special scientific interest, or sites of archaeological, cultural, or historical importance); also, proposed activities in locations where the characteristics of the proposed development would be likely to have significant effects on the population;

(c) Effects: proposed activities with particularly complex and potentially adverse effects, including those giving rise to serious effects on humans or on valued species or organisms, those which threaten the existing or potential use of an affected area, and those causing additional loading which the carrying capacity of the environment cannot sustain.

Clearly, such criteria can always be open to interpretation and, therefore, may not always provide unambiguous guidance. This problem was widely reflected in the debates surrounding the implementation of the Convention, and alternative approaches were considered, such as the possibility of inclusion of the distance from the border as an additional criterion.3 Ultimately the debate concluded that there are no blueprints or technical norms that can provide an authoritative answer about the significance of the impact, and therefore the importance has to be judged on a case-by-case basis.4 This view was reapproved at the third session of the Meeting of the Parties to the Espoo Convention in June 2004.5

Sovereignty and obtaining information

It is clear that any potentially affected Party is in a vulnerable position due to a lack of means to learn about potentially relevant projects and plans considered by its neighbours. Namely, when suspicion arises around a specific project and no formal TEIA notification arrives from the Party of origin. For such cases, article 3, paragraph 7 of the Espoo Convention states:

When a Party considers that it would be affected by a significant adverse transboundary impact of a proposed activity listed in Appendix I, and when no notification has taken place in accordance with paragraph 1 of this Article, the concerned Parties shall, at the request of the affected Party, exchange sufficient information for the purposes of holding discussions on whether there is likely to be a significant adverse transboundary impact.

In practice, it may be difficult for the potentially affected Party to make effective use of this provision, namely because of the time factor, as information justifying an initiation of such negotiation is often found only when the concerned project is in an advanced phase of implementation, i.e. it is challenging to apply TEIA in a due manner. According to Fülöp (1998), the best solution to this problem is when the Parties have a common standing body of their contact points which is empowered to search for “suspect” projects regularly among the permitting authorities of both sides.6

Another sovereignty-related problem is how the initiator responsible for carrying out the EIA in the Party of origin can ensure access to the information related to the territory of the potentially affected Party that is necessary for analysing transboundary impacts. The Espoo Convention assumes that the affected Party is able and willing to supply the EIA process with necessary information about its territory.

3 A workshop on key elements for bilateral and multilateral agreements on environmental impact assessment (EIA) in a transboundary context was organized by the delegation of the Netherlands from 27 to 30 November 1994 in Baarn (Netherlands), pursuant to a decision taken at the third meeting of the Signatories (ENVWA/WG.3/6, annex III, element 01.4.2). report submitted by the delegation of the Netherlands.

4 UNECE: Current Policies, Strategies and Aspects of Environmental Impact Assessment in a Transboundary Context (ECE/CEP/9, 1996) 5 Decisions taken at the third session of the Meeting of the Parties to the Convention (2004). See the MOP Decision III/5 on Strengthening

Subregional Cooperation. https://www.unece.org/env/eia/decisions.html Retrieved 13 February 2024. 6 Sándor Fülöp. “Problems of transboundary environmental impact assessment”. Fifth International Conference on Environmental Compliance

and Enforcement. 16–20 November 1998, Monterey. Conference Proceedings.

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

30

The Convention, in article 3, paragraph 6, states as follows:

An affected Party shall, at the request of the Party of origin, provide the latter with reasonably obtainable information relating to the potentially affected environment under the jurisdiction of the affected Party, where such information is necessary for the preparation of the environmental impact assessment documentation. The information shall be furnished promptly and, as appropriate, through a joint body where one exists.

A strong motivation for providing this information stems from the fact that, although the affected Party cannot be forced to produce the required information, once failing to do so, it will have less basis for argument during the subsequent transboundary consultations.

The obligation of the affected Party to hand over relevant environmental and other data and information to the Party of origin is helping the EIA consultants working for the project initiator to take into account the situation on the territory of the affected Party while conducting the analysis and preparing EIA report. Nevertheless, it is highly unlikely that in the case of projects with complex impacts (e.g. hydropower projects), the transboundary EIA analysis can rely only on the information provided by the Government of the affected Party. It is, therefore, reasonable for the initiator to take steps on its own to obtain necessary information about the relevant territory in the affected Party. This must be feasible as, according to international private law, the initiator is fully entitled to make a contract with a consulting firm or with an expert in the territory of the affected Party to collect data for the EIA analysis.

EU EIA Directive On 27 June 1985, the European Community adopted Council Directive 85/337/EEC on assessing certain public and private projects on the environment, which set a certain standard of environmental assessment widely followed in Europe. Even though the 1985 EIA Directive placed more of an emphasis on harmonizing the national EIA procedures of the Member States than on extending the procedure to foreign impacts and actors, article 7 of the Directive stipulated that if the Member State is aware that a project is likely to have significant effects in another Member State or the potentially affected Member State so requests, the information contained in the EIA study must be delivered to the affected Member State. The potentially affected Party is only given a right to consultations.

Nevertheless, the Directive provided a first functional example of a legally binding procedure that at least connected the potentially affected Party somehow to the EIA procedure of the State of origin. The European EIA Directive had also become a model for developing the UNECE Espoo Convention described above.

The EIA Directive of 1985 has been amended several times, notably in 1997, when it was brought into line with the Espoo Convention. The new Directive widened the scope by increasing the types of projects covered and the number of projects requiring mandatory environmental impact assessment (annex I). It also provided new screening arrangements, including new screening criteria (annex III) for annex II projects, and established minimum information requirements. The latest amendment to the EIA Directive, which (2014/52/EU) entered into force on 15 May 2014, brought about a certain simplification of the procedural rules and more emphasis on issues such as resource efficiency, climate change and disaster prevention.7

According to the Association Agreement between the Republic of Moldova and the European Union8 signed on 27 June 2014 and entering into force on 1 July 2016, Moldova shall carry out an approximation of its legislation to the acts of the European Union, including the core provisions of the EIA Directive, and including the establishment of arrangements with neighbouring countries for exchanging information and for consultation (as per article 7 of the EIA Directive).

7 For details, see the EU Commission website: http://ec.europa.eu/environment/eia/eia-legalcontext.htm 8 Association Agreement between the European Union and the European Atomic Energy Community and their Member States and the Republic

of Moldova, Official Journal of the European Union, vol. 57, 30 August 2014. https://eeas.europa.eu/archives/docs/moldova/pdf/eu-md_aa- dcfta_en.pdf

31

National legal framework and its application

Dedicated provisions related to the transboundary EIA are part of the amended Law No. 86 of 29 May 2014 on Environmental Impact Assessment:9

� Art. 7, which describes the situations when the EIA procedure is carried out in a cross-border context

� Arts. 4 and 5, which describe the responsibilities and role of the Ministry of Environment and the Environmental Agency in the EIA procedure in a cross-border context – art. 52 g) and art. 6 para. 1, where it is mentioned, the costs borne by the initiator vis-à-vis the interpretation services both in the framework of public debates and regarding the translation of the information requested by the Environmental Agency.

� Art. 10 para. 2b mentions that based on the preliminary assessment results and in the context of the existing information presented by the initiator, the competent authority will decide if the planned activity requires the performance of the environmental impact assessment in a transboundary context in accordance with arts. 11–15

� Art. 10 para. 5 for the planned activities for which a TEIA is deemed necessary, the Environmental Agency will suspend the implementation of the environmental impact assessment procedure at the national level. Within five working days, the Environmental Agency requests the initiator to translate the application regarding the issuance of the environmental agreement into the language of the affected Party or into another language provided for based on the obligations assumed by the Republic of Moldova on an international level.

� Art. 10 para. 2g highlights that the EIA report will include the transboundary impact.

� Art. 104 describes the procedure for evaluating the quality of the EIA report. Thus, d) mentions that the Technical Commission will evaluate the quality of the report, including in the context when the EIA was carried out in a transboundary context. Likewise, para. 4 of the same article mentions that once the opinion of the Technical Commission has been received and taking into account the comments and opinions of the public, including those in a transboundary context (should this procedure be carried out), if it does not meet the established requirements, the Environmental Agency has 10 working days to issue an opinion regarding the quality of the report, where it will indicate the inappropriate aspects and may include measures to finalize the report.

� Art. 105 para. 5e describes that the issued environmental agreement will contain the requirements for preventing or minimizing the negative transboundary impact on the environment in the case of planned activities that are the subject of the TEIA.

� Art. 11. General aspects regarding environmental impact assessment in a transboundary context. The following guidance is structured in the corresponding two sections.

9 Amended by Law no. 225 of 13 October 2022 on changes in some legal acts (entering into force on 4 November 2023).

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

32

2.1. Moldova as a Party of origin

2.1.1. Determination of whether a transboundary EIA is required

International reference

It is necessary to determine if the proposed activity may cause significant adverse transboundary impacts and thus can be subject to a transboundary EIA (hereinafter TEIA). For this purpose, the action is checked against the activities in appendix I of the Espoo Convention. If it is listed there, it is then analysed regarding the possibility of causing a significant transboundary impact. If the activity is not included in the list, it can be reviewed against the significance criteria in appendix III of the Convention (arts. 2.2 and 2.5 and appendices I and III).

National requirements

The Law on EIA indicates the need to determine potential transboundary impacts during the preliminary (prior) assessment issued by the Environmental Agency in accordance with art. 10 of the EIA Law. The following actions are required:

Initiator

1. Prepare and submit the “request for environmental agreement” as per article 7 that transparently and honestly indicates potential environmental impacts, including impacts on the territory of other countries;

2. And, if instructed by the Environmental Agency that a TEIA applies:

a. Prepare a formal TEIA notification (according to the template in annex no. 5. of the EIA Law)

b. Arrange for translation of the “request for environmental agreement” and of the notification into the language of the potentially affected Party (or another agreed-upon language)

Environmental Agency

Within the preliminary assessment phase, the agency evaluates the possibility of significant transboundary environmental impacts and determines the need for carrying out TEIA;

Other stakeholders

The central and local public authorities and the interested public taking part in the preliminary assessment as per article 7 of the EIA Law can express their opinion as to whether the planned activity can have a significant transboundary impact, and carrying out a TEIA is therefore desirable.

Practical advice10

For the Environmental Agency to be able to determine whether for a given planned activity the TEIA must be carried out, it has to:

� Identify likely transboundary environmental impacts (if any)

� Determine the significance of the likely transboundary impacts.

In this effort, the Environmental Agency relies on the information supplied by the initiator. It is therefore reasonable for the agency to instruct and encourage the initiator to include as much information as reasonably possible related to potential environmental impacts of the planned activity, including transboundary impacts.

10 This section draws upon the report by the UNECE Espoo Convention secretariat (1995). Available at https://unece.org/info/Environment- Policy/Environmental-assessment/pub/21594

33

How to identify the likely transboundary impacts

Identifying the likely transboundary impacts should start with identifying any potential impacts of a project/ proposed activity, with special attention to adverse impacts, and considering their potential to extend over the country’s borders. In Moldova, the following can be typical environmental issues of concern in a transboundary context:

Table 4. Typical environmental concerns related to projects/proposed activities with potential transboundary impacts

Environmental Issue Relevance/comments

Water pollution Pollution of the rivers that cross Ukrainian and Moldovan borders (Dniester) and Moldovan, Romanian and Ukrainian borders (Prut), for example due to future developments of settlements and/or industrial sites generating water pollution upstream of Moldova territory

Biodiversity loss Damage to protected areas Ecosystems´ disturbance

Infrastructure development between neighbouring countries, such as the construction of bridges, roads and energy networks, can significantly impact ecosystems, habitats, biodiversity, and wildlife migration corridors

Water loss11 Potential excessive extraction from the new activities in upstream watersheds (agriculture, energy, human use) Building of the new hydropower plants by Ukraine on the Dniester River (in the future)

River morphology and sediment transfer pattern disturbance Aquatic ecosystems´ disturbance

Building of the new hydropower plants by Ukraine on the Dniester River (in the future)

Air pollution Ecosystem disturbance

Construction of roads and bridges across the rivers (e.g. the new bridge between Moldova and Ukraine that is planned to be built in the Soroca District) that will allow more cars and other transport in the region

A simple checklist listing potential adverse transboundary impacts, such as the example provided in Table 5,12 can serve this purpose.

Table 5. Identification of adverse transboundary impacts

1. Can the proposed activity (or any major change to an activity) or its reasonable alternatives result in one or more of the following adverse transboundary impacts?

Type of expected impact

A. Air (a) Changes in ambient air quality (b) Release of any toxic or hazardous air pollutant, radiation, or genetically engineered

organisms (c) Changes in noise levels and level of vibrations (d) Other (specify)

 

11 As it is indicated in the report “Analysis of the effects of Dniester Reservoirs on the state of the Dniester River (according to the calculations as of 2019)”, the decrease in the annual runoff of the Dniester River downstream of the [existing] cascade of HPPs and PSPPs (Mogilev-Podolsky) amounts to 3.2%–6.6%, and is due to additional evaporation from the surface of reservoirs, the presence of intakes in this section of the river, and other factors. Full report available https://zoinet.org/wp-content/uploads/2019/12/Dniester-hydropower-effects-EN.pdf

12 UNECE: Determining Significance. Specific Methodologies and Criteria to Determine the Significance of Adversary Transboundary Impact. https://unece.org/determining-significance

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

34

B. Water (a) Surface water: Changes in water quality or water quantity (b) Groundwater: Changes in water quality or quantity (c) Coastal water: Changes in quality (d) Sediments: Changes in quality and quantity (riverine, estuarine, coastal) (e) Release of any toxic or hazardous water pollutant, radiation, or genetically engineered

organisms (f ) Other (specify)

C. Climate (a) Microclimatic changes (temperature, rainfall, wind) (b) Other (specify)

2. Can the proposed activity, or the related emissions listed above, result in one or more of the following adverse transboundary impacts:

D. Soil (a) Changes in soil acidification, nitrification, or other contamination (b) Changes in deposition or erosion (c) Other (specify)

E. Landscape/historic monuments or other physical structures (a) Changes in land use (b) Decreased aesthetic appeal or changes in visual amenities (c) Changes in historical, archaeological, paleontological, architectural, or cultural assets (d) Changes in quality and quantity of recreational opportunities or amenities (e) Changes to present or potential use of natural resources (e.g. fisheries, hunting,

agriculture/forestry, tourism) (f ) Impacts on ecologically sensitive areas or areas of particular environmental value (g) Other (specify)

F. Human health and safety (a) Changes in human health and safety (b) Changes in disease incidence (c) Changes to well-being and quality of life (d) Other (specify)

G. Flora, fauna (a) Changes in migratory patterns (e.g. birds, fish, mammals) (b) Disturbance of habitat (c) Decrease in biological diversity (d) Impacts on threatened species (e) Changes in species composition (f ) Other (specify)

3. Can the proposed activity cause accidents with transboundary impacts?

4. Can the proposed activity invoke any existing international agreement on environmental matters?

5. Can the proposed activity affect interactions among environmental factors?

35

Determining the significance of the identified likely transboundary impacts

The term “significant” is understood as excluding mere inconveniences or minor disturbances countries are expected to tolerate from one another, in conformity with the principle of good neighbourliness.13 In practice, the significance of transboundary environmental impacts (such as those indicated in the checklist above) could be considered based on: (a) probability; and (b) extent.

The approach described below can be used for the initial estimation of the level of probability and the extent of transboundary impacts of the proposed project and help classify the impact level. Significant transboundary environmental impacts may therefore be identified and defined by combining the two components as described in Tables 6, 7, and Table 8, respectively.

Table 6. Transboundary impacts: probability

Level Descriptor Probability of impact

1 Rare May occur only under very exceptional circumstances

2 Unlikely Could occur sometimes

3 Moderately likely Might occur sometimes

4 Likely Will probably occur under most circumstances

5 Almost certain Expected to occur under most circumstances

Table 7. Transboundary impacts: extent

Level Descriptor Extent of impact

1 Insignificant Very minor

2 Minor Minor, with small mitigation costs

3 Moderate Medium level, requiring ongoing management or expensive corrective action

4 Major A major issue, high financial loss and high and long-term management costs

5 Catastrophic Serious issues, very high financial loss and very high and long-term costs

The significance of the transboundary impacts can be determined based on the relationship between the two components, as illustrated in the matrix (table 8), where impacts are classified into different levels or categories as low, medium, significant, or very significant.

13 Such understanding is established in the relevant context, for example, by the UN Convention on the Law of the Non-Navigational Uses of International Watercourses. See, for example, discussion of the term on the Convention’s website, https://unece.org/environment- policy/water/about-the-convention/faqs.

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

36

Table 8. Transboundary impacts: significance

Probability Extent

Insignificant Minor Moderate Major Catastrophic

Level of Impact 1 2 3 4 5

1 Rare 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0

2 Unlikely 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

3 Moderate 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0

4 Likely 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5

5 Almost Certain 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0

Source: Modification from IHA protocol14

Level of transboundary impact classification: 1.0 – 2.0 Low 2.5 – 3.0 Medium 3.5 – 4.0 Significant 4.5 – 5.0 Very significant

The above approach is not intended to produce an “objective” decision on whether or not the potential transboundary impacts associated with a given project are “significant” enough to trigger TEIA. In the transboundary context, where individual Parties often hold different views and display different sensitivity to various issues, it would be necessary to reach mutual understanding through engaging in deliberative consultation. Therefore, possible lack of agreement on what particular values of considered environmental indicators shall constitute thresholds defining a “significant” impact must not be used as a pretext for postponing or not proceeding with the TEIA process.

The transboundary impacts that meet any of the following criteria should always be considered significant and should therefore lead to the notification of an affected Party:

(a) The magnitude of the expected impact in a transboundary area exceeds the environmental objectives or safety and health standards of the affected Party;

(b) The expected impact leads to an adverse change in a protected area in the affected Party; or

(c) Impacts that are due to accidents and that may meet any of the criteria (a) and (b).

2.1.2. Notification

International reference

Transboundary assessment is initiated through an obligatory and formal notification sent by the responsible authorities of a Party of origin to any affected Party as early as possible (arts. 2.4, 3.1, and 3.2 of the Convention). The notification should contain (art. 3.2) information on the proposed activity, including any available information about its possible transboundary impact:

(a) Information about the nature of the decision to be taken

(b) An indication of a reasonable time frame within which a response is anticipated

(c) It may also include information about the timeline of the TEIA procedure (art. 3.5).

14 International Hydropower Association. Sustainability Assessment Protocol, pp. 9 and 10, July 2006.

37

If no notification was made, a Party that considers itself likely to be affected by a transboundary impact of a proposed activity, based on the information available to that Party, may approach the Party of origin to start consultations on the need to carry out a transboundary assessment (art. 3.6).

As per article 3.3. of the Espoo Convention, the affected Party shall respond to the Party of origin within the time specified in the notification, acknowledging receipt of the notification. It shall indicate whether it intends to participate in the TEIA.

If the affected Party indicates that it does not intend to participate in the TEIA, or if it does not respond within the time specified in the notification, the provisions of the Convention pertaining to consultations, public participation, transfer of the EIA documentation, and the final decision, and post-project analysis will not apply, and the Party of origin can proceed with the EIA as per national laws (art. 3.4).

Upon receipt of a response from the affected Party indicating its desire to participate in the environmental impact assessment procedure, the Party of origin shall, if it has not already done so, provide to the affected Party:

a. Relevant information regarding the environmental impact assessment procedure, including an indication of the schedule for transmittal of comments

b. Relevant information on the proposed activity and its possible significant adverse transboundary impact.

National requirements

Upon deciding that potential environmental impacts of the planned activity entail significant transboundary impacts and therefore justify TEIA, the following actions shall be taken to notify the potentially affected Party and thus formally initiate the transboundary EIA process:

Initiator

1. Following the request by the Environmental Agency, the initiator prepare a draft of the formal TEIA notification (according to the template in annex No.5. of the EIA Law, see template below)

2. To arrange for translation of the “request for environmental agreement” and the notification into the language of the potentially affected Party (or other agreed-upon language)

The notification shall contain information on which the affected Party can determine its level of interest and involvement in the environmental impact assessment.

A template for the notification conforming with the provisions of article 3.2 of the Espoo Convention is provided below:

Table 9. Transboundary environmental impact assessment Notification form template15

1. INFORMATION ON THE PROPOSED ACTIVITY

(i) Information on the nature of the proposed activity

Type of activity proposed

Is the proposed activity listed in Appendix I of the Convention?

Yes  No 

Scope of the proposed activity (e.g. main activity and any/all peripheral activities requiring assessment)

Scale of the proposed activity (e.g. size, production capacity)

15 Adopted from UNECE: Guidance on notification according to the Espoo Convention (2009). https://unece.org/DAM/env/documents/2009/eia/ ece.mp.eia.12.pdf.

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

38

Description of the proposed activity (e.g. technology used)

Description of the proposed activity

Rationale for the proposed activity (e.g. socioeconomic basis, physical geographic basis)

Additional information/comments

(ii) Information on the spatial and temporal boundaries of the proposed activity

Location

Description of the location (e.g. physical-geographic characteristics, socioeconomic characteristics)

Rationale for the location of the proposed activity (e.g. socioeconomic basis, physical-geographic basis)

Time frame for the proposed activity (e.g. start and duration of construction and operation)

Maps and other pictorial documents connected with the information on the proposed activity

Additional information/comments

(iii) Information on expected environmental impacts and proposed mitigation measures

Scope of assessment (e.g. consideration of cumulative impacts, evaluation of alternatives, sustainable development issues, and the impact of peripheral activities)

Expected environmental impacts of the proposed activity (e.g. types, locations, magnitudes)

Inputs (e.g. raw material, power sources)

Outputs (e.g. amounts and types of emissions into the atmosphere, discharges into the water system, solid waste)

Transboundary impacts (e.g. types, locations, magnitudes)

39

Proposed mitigation measures (e.g. if known, mitigation measures to prevent, eliminate, minimize, and compensate for environmental effects)

Additional information/comments

(iv) Proponent/initiator

Name, address, telephone

(v) EIA documentation

Is the EIA documentation (e.g. EIA report) included in the notification?

Yes  No  Partially 

If the answer to the above is "no" or "partially", a description of additional documentation will be forwarded and (approximate) date(s) when documentation will be available.

Additional information/comments

2. POINTS OF CONTACT

(i) Points of contact for the possible affected Party or Parties

Authority responsible for coordinating activities relating to the EIA (refer to decision I/3, appendix)

• Name, address, telephone

List of affected Parties to which notification is being sent

(ii) Points of contact for the Party of origin

Authority responsible for coordinating activities relating to the EIA (refer to decision I/3, appendix)

• Name, address, telephone

Decision-making authority is different from the authority responsible for coordinating activities relating to the EIA

• Name, address, telephone

3. INFORMATION ON THE EIA PROCESS IN THE COUNTRY WHERE THE PROPOSED ACTIVITY IS LOCATED

(i) Information on the EIA process that will be applied to the proposed activity

Time schedule

Opportunities for the affected Party or Parties to be involved in the EIA process

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

40

Opportunities for the affected Party or Parties to review and comment on the notification and the EIA documentation

Nature and timing of the possible decision

Process for approval of the proposed activity

Additional information/comments

4. INFORMATION ON THE PUBLIC PARTICIPATION PROCESS IN THE COUNTRY OF ORIGIN

Public participation procedures

Expected start and duration of public consultation

Additional information/comments

5. DEADLINE FOR RESPONSE

Date

Source: Law on EIA no 86/2014, Annex no 5

Environmental Agency/Ministry of Environment

1. The Environmental Agency shall suspend the conduct of the national environmental impact assessment procedure. Within five working days, the Environmental Agency shall request the initiator to translate the request for the issuance of the environmental agreement submitted in accordance with article 7, para. 1 of the Law on EIA in one of the official languages of the Espoo Convention (hereinafter – accessible language), established by joint agreement with the affected Party.

2. The Ministry of Environment must within five working days of receipt of the notification and requested translation into the language of the affected State or States from the initiator, submit them to the competent authority of the affected Party through diplomatic channels and set a time limit of at least 30 days in which the affected Party is to communicate its participation or non-participation in the environmental impact assessment procedure in a transboundary context.

3. After receiving the response of the affected Party or in case of the absence of the answer, the competent authority/Environmental Agency decides on the further steps of the (T)EIA.

If the affected Party indicates that it does not intend to participate in the TEIA, or if it does not respond within the time specified in the notification, the provisions of the Convention pertaining to consultations, public participation, transfer of the EIA documentation, and the final decision, and post-project analysis will not apply, and the Party of origin can proceed with the EIA as per national laws (art. 12 para. 7 of the Law on EIA 86/2014).

Suppose the affected Party, within the set deadline, expresses its wish to participate in the environmental impact assessment procedure. In that case, the Environmental Agency, through the Ministry of Environment (according to art. 12, para. 7), immediately proposes initial consultations to agree upon the methods, timeframes, and other details of the respective transboundary environmental impact assessment procedure between the concerned Parties, in particular, related to:

(a) the degree and manner of contribution to the development of the environmental impact assessment programme;

41

(b) the exchange of information necessary for the elaboration of the report on the environmental impact assessment;

(c) translation and transfer of the report on environmental impact assessment;

(d) informing and consulting the interested public and the interested local and central public authorities of the affected Party and submitting their opinions to the competent authority;

(e) conducting intergovernmental consultations on measures to prevent, reduce or mitigate the negative consequences of the planned activity.

4. After completing the initial consultations with the affected Party, the Environmental Agency proceeds with issuing the decision on the prior assessment, including the environmental impact assessment programme (i.e. determining the scope of the environmental impact assessment report) as per article 101 of the EIA Law, which includes requirements regarding the assessment of the transboundary impacts to be reflected in the EIA report.

5. As per article 13 of the EIA Law, the Environmental Agency provides the environmental impact assessment programme (translated by the initiator) through the Ministry of Environment to the competent authority of the affected Party for comments (with a deadline of a minimum of 30 days)

Practical advice

It is the notification that formally triggers the TEIA procedure between the Parties. Before a formal notification, though, informal, pre-notification contacts are recommended for both Parties to prepare for the upcoming TEIA. Namely, if uncertainty exists about whether the planned activity has a significant transboundary impact, the Parties may enter into consultations to determine the likelihood and significance of potential transboundary impacts. Notably, any such preliminary transboundary consultations should be distinguished from the official notification.

The formal notification shall be submitted in a tabular form with an accompanying cover letter. The cover letter should provide a brief overview of the planned activity with likely significant transboundary impacts and an indication that this is a notification under article 3 of the Espoo Convention.

The project initiator is required to prepare the draft of the notification. This is to facilitate the involvement of the initiator from the very onset of the TEIA procedure and to ensure the initiator´s awareness of its responsibilities to ensure adequate expertise for conducting the environmental assessment in the transboundary context.

Moldova should receive a confirmation of participation or non-participation within 30 days. If a timely response is not received, it may be interpreted as the intention of the notified Party not to participate. However, in instances when the response is not received within the specified timeframe, it is still recommended that the Environmental Agency inquires at the potentially affected Party to ensure that the lack of response is not due to technical issues, procedural delays, or the like, and request a written confirmation from the affected Party about its (non-)participation.

When Moldova receives the confirmation of participation, the Environmental Agency is responsible for initiating the initial consultations to facilitate mutual understanding and agreement on the arrangement for the entire TEIA process, its timelines, and deadlines. At this stage, it is recommended to ensure participation not only by representatives of the competent authorities of both concerned Parties but crucially also by the representatives of the initiator of the planned activity and the EIA team (appointed by the initiator). In that manner, it will be possible to effectively consult not only the formal and procedural aspects of the TEIA but also the expert considerations important for the definition of the TEIA scope and focus, including, as far as practicable, an agreement on methods, criteria, indicators, and data to be used in the assessment.

The competent authority/Environmental Agency in Moldova may become aware of the potential significant transboundary impact at a later stage of the EIA (e.g. when reviewing the EIA report) rather than early on during the Preliminary assessment stage. Regardless of the stage at which the significant transboundary impacts are identified, the Environmental Agency should formally notify the affected Party about such possibility and the need for a TEIA and proceed from there to agree on transboundary consultations of the EIA report.

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

42

2.1.3. Conducting the EIA and preparation of the EIA report

International reference

In accordance with article 4 of the Espoo Convention and as set out in appendix II on the content of the environmental impact assessment documentation, the information to be included must, as a minimum, contain:

(a) A description of the proposed activity and its purpose;

(b) A description, where appropriate, of reasonable alternatives (for example, locational or technological) to the proposed activity and also the no-action alternative;

(c) A description of the environment likely to be significantly affected by the proposed activity and its alternatives;

(d) A description of the potential environmental impact of the proposed activity and its alternatives and an estimation of its significance;

(e) A description of mitigation measures to keep adverse environmental impact to a minimum;

(f ) An explicit indication of predictive methods and underlying assumptions, as well as the relevant environmental data, used;

(g) An identification of gaps in knowledge and uncertainties encountered in compiling the required information;

(h) Where appropriate, an outline for monitoring and management programmes and any plans for post- project analysis;

(i) A non-technical summary including a visual presentation as appropriate (maps, graphs, etc.).

The Party of origin shall furnish the affected Party with the EIA documentation (art. 4.2).

National requirements

The responsibility for carrying out the assessment and preparing the report lies entirely with the initiator. According to article 10(2), paragraph 2 of the EIA Law, which is aligned with the above requirements of the Espoo Convention, the report must contain the following:

(a) Description of the location of the planned activity and description of the physical characteristics of the entire planned activity, including, if applicable, the necessary demolition works, as well as land use requirements during the construction and operation stages;

(b) Description of the main characteristics of the operational stage of the planned activity, in particular, the production processes (energy required and energy used, nature and quantity of materials and natural resources used, including water, land, soil, and biodiversity);

(c) Estimation, depending on type and quantity, of residues and potential emissions (e.g. pollution of water, air, soil, and subsoil, noise, vibrations, light, thermal and radioactive radiation), as well as the quantities and types of residues produced during construction and operation of the planned activity;

(d) Description of the current state of the environment (the baseline scenario) and description of its likely evolution if the planned activity is not implemented to the extent that natural changes from the baseline scenario can be assessed by making reasonable efforts based on the available information and scientific knowledge about the environment;

(e) Description of reasonable alternatives (in terms of design, technology, location, size, and scope of the planned activity) studied by the initiator, relevant to the planned activity, as well as the specific characteristics of the planned activity and indicating the main reasons underlying the choice made, including a comparison of environmental impacts;

(f ) Description of the factors provided for in article 4, paragraph 1 likely to be affected by the planned activity: population, human health, biodiversity (fauna and flora), land (land take), soil (organic matter, erosion, compaction, sealing), water (hydromorphological changes, quantity, and quality), air, climate (greenhouse gas emissions, impacts relevant to adaptation), material assets, cultural heritage, including architectural and archaeological aspects, and landscape;

43

(g) Description of the potential significant impact of the planned activity on the environment, its size, duration and, where appropriate, its reversibility, resulting from:

(i) the construction and existence of the planned activity, including, if applicable, demolition works;

(ii) the use of natural resources, especially land, soil, water and biodiversity, taking into account, to the extent possible, the sustainable availability of these resources;

(iii) the emission of pollutants, noise, vibration, light, heat and radiation, the creation of harmful impacts and the disposal and recovery of waste;

(iv) the risks to human health, to cultural heritage or to the environment, such as those caused by the occurrence of accidents or disasters;

(v) the cumulative impacts with those of other existing and/or approved planned activities, taking into account any existing ecological problems related to areas of particular environmental importance that could be affected or by the use of natural resources;

(vi) the climate impact of the planned activity, such as the nature and extent of greenhouse gas emissions and the vulnerability of the planned activity to climate change; technologies and substances used.

The description must include the potential direct and indirect, secondary, cumulative, transboundary, short-, medium- and long-term, permanent and temporary, positive and negative impacts of the planned activity;

(h) Description or evidence of the predictive methods used to identify and assess the significant environmental impact, including details of the difficulties – such as difficulties of a technical nature or due to lack of knowledge – encountered in compiling the requested information, as well as the presentation of the main existing uncertainties;

(i) Description of measures expected to avoid, prevent, reduce, or, if possible, compensate for the significant negative impact on the environment identified both at the construction and the operation stage, as well as the viability and effectiveness of the amelioration measures for each alternative of the planned activity and each environmental component;

(j) Description of the potentially significant negative impact on the environment, determined by the vulnerability of the planned activity to the risks of major accidents and/or disasters relevant to the planned activity, and, if applicable, of the measures to prevent or minimize the significant negative impact on the environment of such events, as well as details regarding the level of preparedness and the proposed response to such emergency situations;

(k) Arguments in favour or against carrying out the post-project analysis; and the description, if needed, of the proposed monitoring measures, as well as of the indicators and deadlines, these being proportional both to the nature, complexity, location and size of the planned activity, and to the potentially significant negative impact on the environment;

(l) Graphic information: maps, figures, and diagrams;

(m) Contact details of the experts involved in the preparation of the report, the date of preparation of the report, the declaration on honour on fulfilment of the requirements provided for in paragraph 3, as well as their signatures;

(n) Non-technical summary of the information mentioned in a)–m);

(o) Reference list detailing the sources used for the descriptions and assessments included in the report.

Practical advice

Carrying out the assessment of the environmental impacts and compiling the related EIA report should be guided by national legislation and accompanying guiding materials of the Party of origin. On the technical- expert level, whether a given EIA process is carried out in a transboundary context or as an entirely domestic exercise does not make any difference. For Moldova, guidance is provided by the Handbook for the execution of the procedures of Environmental Impact Assessment, published through Order No. 1 dated 4 January 2019.

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

44

For the assessment carried out in a transboundary context, the following needs to be ensured:

(a) Baseline analysis must adequately cover the entire potentially affected territory, including the areas located in the affected Party.

The environmental baseline needs to be meaningfully established even for the concerned territory under the jurisdiction of other countries. That can pose some practical issues in acquiring desired environmental and other data, especially if the data must be collected through a field survey.

It should be ensured during the early phase of the TEIA consultations that understanding is reached of how the initiator will acquire the relevant data. The national competent authority should facilitate communication through its counterpart in the affected Party between the initiator and institutions in possession of desired data or capable of helping to collect the data (e.g. environmental authorities, local municipalities, research institutions, universities).

Any data gap must be transparently acknowledged, and an explanation added of how it affects the accuracy of the impact assessment results or accompanied assumptions.

(b) Relevant reference documents must be taken into consideration (defining environmental objectives and standards) not only of the Party of origin but also of the affected Party.

Where the impact assessment entails establishing a reference or threshold values derived from national environmental standards (e.g. to establish whether expected atmospheric emissions may exceed legal limits and, therefore, the impact must be qualified as “very significant”), the analysis should take into account differences in relevant environmental standards and transparently explain how they were reflected in the applied assessment approach.

(c) Proposed mitigation and monitoring measures can be realistically implemented in the affected Party.

While proposing measures to prevent, minimize or monitor residual impacts of the project that are expected to take place on the territory of the affected Party, the EIA must credibly address practical issues arising from the fact that institutions responsible for enforcing the project environmental compliance (fulfilling environmental conditions and measures resulting from the EIA) do not have authority in the affected Party (i.e. to verify its implementation and functionality).

Therefore, more than in a conventional EIA, the TEIA must provide a credible indication of a realistic arrangement for implementation (including covering the costs) of the proposed mitigation and monitoring measures, including an indication of institutional arrangements in the affected Party. Such a proposal should be sufficiently specific to be used during the transboundary consultations where Parties can, if necessary, pursue a formal international agreement concerning the long-term management of the project´s environmental impacts after the TEIA process is concluded.

2.1.4. EIA report dissemination and consultations between concerned Parties

International reference

In accordance with the provisions of the Convention, the Party of origin must provide an opportunity for the public in the areas likely to be affected to participate in EIA procedures regarding proposed activities. It shall ensure that the opportunity provided to the public of the affected Party is equivalent to that provided to the public of the Party of origin (art. 2.6).

Both Parties shall ensure that the public of the affected Party in the areas likely to be affected be informed of and be provided with possibilities for making comments or objections on the proposed activity, and for the transmittal of these comments or objections to the competent authority of the Party of origin, either directly to this authority or, where appropriate, through the Party of origin (art. 3.8).

45

Both Parties shall arrange for the distribution of the documentation to the authorities and the public of the affected Party in the areas likely to be affected and for the submission of comments to the competent authority of the Party of origin, either directly to this authority or, where appropriate, through the Party of origin within a reasonable time before the final decision is taken on the proposed activity (art. 4.2).

National requirements

Initiator

1. Submit the EIA report to the Environmental Agency for evaluation of the quality.

2. Arrange to translate relevant parts of the EIA report concerning transboundary impacts to the language agreed with the affected Party.

3. In coordination with Environmental Agency, organize a public hearing (s) in accordance with article 10 of the EIA Law, which shall take place on the territory of the local public administration authority on whose territory the planned activity is expected to be carried out.

4. Ensure appropriate interpretation services during public hearings if foreign citizens are participating in these.

Environmental Agency and Ministry of Environment

1. If the report is prepared according to the requirements and contains the information in full, then the Environmental Agency will place the report online as well as send the report to the Technical Commission and the local public administration authorities within whose scope the planned activity is expected to be implemented.

2. The Ministry of Environment shall submit to the competent authority of the affected Party the EIA report in the language established by mutual agreement with the affected Party within 15 working days of receipt of the translated copy from the Environmental Agency.

3. The Ministry of Environment initiates transboundary consultation with the competent authority of the affected Party to:

(a) based on the EIA report, consult on the potential transboundary impacts of the planned activity and measures for their prevention or mitigation;

(b) agree on a detailed arrangement for public consultations, including public hearing(s).

4. Coordinate with the initiator in the organization of public hearing(s) with respect to the possible participation of the representatives of the affected Party.

Practical advice

After preparation of the EIA documentation, the Party of origin, without undue delay, should conduct consultations with the affected Party based on the documentation regarding the likely transboundary impact of the proposed activity and measures to mitigate or eliminate the impacts (art. 5 of the Convention). The consultations may address issues such as the following:

(a) types of transboundary impacts of a project;

(b) methods through which the impacts have been identified;

(c) measures of mitigation of impacts and forms of assistance in that process;

(d) shared and individual actions and responsibilities each Party will take to monitor, reduce and prevent the impacts;

(e) possible ways of cooperation and mitigation in case of accidents;

(f ) post-project analysis;

(g) possible alternatives to the proposed activity and any other appropriate measures.

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

46

If possible, consultations should take place at a sufficiently high level in order to ensure adequate reflection of the results of the consultations in the follow-up decision-making. The participation of the technical experts is nevertheless crucial for effectively discussing substantive aspects of the EIA report and related matters. Therefore, in addition to the representatives of the competent authorities of both Parties, the initiator and the experts involved in preparing the EIA report should all be included in the formal transboundary consultations.

In terms of ensuring proper public participation in the TEIA, the Parties should agree on the procedural details of public participation early on when making an arrangement for the entire procedure of a TEIA (see section 2.1.2 above on Notification).

In principle, the Parties may choose between the three possible options in organizing public participation in the TEIA (UNECE. 2006a):

1. The responsibility of public participation is with an affected Party; therefore, the public of the affected Party is notified, and the comments are collected by the competent authority of an affected Party or its point of contact and then submitted to a Party of origin (i.e. Moldova),

2. The responsibility of public participation is with a Party of origin; therefore public of an affected Party is notified, and the comments are collected by the competent authority of a Party of origin (i.e. Moldova),

3. Mixed responsibility – Parties are jointly involved in notifying the public and collecting their comments on an affected Party.

Concerning the quality control of the EIA report, for the EIA implemented in a transboundary context where Moldova is the Party of origin, and the domestic EIA procedure is applied, the EIA report quality assessment can proceed as per the national legislation and opinions related to the EIA report quality received from the potentially affected Party through TEIA consultations can be taken into account either directly by the Technical Commission, or separately by the competent authority (Environmental Agency) when preparing the concluding Environmental Agreement.

2.1.5. Taking EIA results into account in decision-making

International reference

For the purpose of the Convention, final decisions in relation to the TEIAs are limited to those decisions that, in real terms, set the environmental conditions for implementing the activity.16 The Party of origin should provide the affected Party with the final decision along with reasons and considerations on which it was based (art. 6.2 of the Convention).

As per article 6.3. of the Convention, if additional information on the significant transboundary impact of a proposed activity, which was not available at the time a decision was made with respect to that activity and which could have materially affected the decision, becomes available to any of the Parties before work on that activity commences, that Party must immediately inform the other concerned Party or Parties. If one of the concerned Parties so requests, consultations must be held on whether the decision needs to be revised.

National requirements

Initiator

1. Is responsible for the fulfilment of the provisions and observance of the conditions stipulated in the environmental agreement.

Environmental Agency /Ministry of Environment

1. Issues the Environmental Agreement as per art. 105 of Law 86/2014 on EIA taking into account results from the public participation and conclusion of the transboundary consultations with the affected Party.

16 UNECE report of the meeting of Parties to the Convention on EIA in a Transboundary Context, May 2008 (ECE/MP.EIA/10, decision IV/2, annex I, para. 61).

47

2. Sends the translated environmental agreement to the Ministry of Environment within 15 working days from the date of receipt of the environmental agreement translated according to para. 1 transmit this agreement to the competent authority of the affected Party through diplomatic channels.

Practical advice

The outcomes of the TEIA are summed up in the Environmental Agreement issued by the Environmental Agency. Coordinated procedures of a TEIA should guarantee that the Environmental Agreement reflects a consensus between the Parties. It is for these reasons that the final development approval should take due account of the outcomes of the TEIA, including the EIA report, the comments thereon, and the outcomes of the consultations.17

Moldova is not obliged to fully accept the proposals, requests, or comments received from an affected Party. However, the authorities in Moldova should treat them equally, irrespective of national boundaries, and demonstrate that it has taken those comments into consideration when formulating Environmental Agreement. This will legitimize the final decision (development approval) and ensures an effective collaboration of the Parties at the implementation stage.18

As indicated above, both the Environmental Agreement by the Environmental Agency and final development approval of the planned activity (i.e. permit, license) by the respective approving authority shall be communicated to the competent authority of the affected Party.

In this respect, it is important to note that without the affirmative Environmental Agreement, a proposed activity cannot be implemented as much as without the non-environmental permits. Therefore, it is important that the affected Party is informed that a proposed project has received all the permits, licenses, and decisions and is moving to the implementation stage.

Law 86/2014 on the EIA indicates that the initiator is responsible for the expenses incurred in the TEIA procedure, respectively these expenses are reflected including the additional information required to be presented to the affected Party, such as the operating authorization, the necessary license, in the event that the planned activity requires the presence of a license, and other permissive acts apart from the average agreement.

In the situation when additional information emerges on the significant transboundary impact of a proposed activity, which was not available at the time a development approval was made, the Environmental Agency shall notify the affected Party about the information bringing material changes to a decision regardless of the type of domestic procedure it will decide to follow (e.g. whether to undertake new EIA or revise conditions of the Environmental Agreement or of the development approval (permit). Depending on the response of the affected Party, the Parties may start consultations concerning the necessity for a new TEIA as a consequence of the revision of the development approval or other forms of response.

2.1.6. Post-project analysis and monitoring International reference

According to article 7 of the Convention, the concerned Parties, at the request of any such Party, shall determine whether, and if so, to what extent, a post-project analysis shall be carried out, taking into account the likely significant adverse transboundary impact of the activity for which a TEIA has been conducted. Any post-project analysis undertaken shall include, in particular, the surveillance of the activity and the determination of any adverse transboundary impact.

When, as a result of post-project analysis, the Party of origin or the affected Party has reasonable grounds for concluding that there is a significant adverse transboundary impact or factors have been discovered that may result in such an impact, it shall immediately inform the other Party. The concerned Parties shall then consult on necessary measures to reduce or eliminate the impact.

17 EU Guidance on the Application of the Environmental Impact Assessment Procedure for Large-scale Transboundary Projects. Available at https://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/Transboundry%20EIA%20Guide.pdf

18 More on this see at https://www.unece.org/environmental-policy/conventions/environmental-assessment/outputs/guidance-on-the- practical-application-of-the-espoo-convention/practical-solution-in-applying-the-espoo-convention.html#consultations%22

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

48

National requirements

Initiator

1. Carries out post-project analysis in line with the conditions stipulated in the Environmental Agreement

2. Submits the results of the monitoring to the Environmental Agency

3. In coordination with the Environmental Agency, implement as needed additional measures and actions to prevent, avoid, mitigate, compensate, and control the impact of the planned activity on the environment and human health.

Environmental Agency

1. Supervise the implementation of the post-project monitoring following the conditions stipulated in the Environmental Agreement.

2. Places the post-project analysis report received from the initiator on its official web page and inform the Environmental Protection Inspectorate about the need to carry out environmental control at the site to establish compliance.

The Law 86/2014 on EIA in Moldova does not contain provisions related to the situation concerning article 7 of the Convention (see above), i.e. it does not require notification of the affected Party or sharing results of the post-project analysis and monitoring.

Practical advice

The Espoo Convention contains a provision for post-project analysis that allows the Parties to cooperate also during the project implementation phase. This post-project analysis is not a mandatory activity and is implemented by a voluntary commitment of the Parties. Such arrangement may be agreed upon during the formal transboundary consultations, where the Parties may decide to implement a post-project analysis, including monitoring compliance with regulations and mitigation measures or verifying actual environmental impacts and the effectiveness of the mitigation.

Such agreement must be explicit in determining the responsibilities of each Party in monitoring and analysing the project’s impacts. They can agree, for example, that each Party monitors, assesses, and analyses the data on impacts occurring on its territory and then transfers the results to the other Party regularly (e.g. quarterly).

At a minimum, it is recommended to establish a mechanism for sharing the results of monitoring performed by the initiator (when such obligation arises from the Environmental Agreement).

2.2. Moldova as a potentially affected Party

2.2.1. Determination of whether a TEIA is required (if no notification is received)

International reference

According to article 3.7 of the Convention, a potentially affected Party can request information on a proposed activity for the purposes of holding discussions on whether there is likely to be a significant adverse transboundary impact even when it has not received a notification. Parties then can agree whether the provisions of the Convention apply and transboundary EIA shall take place.

49

National requirements

Article 16, para. 6 of the EIA Law reflects the provisions of the Espoo Convention. If Moldova considers it will be affected as a result of a significant negative impact of the activity planned by the Party of origin but has not received a notification from the latter in this regard, the Ministry of Environment shall initiate consultations on the transboundary impact with the Party of origin. If the Parties do not agree on the settlement of this matter, the Ministry of Environment can submit the case for examination to the Commission of inquiry in accordance with Annex no. IV to the Convention on environmental impact assessment in a transboundary context.

Practical advice

Once Moldova becomes aware of activities planned in a neighbouring Party that may have significant negative transboundary impacts (e.g. by means of informal communication, media reporting, NGO campaign), the Ministry of Environment (in cooperation with the Environmental Agency) shall contact the competent authority of the Party of origin and to request information about a proposed project.

The request can be structured according to the template for notification and shall concern, namely:

1) the nature of the proposed activity

2) the spatial and temporal boundaries of the proposed activity

3) expected environmental impacts and other aspects of a proposed activity

4) information on the EIA process that will be applied to the proposed activity (if any).

Following the reaction of the Party of origin (or lack thereof ), Moldova can decide whether or not to initiate formal consultations as per the Espoo Convention, or it may conclude that TEIA is not necessary for a given case. In case the Party of origin refuses to submit the information or remains unresponsive, Moldova may refer the matter to the compliance and implementation committee of the Espoo Convention.

2.2.2. Notification (response to notification)

International reference

When receiving a notification from the Party of origin, the potentially affected Party should always respond within the time specified by the Party of origin, even if it does not intend to participate in TEIA in a given case. The Party of origin can then proceed in planning the national EIA process without delay (Guidance on the practical application of the Espoo Convention. UNECE, 2006).

National requirements

Environmental Agency/Ministry of Environment

1. The Ministry of Environment, within five working days of receiving the notification and information, shall place them on its official web page and forward them to the Environmental Agency.

2. The Environmental Agency, within the term established in the notification, decides on participation or non-participation in the environmental impact assessment procedure, taking into account the opinion of the interested central public administration authorities, of the local public administration authorities in the territory that could be subject to cross-border impact and the interested public. Within five working days, the Environmental Agency places the notification on its official website, indicating the period for submission of comments and proposals.

3. If the Environmental Agency decides to participate in the environmental impact assessment procedure in a cross-border context, the Ministry of Environment informs in writing, through diplomatic channels, the competent authority of the Party of origin about the decision taken and proposes the holding of initial consultations to establish the methods, deadlines and other aspects related to carrying out

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

50

the environmental impact assessment procedure in transboundary context according to article 12, paragraph 7. The Environmental Agency places the information about the decision taken on its official web page.

4. If the Environmental Agency has decided not to participate in the environmental impact assessment procedure in a transboundary context, the Ministry of Environment informs the competent authority of the Party of origin in writing about the decision taken and places that information on its official website.

Depending on the level of detail of available information, the answer to the notification may contain a brief statement on potentially affected environment components (e.g. vulnerable ecosystems, rare flora and fauna species, endangered species, cultural and natural monuments, other objects that may be affected as a result of implementing the planned activity) on the territory of Moldova or an indication of other concerns and issues that shall be subject of the mutual consultations. The structure of the response to the notification is provided in annex No. 6 of the Law on EIA.

Practical advice

If the competent authority finds that the time limit for the response to the notification set by a Party of origin is insufficient for deciding on its participation in the TEIA (i.e. due to the scale and complexity of the planned activity or the necessity to consult other stakeholders within Moldova), then Moldova can request an extension for the response to the notification.

While preparing the response to the notification, the Environmental Agency shall consult the local authorities of the area likely to be affected by a transboundary impact of the proposed activity and any other relevant national authority to ensure that information provided in the notification is thoroughly considered and the decision on whether to accept the invitation to the TEIA is well justified (i.e. a genuine concern exists that the planned activity can cause significant environmental impacts on the territory of Moldova).

The decision can be assisted by applying the approach for the identification of potential transboundary impacts and determining their significance as in the case of domestic planned activities where Moldova is the Party of origin (see Section “3.1.1. Determination of whether a transboundary EIA is Required” above).

It is within the discretion of the competent authority of the Party of origin to determine the substance and the volume of the required EIA documentation in line with the national legislation. Therefore, it is in Moldova´s interest to clarify through the consultations with the competent authority of the Party of origin as early as possible the procedural aspects of the EIA, namely, to identify suitable arrangements for supplying the EIA process with the information relevant to the assessment of the transboundary impacts. This can be reflected in the following questions:

� Whether the process will allow for considering Moldova´s comments already during the Scoping phase or only later when the EIA documentation will be formally submitted for the transboundary consultation?

� How will the EIA consultant collect baseline information and other data about the concerned potentially affected territory in Moldova, and what assistance can be provided in this regard by the Moldova authorities?

� How will be ensured adequate public participation in the potentially affected territory in Moldova, including translation of the relevant documents into the language accessible to the concerned public?

2.2.3. Conducting the EIA and preparation of the EIA report

Neither the Espoo Convention nor other applicable norms attribute any responsibility to the affected Party in terms of direct participation or contribution to the development of the EIA report (carrying out the impact assessment). The responsibilities are with the Party of origin and, in practical terms, with the project initiator and by the initiator commissioned experts (EIA consultant).

51

Practical advice

The initial phase of the transboundary consultations (i.e. in the follow-up of the notification step) is also to determine whether stakeholders in Moldova shall be involved in the actual work on impact assessment and participating in the EIA report elaboration. Typically, the EIA report is prepared by a consultant commissioned by the project initiator, and there is little interaction between the EIA consultant and institutional stakeholders in the affected Party in the phase of EIA report preparation. Still, there are situations and tasks where Moldova could assist the process. Namely, collecting the baseline information about the potentially affected part of the Moldova territory can be challenging for a consultant based in the Party of origin. If requested, Moldova can meaningfully help, namely in the following aspects:

� provide the consultant with available data (e.g. GIS maps and other environmental data related to the potentially affected territory),

� provide relevant documents that shall be taken into account by the EIA consultant,

� provide information on Moldova stakeholders that should be consulted (e.g. to provide expert opinion or local knowledge on certain issues).

Assist with communication and access to the EIA consultant team to the potentially affected territory (e.g. to enable a visit of a potentially affected border area by a biologist and the like).

The scope, timing, and other conditions for such assistance shall be established during the initial consultations. Moldova is not obligated to contribute to the work of the EIA consultant, but it is rational to provide assistance to any reasonable effort to analyse baseline conditions and assess potential impacts on Moldova territory and thus ensure good quality EIA report.

2.2.4. EIA report dissemination and consultations between concerned Parties

International reference

According to the Espoo Convention, both Parties shall ensure that the public of the affected Party in the areas likely to be affected be informed of and be provided with possibilities for making comments or objections on the proposed activity, and for the transmittal of these comments or objections to the competent authority of the Party of origin, either directly to this authority or, where appropriate, through the Party of origin (art. 3.8).

Both Parties shall arrange for the distribution of the documentation to the authorities and the public of the affected Party in the areas likely to be affected and for the submission of comments to the competent authority of the Party of origin, either directly to this authority or, where appropriate, through the Party of origin within a reasonable time before the final decision is taken on the proposed activity (art. 4.2).

National requirements

Initiator

1. If agreed in transboundary consultation between the Parties, the initiator carries out public consultations (public hearing) in the potentially affected territory in Moldova, in cooperation with Environmental Agency and relevant local public administration authorities, in a manner compliant with the Moldova Law on EIA.

Ministry of Environment/Environmental Agency

1. The Ministry of Environment receives the EIA report from the Party of origin (confirming receipt) and, within five working days from the date of receipt of the report, forwards it to the Environmental Agency

2. The Environmental Agency places on its official web page the report on the environmental impact assessment and presents it to the interested central public administration authorities and to the

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

GUIDELINES ON QUALITY CONTROL OF EIA DOCUMENTATION FOR THE REPUBLIC OF MOLDOVA

52

local public administration authorities in the potentially affected areas, indicating the deadlines for submitting comments

3. The Environmental Agency facilitates public consultations in a manner agreed upon with the Party of origin during the initial cross-border consultations (for example, either by assisting the initiator in conducting public debates in Moldova or by disseminating information on behalf of the initiator to allow the Moldovan public to obtain full relevant information).

4. Likewise, the Environmental Agency will collect the comments and recommendations from the Parties involved (including the public) and draw up the opinion on the report, but will also place it on its official web page and send it to the Ministry of Environment.

5. The Ministry of Environment transmits to the competent authority of the Party of origin, through diplomatic channels, the translated opinion on the environmental impact assessment report.

Local public administration authorities

1. Post the environmental impact assessment information (EIA report) in hard copy in a place accessible to the public and inform the public and the Environmental Agency about it.

2. In cooperation with the Environmental Agency, facilitate the public consultation (public hearing) in the potentially affected territory.

3. The authorities involved in the consultation process of the environmental impact assessment report, as well as the interested public, submit their comments to the Environmental Agency within the stipulated time limits.

Practical advice

Law 86/2014 on EIA does not detail the procedure for public consultations of the EIA documentation received abroad in the transboundary EIA process. The details of the public consultations shall be therefore agreed upon between Parties during the transboundary consultations. Namely, the role of the initiator (if any) in the public consultations carried out in Moldova shall be specified, and understanding shall be reached regarding, for example, sharing the costs associated with the public hearing.

The hearing(s) should be facilitated by the competent authority and the local self-governing bodies of the affected community(ies) as in a standard public consultation required by Law 86/2014 on EIA, ideally with the participation of the representatives of the Party of origin, including the initiator (EIA consultant – author of the EIA report).

The results of public consultations (including minutes from the public hearing) in Moldova should be documented in the same way as in the case of a standard EIA process as per the national EIA Law. Together with any other comments and opinions received by the Environmental Authority, the results of the public consultations form a basis for the Environmental Authority to prepare a comprehensive opinion on the EIA report (namely, the official position of Moldova on the project and its EIA). The deadline and form of the transmission of the comprehensive opinion to the Party of origin shall be established early on during the transboundary consultations in order to provide Moldova with reasonable time for domestic consultations and for the Party of origin to be able to receive and consider Moldova´s comprehensive opinion before the final decision on the project is taken in the Party of origin.

There is no established formal procedure for EIA quality control in the transboundary context. However, in the situation when Moldova participates in the TEIA as the affected Party — that is, when the EIA report received through the TEIA consultations is a subject of comments by Moldova stakeholders — Moldova is free to conduct any form of quality review of the received EIA report. It is therefore recommended to address this issue already during the early phase of the transboundary consultations; namely, to agree on a reasonable timeframe that would provide sufficient time for Moldova to carry out the EIA report quality review in the manner of its choosing.

53

2.2.5. Taking EIA results into account in decision-making The transboundary EIA does not grant Moldova, as an affected Party, any authority related to the decision- making on a project located in the Party of origin. However, Moldova has the right to be informed whether and when the concerned project was given final development approval (e.g. construction permit) and how the results of the transboundary EIA were taken into account.

2.2.6. Post-project analysis The post-project analysis is not considered mandatory by the Convention and is implemented by a voluntary commitment of the Parties (see section 2.1.6 above).

For Moldova in a position of an affected Party, it is important to ensure that all agreed mitigation measures and monitoring systems are implemented and operational, with desired effects on the concerned territory in the Republic.

If the TEIA resulted in agreement on a post-project analysis (i.e. follow-up monitoring of certain environmental indicators) on Moldova’s territory, any such arrangement should also include agreement on sharing the costs. Also, where relevant, an indication of specific threshold values, which would trigger further responsive action shall be part of any such monitoring system (e.g. for a hypothetical project of an upstream hydro plant, the condition can be formulated as follows: when a sediment load in the transboundary river changes on Moldova’s territory by more than 15% in comparison with the baseline established in TEIA, Moldova is entitled to initiate a re-negotiation of the related dam operational rules).

Such agreement must be clear in determining the responsibilities of each Party in monitoring and analysing the project’s impacts. They can agree, for example, that each Party monitors, assesses, and analyses the data on impacts occurring on its territory and then transfers the results to the other Party regularly (e.g. quarterly).

At a minimum, it is recommended to establish a mechanism for sharing the results of monitoring performed by the initiator (when such obligation arises from the Environmental Agreement or equivalent decision in the Party of origin).

2. APPLICATION OF EIA IN A TRANSBOUNDARY CONTEXT

Green Economy in Eastern Partner Countries

This publication was prepared under the “European Union for Environment” (EU4Environment – Green Economy) Action. Further information on activities related to strategic environmental assessment and environmental impact assessment may be obtained by contacting the UNECE secretariat at: [email protected]

  • Contents
  • List of abbreviations
  • Introduction
  • 1. Quality assessment of the EIA report
    • 1.1. Formal compliance check
    • 1.2. Substantial EIA report quality review
  • 2. Application of EIA in a transboundary context
    • International legal framework
    • National legal framework and its application
    • 2.1. Moldova as a Party of origin
    • 2.2. Moldova as a potentially affected Party
Romanian

Ghid de evaluare a calității documentației EIM pentru Republica Moldova

Inclusiv în context transfrontalier

Green Economy in Eastern Partner Countries

Ghid de evaluare a calității documentației EIM pentru Republica Moldova

Inclusiv în context transfrontalier

Februarie 2024

Acest Ghid a fost elaborat în cadrul acțiunii ”Uniunea Europeană pentru Mediu” (UE pentru Mediu – Economie Verde) de către consultanții Secretariatului Convenției CEE/ONU privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția Espoo) și Protocolul privind evaluarea strategică de mediu (Protocolul ESM): Michal Musil și Natalia Guranda, în strânsă cooperare cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova.

Aceste Ghid este publicat în limba engleză inclusiv în romană.

Disclaimer

Această publicație a fost finanțată de Uniunea Europeană. Conținutul acestei publicații este responsabilitatea exclusivă al secretariatului CEE/ONU și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.

Proveniența ilustrațiilor: Adobe Stock.

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

4

Lista de abrevieri ....................................................................................................................................................................................... 5

INTRODUCERE .................................................................................................................. 6 Scopul acestui ghid ................................................................................................................................................. 6

1. EVALUAREA CALITĂȚII RAPORTULUI EIM .................................................................... 8 1.1. Verificarea formală a conformității ............................................................................................................. 8

1.2. Evaluarea substanțială a calității .............................................................................................................. 10

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER......................................................................... 28 Cadrul legal internațional .................................................................................................................................... 28

Cadrul legal național și aplicarea acestuia ....................................................................................................... 30

2.1. Moldova ca parte (țară) de origine ........................................................................................................... 32 2.1.1. Determinarea necesității efectuării EIMT ......................................................................................................32 2.1.2. Notificarea ................................................................................................................................................................36 2.1.3. Efectuarea EIM și pregătirea Raportului privind EIM ................................................................................41 2.1.4. Diseminarea Raportului privind EIM și consultările dintre părțile vizate ..........................................44 2.1.5. Luarea în considerare a rezultatelor EIM la aprobarea deciziei .............................................................46 2.1.6. Analiza și monitorizarea post-proiect ............................................................................................................47

2.2. Moldova ca Parte potențial afectată ........................................................................................................ 48

2.2.1. Determinarea necesității EIMT (în cazul în care nu este primită nicio notificare)...........................48

2.2.2. Notificarea (răspuns la notificare) ....................................................................................................................49

2.2.3. Efectuarea EIM și pregătirea Raportului EIM ................................................................................................50

2.2.4. Diseminarea Raportului privind EIM și consultările dintre părțile vizate ..........................................51

2.2.5. Luarea în considerare a rezultatelor EIM în procesul decizional ...........................................................52

2.2.6. Analiza post-proiect ..............................................................................................................................................53

Cuprins

5

CEE-ONU Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite

EIM Evaluarea Impactului asupra Mediului

EIMT Evaluarea Impactului asupra Mediului în context Transfrontalier

ESM Evaluarea Strategică de Mediu

MM Ministerul Mediului

UE Uniunea Europeană

Termenul de ”inițiator” definit în Legea nr. 86 din 2014 privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) ca ”persoană fizică sau juridică, inclusiv unitățile publice şi administrativ-teritoriale, care solicită aprobarea de dezvoltare a activității planificate” va fi utilizat pe parcursul întregului Ghid.

Lista de abrevieri

LISTA DE ABREVIERI

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

6

INTRODUCERE

Context

În cadrul Programului EU4Environment finanțat de Uniunea Europeană (2019-2024), Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) acordă asistență țărilor Parteneriatului Estic, inclusiv Republicii Moldova, la finalizarea reformelor în domeniul juridic și dezvoltarea cuprinzătoare a capacităților pentru aplicarea Evaluării Strategice de Mediu (ESM) și Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM) inclusiv în context transfrontalier.

Unul dintre domeniile care necesită asistență externă în continuare a fost identificat de către Ministerul Mediului (MM) al Republicii Moldova, și anume, necesitatea de a elabora un Ghid privind Controlul Calității Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM) cu accent inclusiv pe aspectele transfrontaliere în conformitate cu prevederile Convenției privind Evaluarea Impactului asupra Mediului în Context Transfrontalier (1991) (în continuare ”Convenția Espoo”). Această solicitare a fost ulterior modificată, anume pentru a include îndrumări generale privind controlul calității evaluării de impact asupra mediului, în conformitate cu modificările ce au intrat în vigoare în octombrie 2023 pentru Legea nr. 86/2014 privind EIM.

EIM reprezintă o procedură ce are drept scop să evalueze potențialul impact negativ al unei activități planificate asupra mediului. De asemenea, aceasta are rolul să asigure că preocupările legate de mediu sunt luate în considerare încă de la începutul unei activități, fie că este vorba despre faza incipientă de dezvoltare sau despre situația unei extinderi (teritorială, tehnologică, sau de procese etc). Pe lângă acest aspect, EIM reprezintă și o oportunitate de a implica publicul în procesul decizional, contribuind astfel la asigurarea unui nivel înalt de transparență.

Convenția Espoo, care a intrat în vigoare în anul 1997, solicită Părților sale să efectueze EIM în context transfrontalier atunci când o activitate propusă poate cauza un impact transfrontalier negativ semnificativ. Moldova a ratificat Convenția în anul 1994. Implementarea practică a Convenției prevede elaborarea și coordonarea procedurilor interne și interstatale între toate părțile interesate în procesul EIM în context transfrontalier.

Scopul acestui ghid

Prezentul Ghid este elaborat în cooperare cu Ministerul Mediului, precum și cu alte autorități naționale relevante pentru a susține aplicarea efectivă a cadrului legal (național și internațional) privind EIM, dar și pentru a complementa documentele de orientare existente (precum Ghidul cu privire la executarea procedurilor privind Evaluarea Impactului asupra Mediului, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 86-92 din 08.03.2019 și aprobat în baza Ordinul nr. 1 din 04.01.2019 al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului).

7

Prezentul Ghid este constituit din două compartimente separate:

1. Îndrumări privind evaluarea calității Raportului EIM, inclusiv o listă de verificare generală a controlului calității procedurii EIM pentru a identifica și aborda potențiale deficiențe în Rapoartele EIM prezentate.

2. Îndrumări privind implementarea etapelor procedurale cheie ale EIM în context transfrontalier, inclusiv referințe la standardele internaționale relevante, pașii și acțiunile solicitate de la părțile cheie interesate, precum și sfaturi practice privind aplicarea dispozițiilor legale și soluționarea provocărilor tipice, cum ar fi:

� comunicarea cu inițiatorul (dezvoltatorul)1 activității planificate care poate avea un potențial impact transfrontalier

� desfășurarea cercetării și colectarea datelor de mediu în context transfrontalier, dacă este cazul (inclusiv comunicarea și consultarea cu autoritățile de mediu relevante din țara care ar putea fi afectată)

� organizarea consultărilor publice în context transfrontalier (cu implicarea publicului)

� inițierea consultărilor transfrontaliere între părțile interesate(între autorități sau reprezentanții acestuia)

Ghidului este conceput pentru a ajuta autoritățile competente în domeniul EIM (Agenția de Mediu și Ministerul Mediului) să desfășoare și să supervizeze procesul EIM, precum și să evalueze calitatea raportului EIM în conformitate cu art. 104 evaluarea calității raportului privind evaluarea impactului asupra mediului al Legii nr. 86/2014 privind EIM, inclusiv în situațiile în care EIM se desfășoară în context transfrontalier, adică atunci când implică procesul de consultări transfrontaliere.

1 Termenul de ”inițiator” este folosit în cadrul prezentului Ghid în locul termenului des folosit (și echivalent în toate scopurile practice) de ”dezvoltator”, pentru a asigura coerența cu terminologia stabilită de Legea nr. 86 privind EIM. Astfel legea definește inițiatorul drept ”persoană fizică sau juridică, inclusiv unitățile publice şi administrativ-teritoriale, care solicită aprobarea de dezvoltare a activității planificate”.

INTRODUCERE

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

8

1. EVALUAREA CALITĂȚII RAPORTULUI EIM

Conform Legii nr. 86/2014 privind EIM, rolul de evaluare a calității controlului Raportului EIM este atribuit Comitetului Tehnic instituit prin Ordinul Ministrului Mediului. Astfel, rolul Comitetului Tehnic este de a elabora o opinie detaliată și motivată cu privire la calitatea raportului privind evaluarea impactului asupra mediului. Pentru a îndeplini eficient această sarcină, se recomandă parcurgerea a două etape în controlul calității: verificarea formală și rapidă a conformității și evaluarea substanțială a calității.

1.1. Verificarea formală a conformității

Scopul acestei etape este de a stabili rapid dacă Raportul EIM prezentat de către inițiator, deține toate componentele necesare și dacă prezentarea Raportului, precum și etapele anterioare ale procesului EIM, nu semnalează vreo carență procedurală (de exemplu, eșecul identificării necesității de a fi efectuată evaluarea biodiversității pentru activitatea planificată), care ar putea compromite întregul proces de evaluare al impactului asupra mediului. Astfel, se urmărește prevenirea inutilității întregului proces de evaluare a calității de către Comitetul Tehnic.

Verificarea formală a conformității poate fi realizată de către Agenția de Mediu înainte ca Raportul EIM să fie distribuit în mod corespunzător tuturor membrilor Comitetului Tehnic. Următoarea listă de verificare poate facilita efectuarea rapidă a verificării formale a conformității pentru un Raport EIM depus.

Tabelul 1. Model de tabel cu întrebări de verificare a conformității

Componentele Raportului EIM Prezent/

Acoperit în mod satisfăcător

A. Respectarea cerințelor prevăzute în articolul 102 alineatul (2) al Legii nr. 86/2014 privind EIM, pentru conținutul raportului de evaluare a impactului asupra mediului

1. Descrierea amplasamentului pentru activitatea planificată și prezentarea caracteristicilor fizice ale întregii activități propuse

2. Descrierea principalelor caracteristici ale etapei de funcționare a activității planificate, în special, a proceselor de producție (de exemplu, cererea și tipurile de energie utilizate, precum și sursele energetice implicate, tipurile, cantitățile și sursele materialelor și resurselor naturale utilizate)

3. Estimarea reziduurilor și emisiilor potențiale, în funcție de tipul și cantitatea lor

9

1. EVALUAREA CALITĂȚII RAPORTULUI EIM

Componentele Raportului EIM Prezent/

Acoperit în mod satisfăcător

4. Descrierea stării actuale a mediului (scenariul de bază) și descrierea evoluției probabile a acestuia în situația în care activitatea planificată nu va fi implementată

5. Descrierea alternativelor rezonabile (în termeni de concepte, tehnologie, amplasare, dimensiune și amploare) pe care inițiatorul le-a studiat

6. Descrierea factorilor prevăzuți la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 86/2014 privind EIM care sunt susceptibili să fie influențați de activitatea planificată

7. Descrierea potențialului impact semnificativ al activității planificate asupra mediului

8. Descrierea sau prezentarea de dovezi cu privire la metodele previzionale utilizate pentru identificarea și evaluarea impactului semnificativ asupra mediului, inclusiv detalii privind dificultățile întâmpinate în acest proces

9. Descrierea măsurilor preconizate pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea impactului negativ semnificativ asupra mediului

10. Argumentarea necesității efectuării sau neefectuării analizei post-proiect și descrierea, în cazul necesității efectuării acesteia, a măsurilor de monitorizare propuse

11. Date de contact privind experții implicați în elaborarea raportului, data întocmirii raportului, declarația pe propria răspundere privind îndeplinirea cerințelor prevăzute la alin. (3) al Legii nr. 86/2014 privind EIM, precum și semnăturile acestora

12. Un rezumat non tehnic

13. O listă de referință care detaliază sursele utilizate

B. Conformitatea Raportului EIM cu Programul de realizare a evaluării impactului asupra mediului

Comentarii privind conformitatea (adică luarea în considerare a alternativelor, domeniul evaluării, metodele aplicate etc.)

Alte considerații (de exemplu, lacunele procedurale anterioare)

Comentarii, de ex. alte motive pentru respingerea totală a raportului EIM (dacă există)

C. Rezultatul verificării oficiale a conformității

Comentarii (adică motivele respingerii, cererea de completare a unei lacune minore etc.)

Acceptat pentru a fi transmis CT spre evaluare a calității X Reîntors pentru completare

Pentru asigurarea corectitudinii și eficienței procesului, este important ca inclusiv verificarea formală a conformității să fie efectuată de către personalul competent al Agenției de Mediu, adică persoane cu experiență și înțelegere a logicii și scopului EIM. Verificarea formală a conformității trebuie să fie capabilă să selecționeze nu doar cazurile evidente în care anumite componente obligatorii ale Raportului EIM lipsesc (cum ar fi descrierea măsurilor prevăzute pentru a evita, preveni sau reduce, precum și posibil de a compensa potențialul impact semnificativ asupra mediului) dar și cazurile în care Raportul EIM se conformează în mod oficial cu toate cerințele

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

10

legale, dar lipsește esența (de exemplu, Raportul EIM conține o secțiune cu descrierea activității planificate, dar nu conține în mod clar informații-cheie relevante).

Verificarea dacă baza evaluării prezentate în raportul EIM corespunde cu domeniului de aplicare (adică cu programul EIM) se va concentra pe identificarea situațiilor în care autorii Raportului EIM au ignorat în mod evident una sau mai multe cerințe ale programului de evaluare a impactului asupra mediului. De exemplu, dacă programul EIM a solicitat explicit includerea rezultatelor modelării dispersiei emisiilor în aer în Raportul EIM, iar autorii nu au reușit să facă acest lucru. În cazul în care nu se identifică o astfel de omisiune evidentă, evaluarea detaliată și completă a conformității va fi lăsată pentru revizuire Comitetului Tehnic.

Similar, unele deficiențe formale și ușor de remediat(de exemplu, lipsa listei de referințe) nu vor fi considerate motive pentru respingerea formală, cu excepția cazului în care se asociază cu alte deficiențe semnificative. În astfel de situații, inițiatorului i se poate oferi oportunitatea de a corecta aceste aspecte în timpul transmiterii Raportului EIM către Comitetul Tehnic.

1.2. Evaluarea substanțială a calității

Evaluarea exhaustivă a calității raportului EIM este realizată de Comitetul Tehnic. Acesta ia în considerare atât conținutul raportului EIM primit, cât și conținutul programului de realizare a EIM corespunzător, precum și comentariile și propunerile primite de la publicul pertinent(inclusiv în context transfrontalier, dacă este cazul).

Pentru revizuirea documentației EIM, sunt utilizate, de obicei, criterii standardizate care permit evaluarea din multiple perspective relevante, precum și o serie de liste de verificare predefinite pentru a facilita revizuirea Raportului EIM ce sunt disponibile din publicații academice sau din diverse surse oficiale. Lista de verificare prezentată mai jos a fost realizată în baza Ghidului publicat de Comisia UE în 2017, adoptat pentru contextul Republicii Moldova2.

Astfel tabelul de mai jos este organizat în șapte secțiuni, fiecare conținând întrebări de revizuire numerotate:

� Descrierea activității planificate;

� Descrierea factorilor de mediu și sociali care ar putea fi afectați de activitatea planificată;

� Descrierea posibilelor efecte semnificative ale activității planificate;

� Luarea în considerare a alternativelor;

� Descrierea măsurilor de atenuare;

� Descrierea măsurilor de monitorizare și

� Calitatea prezentării și a rezumatului non-tehnic.

Evaluatorul trebuie să decidă pentru fiecare întrebare de verificare dacă aceasta este relevantă activității planificate sau nu, astfel ignorându-le pe cele care nu se aplică. La sfârșitul fiecărei secțiuni din lista de verificare, există un spațiu rezervat pentru CT pentru a adăuga întrebări/subiecte suplimentare legate de activitatea planificată care nu sunt acoperite de întrebările din tabel. Dacă o întrebare de verificare este considerată relevantă, verificatorul (membrul comitetului tehnic) examinează materialele EIM și decide dacă informațiile specifice menționate în întrebare sunt furnizate într-un mod satisfăcător. Calitatea materialului prezentat trebuie apreciată nu doar dintr-o perspectivă științifică, în conformitate cu standardele metodologice aplicabile(de exemplu, pentru calculul emisiilor sau modelarea impactului zgomotului) sau exhaustivitatea analizelor, ci și în ceea ce privește suficiența informațiilor pentru o decizie adecvată(adică pentru emiterea acordului de mediu în vederea implementării activității planificate).

2 Comisia UE, Direcția generală Mediu, J. McGuinn, Z. Lukacova, A. McNeill, et al., Evaluarea Impactului asupra Mediului al proiectelor. Ghidare în elaborarea Raportului de Evaluare a Impactului asupra Mediului (Directiva 2011/92/UE modificat de 2014/52/UE), Oficiul pentru Publicații al UE, 2017  https://data.europa.eu/doi/10.2779/41362.

11

Dacă informațiile furnizate sunt considerate adecvate, verificatorul completează coloana 3 cu „Da”, în caz contrar, introduce „Nu”. Când decide dacă informațiile sunt suficiente pentru procesul decizional, verificatorul trebuie să ia în considerare dacă există părți ale informațiilor care lipsesc și dacă aceste lacune sunt vitale pentru luarea deciziilor. Dacă nu sunt, atunci s-ar putea să nu fie necesar să se solicite informații suplimentare, adică să se returneze Raportul EIM pentru o îmbunătățire.

Tabelul 2: Lista de verificare a Raportului EIM (Instrument de suport pentru calitatea controlului)

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

SECȚIUNEA 1. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII PLANIFICATE

Obiectivul și caracteristicele fizice ale activității planificate

1.1 Este detaliat scopul (obiectivul) activității planificate precum și necesitatea acestuia?

1.2 Include programul de realizare a activității planificate informație privind desfășurarea în timp și ca amploare a construcției, operarea și de dezafectare?

1.3 Sunt descrise toate caracteristicile de bază ale activității planificate (scopul, tehnologia, capacitatea)?

1.4 Sunt utilizate hărți, planuri, diagrame pentru a descrie locația fiecărui component al activității planificate?

1.5 Este descrisă amplasarea locației (sau locațiilor) unde va fi amplasată activitatea planificată? (inclusiv la nivelul solului, clădiri, alte structuri fizice, lucrări subterane, spații de depozitare, caracteristicile hidrologice, plantări, coridoare de acces, limite de hotar)

1.6 Pentru activitățile planificate liniare, sunt detaliate coridorul traseului, aliniamentul vertical și orizontal , precum și orice informații referitoare la tuneluri și lucrări de terasament?

1.7 Sunt prezentate toate detaliile legate de lucrările de construcție asociate cu activitatea planificată(inclusiv cerințele de utilizare a terenului)?

1.8 Sunt detaliate toate lucrările implicate în funcționarea activității planificate (inclusiv cerințele de utilizare a terenului și lucrările de demolare)?

1.9 Sunt prezentate toate detaliile referitoare la activitățile implicate în procesul de demolare a activității planificate? (de exemplu, închiderea, înlăturarea, demolarea, eliminarea, restaurarea amplasamentului, reutilizarea amplasamentului etc.)

1.10 Sunt descrise serviciile suplimentare necesare pentru activitatea planificată? (de exemplu, acces la transport, apă, canalizare, eliminarea deșeurilor, electricitate, telecomunicații)

1.11 Sunt identificate eventuale evoluții noi care ar putea apare odată cu construcția și operarea activității planificate? (de exemplu, locuințe noi, drumuri, infrastructură de apă sau canalizare)

1. EVALUAREA CALITĂȚII RAPORTULUI EIM

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

12

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

1.12 Sunt identificate activități existente care urmează să fie modificate sau încetate ca rezultat al activității planificate?

1.13 Sunt identificate dezvoltări existente sau planificate care, împreună cu activitatea propusă, ar putea genera un impact cumulativ?

1.14 Sunt prezentate toate lucrările asociate cu activitatea planificată, inclusiv cele conexe sau adiționale?

1.15 Sunt incluse în descriere activități care fac parte din proiectul activității planificate și care au fost excluse din procesul de evaluare? Există justificări pentru aceste excluderi?

Dimensiunea activității planificate

1.16 Este cuantificată și prezentată pe o hartă la scară suprafața de teren ocupată de fiecare componentă permanentă a activității planificate, inclusiv eventualele aranjamente de acces asociate, amenajările terenului și facilitățile auxiliare?

1.17 Este cuantificată și cartografiată suprafața de teren necesară temporar pentru construcție?

1.18 Este descrisă repunerea în funcțiune și ulterioara utilizare a terenului ocupat temporar pentru activitatea planificată? (de exemplu în cazul terenurilor folosite pentru cariere)

1.19 Este identificată dimensiunea tuturor structurilor sau altor lucrări care fac parte din activitatea planificată? (de exemplu, suprafața podelei și înălțimea clădirilor, volumul excavațiilor, suprafața sau înălțimea de plantare, înălțimea structurilor precum terasamente, poduri sau coșuri de fum, debitul sau adâncimea apei)

1.20 Sunt descrise forma și aspectul tuturor structurilor sau lucrărilor elaborate în cadrul activității planificate? (de exemplu tipul, culoarea, și materialele de finisare, planificarea arhitecturală a clădirii și structurilor, specii de plante, suprafața solului, etc.)

1.21 Pentru activități planificate de amenajare urbană sunt descrise numărul și alte caracteristici ale noii populații sau comunități de business?

1.22 Pentru activitățile planificate care implică strămutarea populației sau a entităților economice, sunt furnizate detalii referitoare la numărul persoanelor sau caracteristicile celor ce vor fi strămutați?

1.23 Pentru noua infrastructură de transport sau activitate planificată care generează un flux substanțial de trafic, sunt furnizate detalii despre tipul, volumul, repartiția temporală, precum și distribuția geografică a traficului nou generat sau redirecționat ca urmare a activității planificate?

13

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

Procese de producere și resurse utilizate

1.24 Sunt descrise toate procesele necesare pentru desfășurarea activității planificate? (de exemplu procese de fabricare sau inginerie, producerea materiei prime, metode de producere agricolă sau forestieră, procese de extracție)

1.25 Sunt descrise tipurile și cantitățile producției generate de activitatea planificată? (acestea pot fi produse primare sau fabricate, energie electrică sau apă, sau servicii imobiliare, transport, comerț cu amănuntul, recreere, educație, servicii municipale – apă, deșeuri, ape uzate etc)

1.26 Sunt descrise în Raportul EIM tipurile și cantitatea de resurse necesare pentru construcția și operarea activității planificate? De exemplu, resurse naturale (inclusiv apă, teren, sol, biodiversitate) materie primă, energie, etc.

1.27 Sunt descrise în cadrul Raportului EIM consecințele asupra mediului provenite de la sursele de aprovizionare cu resurse, de exemplu resurse naturale inclusiv apă, teren, sol, biodiversitate, materie primă, energie?

1.28 Sunt descrise în cadrul Raportului EIM eficiența și durabilitatea în utilizarea resurselor, de exemplu resurse naturale inclusiv apă, teren, sol, biodiversitate, materie primă, energie?

1.29 Sunt identificate și cuantificate materiale periculoase utilizate, depozitate, manipulate sau generate de activitatea planificată? • în timpul construcției; • în timpul funcționării; • în timpul scoaterii din funcțiune/demolare.

1.30 Sunt descrise în cadrul Raportului EIM modul de transportare a resurselor, inclusiv al celor naturale (apă, teren, sol, biodiversitate, materie primă) la locația activității planificate cu indicarea mișcărilor de trafic terestru, cale ferată? • în timpul construcției; • în timpul funcționării; • în timpul scoaterii din funcțiune/demolare.

1.31 Sunt descrise consecințele asupra mediului, sociale și economice relevante activităților planificate? Vor fi, de exemplu, create noi posturi de muncă sau, dimpotrivă, vor dispărea? • în timpul construcției; • în timpul funcționării; • în timpul scoaterii din funcțiune/demolare.

1.32 Sunt detaliate rutele de acces și sunt estimate fluxurile de trafic pentru deplasarea lucrătorilor și a vizitatorilor către locația planificată a activității? • în timpul construcției; • în timpul funcționării; • în timpul scoaterii din funcțiune/demolare.

1. EVALUAREA CALITĂȚII RAPORTULUI EIM

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

14

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

1.33 Sunt descrise detaliile privind serviciile de cazare oferite angajaților temporari sau permanenți ai activității planificate? (acest aspect este relevant pentru activitățile planificate ce impun migrarea semnificativă, noua forță de muncă în regiune, fie pentru activitățile de construcție, fie pe termen lung)

Reziduuri și Emisii

1.34 Sunt identificate tipul și cantitatea de deșeuri solide generate de către activitatea planificată? (inclus deșeuri provenite din construcție sau demolare, sau ruine, deșeuri din procesare, deșeuri secundare, produse excedentare sau rebut, deșeuri periculoase, deșeuri menajere sau comerciale, deșeuri din agricultură sau forestiere, deșeuri provenite din curățarea șantierelor, deșeuri miniere etc) • în timpul construcției; • în timpul funcționării; • în timpul scoaterii din funcțiune/demolare.

1.35 Sunt prezentate informații despre compoziția și nivelul de toxicitate al tuturor deșeurilor solide generate de activitatea planificată?

1.36 Sunt descrise metodele de colectare, depozitare, tratare, transportare și evacuare a deșeurilor solide?

1.37 Este descrisă locația destinată evacuării finale al tuturor deșeurilor solide generate, ținând cont de Planurile de Management al Deșeurilor relevante?

1.38 Este determinat tipul și volumul de efluenți lichizi generați de către activitatea planificată? (inclusiv drenarea șantierelor de construcție, canalele de scurgere, prelucrarea deșeurilor, apa de răcire, efluenții tratați, apa menajeră) • în timpul construcției; • în timpul funcționării; • în timpul scoaterii din funcțiune/demolare.

1.39 Este prezentată compoziția și nivelul de toxicitate al efluenților lichizi generați de activitatea planificată?

1.40 Sunt specificate metodele de colectare, depozitare, tratare, transportare și evacuare a efluenților lichizi ?

1.41 Este indicată locația finală de evacuare a efluenților lichizi?

1.42 Sunt detaliate și identificate tipul și cantitatea emisiilor gazoase sau de particule generate de către activitatea planificată? (inclusiv emisiile de proces, emisii fugitive, emisii parvenite de la arderea combustibililor fosili în instalații staționare și mobile, emisii din trafic, praf cauzat de manipularea materialelor de construcție, miros) • în timpul construcției; • în timpul funcționării; • în timpul scoaterii din funcțiune/demolare.

1.43 Sunt prezentate informații despre compoziția și nivelul de toxicitate al tuturor emisiilor în aer generate de către activitatea planificată?

15

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

1.44 Este detaliat modul în care emisiile în aer generate de activitatea planificată vor fi colectate, tratate și evacuate?

1.45 Sunt descrise și identificate locațiile de evacuare a tuturor emisiilor în aer, inclusiv detalii referitoare la caracteristicile deversărilor? (înălțimea stivei, viteza și temperatura de evacuare)

1.46 Sunt descrise metodele de captare, tratare și stocare a acestor emisii?

1.47 Sunt identificate locațiile de depozitare a tuturor emisiilor și caracteristicile unității de stocare? (de exemplu, tipul unității de stocare, capacitatea de stocare, metodele utilizate)

1.48 Este prezentat potențialul de recuperare a resurselor din deșeuri și reziduuri? (inclusiv reutilizarea, reciclarea sau recuperarea energiei din deșeurile solide și efluenții lichizi)

1.49 Sunt identificate și cuantificate sursele de zgomot, căldură, lumină sau radiații electromagnetice ale activității planificate? (inclusiv echipamente, procese, lucrări de construcție, trafic, iluminat etc.)

1.50 Sunt identificate metodele folosite pentru a estima cantitățile și compoziției tuturor reziduurilor și emisiilor, inclusiv sunt prezentate eventualele dificultăți asociate cu această estimare?

1.51 Sunt prezentate îndoielile referitoare la estimarea cantităților de reziduuri și emisii?

Riscul de accidente și pericole

1.52 Sunt prezentate descrieri ale riscurilor asociate cu activitatea planificată? • riscuri legate de manipularea materialelor periculoase; • riscuri de scurgeri, incendiu, explozie; • riscuri de accidente rutiere; • riscuri de defectare sau eroare a proceselor sau instalațiilor; • riscuri cauzate de expunerea activității planificate la dezastre

naturale (cutremur, inundații, alunecări de teren etc.).

1.53 Sunt detaliate măsurile luate pentru prevenirea și gestionarea accidentelor și a situațiilor anormale? (măsuri preventive, instruire, planuri de intervenție, planuri de urgență, sisteme de avertizare timpurie etc.)

1.54 Există un plan în vigoare care să detalieze pregătirea pentru situații de urgență?

1.55 A fost acest Plan elaborat în conformitate cu legislația națională și cu reglementările relevante ale UE (dacă e cazul) în special Directiva 2012/18/UE – privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase?

Alte întrebări și descrieri ale activității planificate

1. EVALUAREA CALITĂȚII RAPORTULUI EIM

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

16

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

SECȚIUNEA 2. DESCRIEREA FACTORILOR DE MEDIU ȘI SOCIALE SUCCESIBIL DE A FI AFECTATE DE ACTIVITATEA PLANIFICATĂ

Linia de referință: aspecte ale mediului natural și social

2.1 Este prezentată modalitatea în care terenul pe care se preconizează desfășurarea activității planificate, precum și terenurile din vecinătate, sunt utilizate în prezent? Au fost identificate persoanele care locuiesc pe aceste terenuri sau care le utilizează într-un mod specific?(inclusiv utilizarea terenurilor rezidențiale, comerciale, industriale, agricole, recreative și de agrement și orice clădiri, structuri sau alte proprietăți)

2.2 Sunt prezentate detalii despre topografia, geologia și tipurile de soluri ale terenului destinat activității planificate, precum și ale terenurilor din proximitate?

2.3 Sunt prezentate caracteristicile distincte ale topografiei sau geologiei zonei, precum și detaliate condițiile și modul de utilizare a solurilor? (inclusiv stabilitatea și eroziunea solului, utilizarea agricolă și calitatea terenurilor agricole)

2.4 Este descrisă și ilustrată pe hărți biodiversitatea terenului/apei care va fi afectată de activitatea planificată, inclusiv a zonei imediat adiacente?

2.5 Sunt descrise speciile (inclusiv populațiile și habitatele lor) și tipurile de habitat care pot fi afectate de proiect? (Trebuie acordată o atenție deosebită oricăror specii și habitate protejate de legislația națională și reglementările internaționale relevante, cum ar fi Convenția de la Berna (situri Emerald)

2.6 Sunt descrise ariile protejate/siturile Emerald care pot fi afectate de activitatea planificată? A fost corect identificată necesitatea unei evaluări adecvate (evaluarea biodiversității) conform articolului 108 din Legea nr. 86/2014 privind EIM?

2.7 Este descris mediul acvatic al zonei? (inclusiv cu referire la orice plan de management al bazinului hidrografic/program de măsuri conform legislației naționale, ape de suprafață curgătoare și statice, ape subterane, inclusiv scurgerile și drenajul. (Nu este relevant dacă mediul acvatic nu va fi afectat de activitatea planificată)

2.8 Este descrisă hidrologia, calitatea apei și modul de utilizare a resurselor de apă care ar putea fi influențate de activitatea planificată? (inclusiv cu indicarea planurilor de gestionare a deșeurilor a bazinelor hidrografice/program de măsuri existent pentru utilizarea apei, pescuit, scăldat, evacuarea efluenților etc.)

2.9 Sunt descrise condițiile climatice și meteorologice locale din zonă?

2.10 S-a prezentat o descriere a calității aerului în zonă, inclusiv, atunci când este relevant, valorile limită stabilite de reglementările naționale? (Nu este relevant dacă aerul ambiant nu va fi afectat de activitatea planificată)

17

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

2.11 Sunt furnizate detalii despre condițiile de zgomot existente, inclusiv referințe la hărți de zgomot și planuri de acțiune stabilite conform reglementărilor naționale, în cazul în care este relevant? (Nu este relevant dacă mediul acustic nu va fi afectat de activitatea planificată)

2.12 Este prezentată situația actuală referitoare la luminozitate, căldură și radiațiile electromagnetice? (Nu este relevant dacă aceste caracteristici ale mediului nu vor fi afectate de proiect)

2.13 Sunt detaliate bunurile materiale din zonă care ar putea fi influențate de activitatea planificată? (inclusiv clădiri, alte structuri, resurse minerale, resurse de apă)

2.14 Sunt prezentate detalii despre locațiile sau caracteristicile cu importanță arheologică, istorică, arhitecturală sau culturală din zona care ar putea fi influențate de activitatea planificată, inclusiv siturile desemnate sau protejate?

2.15 Este descris peisajul sau peisajul urban al zonei care poate fi influențat de activitatea planificată, inclusiv peisajele desemnate sau protejate și vederile sau punctele de vizualizare importante?

2.16 Sunt descrise condițiile demografice, sociale și socio-economice (de exemplu, ocuparea forței de muncă) din regiune?

2.17 Sunt prezentate eventuale modificări viitoare pentru oricare dintre aspectele menționate mai sus ale mediului, care ar putea surveni în absența activității planificate?

Metode de colectare a datelor

2.18 Este delimitată o zonă de studiu suficient de extinsă pentru a acoperi toate regiunile care ar putea fi influențate semnificativ de activitatea planificată?

2.19 Au fost contactate toate autoritățile naționale și locale relevante pentru a colecta informații despre starea mediului?

2.20 Au fost examinate toate sursele de date și informații din bazele de date existente, serviciile gratuite și alte rapoarte de mediu relevante?

2.21 Sunt corect citate sursele de date și informații despre mediul existent?

2.22 A fost prezentată o explicație cu privire la motivul pentru care anumite seturi de date existente au fost preferate în comparație cu altele?

2.23 S-a efectuat colectarea datelor pentru a descrie starea actuală a mediului, au fost detaliate metodele utilizate, dificultățile întâmpinate și nivelul de incertitudine asociat cu datele și informațiile identificate?

2.24 Au fost utilizate în mod adecvat metodele de colectare a datelor?

1. EVALUAREA CALITĂȚII RAPORTULUI EIM

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

18

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

2.25 Sunt descrise metodele utilizate pentru a prognoza impactul activității planificate asupra schimbărilor climatice? (dacă este relevant)

2.26 Au fost descrise metodele utilizate pentru a prezice impactul schimbărilor climatice asupra activității planificate?

2.27 Este descrisă incertitudinea față de prognozarea evoluției schimbărilor climatice? (dacă este relevant)

2.28 Este inclusă evaluarea ciclului de viață al activității planificate pentru a descrie impactul acestuia asupra schimbărilor climatice? (dacă este relevant)

2.29 Sunt identificate eventualele deficiențe semnificative în datele privind starea actuală a mediului/prognoza evoluției (de exemplu, schimbările climatice) și sunt explicate mijloacele folosite pentru a face față acestor lacune în timpul evaluării?

2.30 Dacă colectarea de date este necesară pentru a caracteriza mediul de referință în mod adecvat, dar acestea nu au fost aplicate sau utilizate din diverse motive, sunt descrise motivele și sunt prezentate propuneri pentru a desfășura cercetări ulterioare într-o etapă viitoare?

Alte întrebări relevante pentru a descrie mediul natural și social

SECȚIUNEA 3. DESCRIEREA POTENȚIALULUI IMPACT SEMNIFICATIV AL ACTIVITĂȚII PLANIFICATE

Domeniul de aplicare al impactului

3.1 Este descris procesul prin care s-a definit domeniul de aplicare pentru Raportul EIM? (adică s-a făcut referire la cerințele programului respectiv de evaluare a impactului asupra mediului)

3.2 Sunt luate în considerare prevederile programului de realizare a EIM?

Prognozarea impactului direct

3.3 Este descris și, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra utilizării terenurilor, asupra oamenilor și asupra proprietăților?

3.4 Este descris și, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra aspectelor și caracteristicilor geologice ale solurilor?

3.5 Este descris și, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra biodiversității? (dacă este relevant, se fac referiri la ariile protejate/situri Emerald?

3.6 Este descris și, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra hidrologiei și calității apei?

19

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

3.7 Este descris și, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra utilizărilor mediului acvatic? (dacă este relevant, se fac referiri pentru planurile de management al bazinelor hidrografice/programele de măsuri conform legislației naționale?)

3.8 Este descris și, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra calității aerului? (dacă este relevant, se fac referiri la planurile de calitate a aerului în conformitate cu legislația națională?)

3.9 Este descris și, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra climei?

3.10 Este descris și, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra mediului acustic (zgomot sau vibrații)? (dacă este relevant, se fac referiri la planuri de acțiuni/program în conformitate cu legislația națională?)

3.11 Este descris și, după caz, cuantificat impactul direct, primar asupra căldurii, luminii sau radiațiilor electromagnetice?

3.12 Este descris impactul direct, primar asupra bunurilor materiale și asupra epuizării resurselor naturale (de exemplu, combustibili fosili, minerale)?

3.13 Este descris impactul direct, primar asupra amplasărilor sau caracteristicilor de importanță culturală?

3.14 Este descris și, după caz, ilustrat impactul direct, primar asupra calității peisajului și asupra vederilor și punctelor de vizualizare?

3.15 Este descris și, după caz, cuantificat impactul direct, primar, asupra populației relevante din punct de vedere al mediului, asupra condițiilor sociale și socio-economice din zonă?

3.16 Este descris și, după caz, cuantificat impactul secundar asupra oricărui dintre aspectele de mediu, de mai sus, cauzat de impactul primar? (de exemplu, impactul asupra biodiversității, inclusiv asupra speciilor și habitatelor protejate de legislația națională, cauzat de poluarea solului, aerului sau apei sau zgomot; impactul asupra utilizării apei cauzat de modificările hidrologiei sau calității apei; impactul asupra resturilor arheologice cauzate de desecarea solurilor)

3.17 Este descris impactul temporar, pe termen scurt, cauzat numai în timpul construcției sau în fazele limitate de timp ale funcționării sau demolării activității planificate? (de exemplu, emisii produse în timpul construcției)

3.18 Este descris impactul permanent asupra mediului cauzat de construcția, exploatarea sau demolarea activității planificate?

3.19 Este descris impactul pe termen lung asupra mediului, cauzat pe durata de operare a activității planificate sau cauzat de acumularea de poluanți, în mediu?

1. EVALUAREA CALITĂȚII RAPORTULUI EIM

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

20

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

3.20 Este descris și, după caz, cuantificat impactul care ar putea rezulta din accidente, situații excepționale sau expunerea activității planificate la dezastre naturale sau tehnogene?

3.21 Este descris impactul asupra mediului cauzat de acțiunile auxiliare ale activității planificate de bază? (activitățile auxiliare fac parte din activitatea planificată, dar au loc, de obicei, la o distanță de locația principală, de exemplu, construcția căilor de acces și a infrastructurii, mișcările în trafic, aprovizionarea cu utilaje sau alte materii prime, generarea și furnizarea de energie, evacuarea efluenților sau deșeurilor).

3.22 Este descris impactul indirect asupra mediului cauzat de evoluția activității planificate? (evoluția ar semnifica o altă activitate planificată, care nu face parte din activitatea de bază, stimulată să se declanșeze odată cu dezvoltarea activității planificate, de exemplu, pentru a furniza noi bunuri sau servicii necesare, pentru a găzdui noi populații sau afaceri stimulate de activitatea planificată)

3.23 Este descris impactul cumulat asupra mediului al activității planificate, împreună cu alte progrese existente sau planificate în localitate? (trebuie descrise diferite scenarii viitoare, inclusiv cel mai rău scenariu, precum și impactul atât asupra schimbărilor climatice, cât și asupra biodiversității).

3.24 Este descris impacturile transfrontaliere asupra mediului a activității planificate, fie în timpul construcției, fie în faza de exploatare?

3.25 Este corect identificată extinderea geografică, durata, frecvența, reversibilitatea și probabilitatea de apariție a fiecărui efect?

Prognozarea impactului asupra sănătății umane și a aspectelor de dezvoltare durabilă

3.26 Sunt descrise și, după caz, sunt cuantificate impacturile primare și secundare asupra sănătății și bunăstării umane? (de exemplu, impactul asupra sănătății cauzate de evacuarea de substanțe toxice în mediu, riscuri pentru sănătate care decurg din pericolele majore asociate activității planificate, impact cauzat de modificări ale vectorilor de boli induse de activitatea planificată, modificări ale condițiilor de viață, impact asupra grupurilor vulnerabile).

3.27 Este descris, acolo unde este cazul, impactul asupra unor aspecte precum biodiversitatea, mediul acvatic, schimbările climatice globale, utilizarea resurselor naturale și riscul de dezastre?

Evaluarea impactului semnificativ

3.28 Semnificația sau importanța fiecărui impact prognozat este explicată în mod clar cu referire la cerințele legale sau de politici, standarde, precum și impactul asupra numărului, importanței și punctelor sensibile ale populației, resurselor sau altor receptori afectați?

21

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

3.29 Acolo unde impacturile sunt evaluate în raport cu standardele sau cerințele legale, au fost utilizate standardele locale, naționale sau internaționale adecvate și au fost urmate îndrumările relevante?

3.30 Sunt descrise impacturile pozitive asupra mediului, precum și impacturile negative?

Metodele de evaluare al impactului

3.31 Sunt descrise metodele utilizate pentru prognozarea impacturilor descrise și motivele alegerii acestora, dificultățile întâmpinate și incertitudinile rezultatelor?

3.32 În cazurile în care există incertitudini cu privire la detaliile precise ale activității planificate și la impactul acesteia asupra mediului/ schimbărilor climatice, au fost detaliate cele mai defavorabile prognoze?

3.33 În cazurile în care existat dificultăți în compilarea datelor necesare pentru a prognoza sau evalua impactul, au fost recunoscute aceste dificultăți și au fost descrise consecințele acestora pentru rezultate finale?

3.34 Este expus în mod clar nivelul de referință pentru evaluarea semnificației sau importanței impactului?

3.35 Este prezentat impactul luând în considerare implementarea tuturor măsurile de atenuare propuse, adică a fost descris impactul rezidual (rămas)?

3.36 Este tratamentul acordat fiecărui efect proporțional cu importanța sa? Descrierea se axează pe problemele cheie și evită informațiile irelevante sau inutile?

3.37 Se acordă o atenție corespunzătoare impacturilor cele mai grave și negative ale activității planificate, cu o importanță mai mică acordată impacturilor mai puțin semnificative?

Alte întrebări relevante descrierii impactului

SECȚIUNEA 4. CONSIDERAREA ALTERNATIVELOR

4.1 Sunt luate în considerare și evaluate diverse alternative și, în caz contrar, este furnizată o justificare?

4.2 Inițiatorul și elaboratorul care pregătește Raportul EIM au identificat și evaluat alternative suplimentare?

4.3 Sunt luate în considerare alternativele pentru procesele tehnologice?

4.4 Sunt descrise alternativele privind locația activității planificate?

1. EVALUAREA CALITĂȚII RAPORTULUI EIM

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

22

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

4.5 Sunt descrise alternativele în concordanță cu amploarea activității planificate?

4.6 Sunt prezentate alternativele proporționat cu amploarea activității planificate?

4.7 Este descris cadrul de referință al scenariului ”a nu face nimic”?

4.8 Sunt alternativele realiste și relevante activității planificate?

4.9 Sunt prezentate motivele principale pentru alegerea activității planificate, inclusiv enumerarea motivelor principale pentru selectarea opțiunii preferate, precum și o comparație a impactului asupra mediului?

4.10 Se aseamănă impactul asupra mediului al alternativelor descrise cu cel al activității planificate?

4.11 Sunt luate în considerare măsurile de atenuare în evaluarea alternativelor? (mai multe despre atenuare în secțiunea 5 de mai jos)

Alte întrebări privind alternativele

SECȚIUNEA 5. DESCRIEREA ATENUĂRII (MITIGĂRII)

5.1 S-au discutat potențialele măsuri de atenuare în cazul impacturilor negative semnificative asupra oricărui aspect al mediului?

5.2 Sunt descrise în mod clar acțiunile pe care inițiatorul și-a propus să le implementeze pentru a diminua impactul și este explicat cu claritate modul în care acestea vor influența amploarea și semnificația impactului?

5.3 Sunt evidențiate consecințele negative ale unei strategii de atenuare propuse?

5.4 Există vreo explicație pentru situația când efectul Măsurilor de atenuare asupra magnitudinii și semnificației impactului este incert (necunoscut)?

5.5 Este clar dacă inițiatorul și-a asumat un angajament obligatoriu de a implementa măsurile de atenuare propuse sau a recunoscut că măsurile de atenuare sunt doar sugestii sau recomandări?

5.6 Măsurile de atenuare acoperă atât faza de construcție, cât și faza operațională a activității planificate?

5.7 Sunt explicate motivele inițiatorului pentru alegerea măsurilor de atenuare propuse?

23

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

5.8 Sunt stabilite în mod clar responsabilitățile pentru implementarea măsurilor de atenuare, inclusiv rolurile și resursele?

5.9 Dacă atenuarea unui impact negativ semnificativ nu este fezabilă sau dacă inițiatorul a optat să nu propună nicio formă de atenuare, sunt explicate în mod clar motivele în spatele acestei decizii?

5.10 Este evident că experții care au elaborat Raportul EIM și inițiativele au luat în considerare întreaga gamă de abordări posibile pentru atenuare, inclusiv măsuri pentru evitarea, prevenirea sau reducerea și, acolo unde este posibil, compensarea impactului prin strategii sau locații alternative, modificări ale documentului de proiect și aspectul, modificări ale metodelor și proceselor, tratarea „la sfârșit de proces”, modificări ale planurilor de implementare și practicilor de management, măsuri de reparare sau remediere a impactului și măsuri de compensare a impactului?

Alte întrebări relevante acțiunilor de atenuare

SECȚIUNEA 6. DESCRIEREA MĂSURILOR DE MONITORIZARE

6.1 În situația în care sunt previzibile impacturi negative asupra oricărui aspect al mediului, s-a discutat despre posibilitatea de monitorizare a acestor impacturi?

6.2 Măsurile pe care inițiatorul își propune să le implementeze pentru monitorizarea impacturilor sunt descrise în mod clar și obiectivul lor este explicit?

6.3 Este clar dacă inițiatorul și-a asumat un angajament obligatoriu de a implementa programul de monitorizare propus sau că măsurile de monitorizare sunt doar sugestii sau recomandări?

6.4 Sunt explicate motivele inițiatorului pentru alegerea programului de monitorizare propus?

6.5 Sunt stabilite în mod clar responsabilitățile pentru implementarea monitorizării, inclusiv rolurile și resursele?

6.6 În cazul în care monitorizarea impacturilor adverse nu este posibilă sau inițiatorul a ales să nu propună măsuri de monitorizare, sunt explicate în mod clar motivele pentru aceasta?

6.7 Este evident că experții care au elaborat Raportul EIM și inițiatorul au luat în considerare întreaga gamă de abordări posibile ale monitorizării, inclusiv măsurile de monitorizare care acoperă toate cerințele legale de mediu existente, măsurile de monitorizare care decurg din alte prevederi legale și de politici, (asigurând că impactul semnificativ prognozat este atenuate conform planificării), măsuri de monitorizare capabile să identifice impacturi importante neprevăzute?

1. EVALUAREA CALITĂȚII RAPORTULUI EIM

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

24

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

6.8 Sunt propuse soluții pentru monitorizarea și gestionarea impacturilor reziduale?

Alte întrebări pentru măsuri de atenuare

SECȚIUNEA 7. CALITATEA DESCRIERII INFORMAȚIEI ȘI REZUMATUL NON-TEHNIC

Calitatea prezentării

7.1 Este Raportul EIM structurat ca un document bine elaborat (de exemplu anexe separate, sau mai multe volume cu informații specifice – iar raportul conține referințe unde informația se regăsește )?

7.2 Documentul (documentele) este organizat(e) în mod logic și structurat(e) în mod clar, astfel încât cititorul să poată găsi informații cu ușurință?

7.3 Există un cuprins la începutul documentului (documentelor)?

7.4 Există o descriere clară a procesului care a fost urmat?

7.5 Este prezentarea cuprinzătoare, dar concisă, evitând datele și informațiile irelevante?

7.6 Textul Raportului EIM include tabele, figuri, hărți, poze și alte elemente grafice?

7.7 Textul Raportului EIM include anexe pentru a descrie detalii care nu sunt esențiale pentru textul de bază?

7.8 Sunt toate analizele și concluziile susținute în mod adecvat cu date și dovezi?

7.9 Au fost menționate în mod corespunzător toate sursele de date?

7.10 A fost folosită terminologia în mod consecvent pe parcursul textului Raportului EIM?

7.11 Se citește textul Raportului EIM ca un singur document, cu referințe încrucișate între secțiuni utilizate pentru a ajuta cititorul să navigheze prin document(e)?

7.12 Se poate demonstra că textul raportului este corect și, pe cât posibil, imparțial și obiectiv?

Rezumat non-tehnic

7.13 Raportul EIM include un rezumat non-tehnic?

25

Nr. Întrebare de verificare

Re le

va nt

?

A bo

rd at

în

m od

a de

cv at

?

Ce informație adițională mai este

necesară?

7.14 Rezumatul oferă o descriere concisă, dar cuprinzătoare a activității planificate, a impactului proiectului asupra mediului, a măsurilor de atenuare propuse și a acțiunilor de monitorizare propuse?

7.15 Rezumatul evidențiază incertitudinile semnificative cu privire la activitatea planificată și impacturile sale asupra mediului?

7.16 Rezumatul explică procesul de aprobare a dezvoltării pentru proiect și rolul EIM în acest proces?

7.17 Rezumatul oferă o imagine de ansamblu asupra abordării evaluării?

7.18 Rezumatul este scris într-un limbaj non-tehnic, evitând termenii tehnici, datele detaliate și discuțiile științifice?

7.19 Rezumatul este pe înțelesul tuturor cetățenilor?

Expertiza

7.20 Este indicată sau explicată competența experților care sunt responsabili pentru pregătirea Raportului EIM?

7.21 Inițiatorul a respectat cerințele și practicile legale naționale pentru selectarea experților responsabili de pregătirea Raportului EIM?

Alte întrebări privind calitatea descrierii informației

În termeni practici, calitatea controlului poate fi desfășurată ca proces după cum urmează:

După ce au primit Raportului EIM, membrii Comisiei Tehnice pot folosi lista de verificare de mai sus, care conține un set de întrebări orientative, pentru a determina aspectele cheie ale calității EIM. Compararea documentației Raportului EIM cu întrebările relevante de evaluare selectate îi va ajuta pe evaluatori să își formeze o opinie despre punctele tari și punctele slabe ale Raportului EIM furnizat și, într-adevăr, despre calitatea procesului EIM. Lista de verificare de mai sus ar trebui privită ca un instrument de ajutor, oferind o structură și o imagine de ansamblu extinsă a potențialelor probleme. Cu toate acestea, lista de verificare nu trebuie să joace un rol de șablon oficial pentru rezultatul procesului de revizuire a Raportului EIM, iar fiecare membru al comisiei tehnice îl poate folosi în mod liber în funcție de expertiza și rolul pe care îl deține (de exemplu dacă controlul Raportului EIM este împărțit în baza competențelor).

Opinia comisiei tehnice poate fi elaborată conform modelului de mai jos, reflectând astfel componentele generale de calitate a Raportului EIM.

1. EVALUAREA CALITĂȚII RAPORTULUI EIM

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

26

Tabelul 3. Matrice model de control al calității

Aspecte de calitate

Punctaj total

• Complet acoperit/satisfăcător

• Parțial acoperit/acceptabil

• Lipsește complet/inacceptabil

• Nu poate fi verificat din cauza lipsei de informații/necesită clarificare

• Nu este relevant (un aspect de calitate nu este relevant)

Comentarii (de exemplu, indicarea

punctajului de promovare/ eșec pentru un anumit aspect al calității, indicarea aspectelor necesare de a fi îmbunătățite)

1. Descrierea proiectului

2. Descrierea factorilor de mediu și sociali care ar putea fi afectați de activitatea planificată

3. Descrierea posibilelor efecte semnificative ale activității planificate

4. Considerarea alternativelor

5. Descrierea măsurilor de atenuare (mitigare)

6. Descrierea măsurilor de monitorizare

7. Calitatea prezentării și rezumatul non-tehnic

8. Decizia finală

În funcție de prevederile Ordinului de constituire a Comisiei Tehnice, precum și a Regulamentului de funcționare al acestuia, rezumatul evaluării calității pentru un anumit caz EIM poate fi întocmit atât individual de fiecare evaluator, cât și în mod colectiv, pentru a oferi o bază argumentativă privind opinia furnizată vis a vis de calitatea evaluării impactului asupra mediului în raportul trimis către Agenția de Mediu.

27

Pe parcursul întregului proces de evaluare a calității raportului EIM, precum și în timpul pregătirii opiniei motivate, Comisia tehnică ia în considerare, în conformitate cu prevederile articolului 104 din legea EIM:

(a) conținutul programului de realizare a evaluării impactului asupra mediului;

b) comentariile și propunerile recepționate din partea publicului interesat;

c) respectarea cerințelor prevăzute la art. 102 referitoare la conținutul raportului privind evaluarea impactului asupra mediului;

d) rezultatele dezbaterilor publice, inclusiv în context transfrontalier, după caz;

e) prezentarea alternativelor studiate și a motivelor care au stat la baza alegerii uneia dintre ele;

f ) prezentarea informațiilor grafice: hărți, figuri și diagrame;

g) necesitatea efectuării sau neefectuării analizei post-proiect.

Comisia Tehnică este liberă să ia în considerare toate comentariile altor părți interesate relevante (reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, experți independenți invitați etc.), cu condiția că participarea acestora să nu genereze conflict de interese.

1. EVALUAREA CALITĂȚII RAPORTULUI EIM

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

28

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

Cadrul legal internațional

Convenția Espoo Convenția Espoo impune părților sale “să întreprindă toate măsurile adecvate și efective pentru prevenirea, reducerea și controlul impactului transfrontalier negativ semnificativ asupra mediului al activităților propuse.” Convenția de la Espoo impune în mod efectiv ca țara de origine să lanseze procedura de EIM precum și cea de luare a deciziilor autorităților din țările vecine potențial afectate, luând în considerare propunerile acestora. Nu există nicio cerință ca preferințele țării potențial afectate să dicteze decizia finală a țării de origine, dar trebuie să se “țină seama în mod corespunzător” de consultările dintre părți și participarea publicului, în conformitate cu Convenția; inclusiv, spre exemplu, să ia act de cunoaștere a comentariilor recepționate de la autoritățile și publicul țării afectate. Convenția definește pașii procedurali principali ai EIM în context transfrontalier după cum urmează:

� Determinarea necesității efectuării EIM în context transfrontalier (Articolele 2.2, 2.5 / Anexele I și III)

� Notificarea părții afectate (Articolul 3.1)

� Confirmarea participării de către partea afectată (Articolul 3.3)

� Transmiterea informației de către partea de origine (Articolele 3.5 și 3.6)

� Pregătirea documentației EIM (Articolul 4 / Anexa II)

� Prezentarea documentației EIM autorităților și publicului părții afectate din zonele care ar putea fi afectate pentru a prezenta comentariile lor (Articolul 4.2)

� Desfășurarea Consultărilor (Articolul 5)

� Luarea deciziei (Articolul 6.1)

� Transmiterea documentației privind decizia finală (Articolul 6.2)

� Acțiunile ce vor fi întreprinse în cazul în care apar informații care pot afecta decizia în mod substanțial (Articolul 6.3)

� Analiza post-proiect (Articolul 7.1 / Anexa V) – opțional.

Definiția impactului “semnificativ”

Un aspect foarte important constă în identificarea “activităților care probabil pot cauza impact transfrontalier negativ semnificativ”. Acesta reprezintă un element cheie al Convenției Espoo, deoarece anume această etapă declanșează întregul proces al consultărilor transfrontaliere.

Aspectele generale orientative pentru identificarea criteriilor de determinare a impactului negativ semnificativ sunt prezentate în Anexa III și includ următoarele considerente:

(a) Dimensiune: activitățile propuse ce sunt extinse pentru tipul de activitate;

29

(b) Amplasare: activitățile propuse care sunt amplasate în/sau aproape de o zonă de sensibilitate sau importanță particulară a mediului (cum ar fi zone umede de importanță internațională (Convenția Ramsar), parcuri naționale, rezervații naturale, site-uri de interes științific special sau site-uri de importanță arheologică, culturală sau istorică;

(c) Impact: activitățile propuse cu impact deosebit de complex și potențial negativ, inclusiv cele care provoacă un impact semnificativ asupra oamenilor sau asupra speciilor sau organismelor valoroase, cele care amenință utilizarea existentă sau potențială a unei zone afectate, și cele care cauzează greutăți suplimentare ce nu pot fi susținute de capacitatea de absorbție a mediului.

Ulterior, astfel de criterii pot fi întotdeauna deschise interpretării și, prin urmare, nu pot oferi mereu îndrumări fără ambiguități. Această problemă a fost reflectată pe larg în cadrul dezbaterilor pe marginea implementării Convenției Espoo și au fost examinate abordări alternative, precum posibilitatea includerii distanței de la hotar drept criteriu suplimentar.3 În cele din urmă, discuțiile au concluzionat că nu există planuri sau norme tehnice care să poată oferi un răspuns sigur cu privire la semnificația impactului și, prin urmare, importanța trebuie analizată de la caz la caz.4 Această opinie a fost reconfirmată de cea de-a 3-a Reuniune a Părților la Convenția de la Espoo din iunie 2004.5

Suveranitatea și obținerea de informații

Este evident că o potențială parte afectată se află într-o poziție vulnerabilă din cauza lipsei de resurse pentru a obține informații despre activitățile planificate relevante examinate de către vecinii săi. Și anume, atunci când apare suspiciunea cu privire la o activitate planificată și nu a fost primită nicio notificare oficială din partea țării de origine în ceea ce privește EIMT. În astfel de cazuri, art. 3, alin. (7), al Convenției Espoo prevede următoarele:

“Atunci când o Parte poate considera că ar putea fi afectată de un impact transfrontalier negativ semnificativ al unei activități propuse listate în Anexa I, și nu sa făcut nici o notificare în conformitate cu alineatul 1 al prezentului art., partea vizată va prezenta, la solicitarea părții afectate, informații suficiente în scopul purtării discuțiilor dacă există probabilitatea unui impact transfrontalier negativ semnificativ.”

În practică, utilizarea efectivă a acestei prevederi poate fi dificilă pentru țara potențial afectată din cauza limitărilor de timp, deoarece informațiile care justifică inițierea unor negocieri de acest fel sunt deseori disponibile doar în stadiile avansate ale implementării activității planificate, ceea ce face dificilă aplicarea adecvată a EIMT. Conform celor constatate de Furlop (1998), cea mai bună soluție la această problemă este atunci când părțile au un organ permanent comun ca punct de contact, care este împuternicit să identifice în mod regulat activitățile planificate “suspecte” printre autoritățile de autorizare ale ambelor părți.6

O altă problemă legată de suveranitate este modul în care inițiatorul responsabil pentru efectuarea EIM din țara de origine poate asigura accesul la informațiile referitoare la teritoriul țării potențial afectate, care sunt necesare pentru analiza impactului transfrontalier. Convenția Espoo admite că partea afectată este capabilă și dispusă să furnizeze informațiile necesare despre teritoriul său pentru procesul EIM. Conform celor stipulate în art. 3, pct. 6 al Convenției Espoo:

“Partea afectată va furniza, la solicitare părții de origine, informații care pot fi obținute în mod rezonabil cu privire la mediul potențial afectat din jurisdicția părții afectate, în cazul în care astfel de informații sunt necesare pentru întocmirea documentației evaluării impactului asupra mediului. Informațiile trebuie furnizate prompt și, după caz, prin intermediul unui organism comun, dacă există.”

O justificare semnificativă pentru a furniza aceste informații derivă din faptul că, deși partea afectată nu poate fi obligată să ofere informațiile solicitate, odată ce aleg să nu o facă, va dispune de argumente mai puține în timpul consultărilor transfrontaliere ulterioare.

3 A fost organizat un atelier de lucru privind elementele cheie ale acordurilor bilaterale privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM) în context transfrontalier de către delegația Olandei, în perioada 27 – 30 noiembrie 1994, în Baarn (Olanda), în conformitate cu o decizie aprobată la cea de-a treia reuniune a semnatarilor (ENVWA/WG.3/6, Anexa III, elementul 01.4.2). Raport prezentat de Delegația Olandei.

4 UNECE: Politici, strategii și aspecte actuale ale evaluării impactului asupra mediului în context transfrontalier (ECE/CEP/9, 1996) 5 Deciziile aprobate de cea de-a treia Reuniune a Părților la Convenție (2004). A se vedea Decizia MOP III/5 privind consolidarea cooperării

subregionale. https://www.unece.org/env/eia/decisions.html Restabilită pe 10 mai 2019. 6 Furlop, Sandor: Probleme legate de evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. A cincea Conferință internațională privind

respectarea și aplicarea legislației de mediu. 16 -20, 1998, Monterey. Lucrările Conferinței.

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

30

Obligațiunea menționată mai sus a părții afectate de a transmite țării de origine datele și informațiile de mediu și alte date relevante ajută experții implicați în EIM să lucreze cu inițiatorul activității planificate pentru a lua în considerare situația pe teritoriul țării afectate la elaborarea analizei și pregătirea Raportului privind EIM. Cu toate acestea, este foarte puțin probabil ca în cazul unei activități planificate cu impact complex (spre ex., activități hidroenergetice), analiza EIM în context transfrontalier se poate baza doar pe informațiile furnizate de guvernul părții afectate. Prin urmare, este justificat ca inițiatorul să adopte măsuri autonome pentru a obține informații despre teritoriul relevant al țării afectate. Acest lucru trebuie să fie fezabil, deoarece, în conformitate cu dreptul internațional privat, inițiatorul are dreptul deplin de a încheia un contract cu o firmă de consultanță sau experți din teritoriul țării afectate pentru a colecta datele necesare pentru EIM.

Directiva UE privind EIM În anul 1985, Comunitatea Europeană a adoptat Directiva Consiliului 85/337/EEC din 27 iunie 1985 privind evaluarea unor activități publice și private în domeniul mediului, care a stabilit un anumit standard de evaluare a mediului urmat pe larg în Europa. Chiar dacă Directiva privind EIM din 1985 a pus accentul mai mult pe armonizarea procedurilor EIM naționale ale statelor membre decât pe extinderea procedurii asupra impactului și actorilor externi, Articolul 7 al Directivei stipulează că dacă țara de origine sau țara potențial afectată solicită documentele referitoare la raportul EIM, acestea din urmă trebuie să le fie furnizate țării afectate. Țara potențial afectată are doar dreptul la consultări. Cu toate acestea, Directiva a prevăzut un prim exemplu funcțional al unei proceduri obligatorii din punct de vedere juridic care, cel puțin, a conectat într-un mod oarecare statul potențial afectat cu procedura EIM a statului de origine. Directiva UE privind EIM a devenit, de asemenea, un model pentru elaborarea Convenției de la Espoo a CEE ONU, descrisă mai sus.

Directiva privind EIM din 1985 a fost modificată de mai multe ori, în mod notabil în anul 1997, când aceasta a fost adusă în conformitate cu Convenția de Espoo. Directiva din 1997 a lărgit domeniul de aplicare al Directivei privind EIM prin diversificarea tipurilor de activități planificate acoperite și a numărului de activități planificate supuse efectuării obligatorii a evaluării impactului asupra mediului (Anexa I). Aceasta a introdus, de asemenea, prevederi noi de evaluarea prealabilă (screening), inclusiv criterii de screening noi (în Anexa III) pentru activitățile planificate din Anexa II, precum și a stabilit cerințele minimale de informații. Ultima modificare a Directivei privind EIM (2014/52/UE), care a intrat în vigoare pe 15 mai 2014, a adus anumite simplificări ale normelor procedurale, precum și a acordat o atenție sporită aspectelor legate de utilizarea eficientă a resurselor, schimbările climatice și prevenirea dezastrelor.7

În conformitate cu Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană8, semnat la 27 iunie 2014 și intrat în vigoare la 1 iulie 2016, Moldova trebuie să armonizeze legislația sa cu actele Uniunii Europene, inclusiv cu prevederile cheie ale Directivei privind EIM, în special cele care prevăd stabilirea modalității privind schimbul de informații și consultare cu țările vecine (conform Articolului 7 al Directivei privind EIM).

Cadrul legal național și aplicarea acestuia

Dispozițiile specifice legate de EIM în context transfrontalier sunt parte a Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, după cum a fost modificată:9 Și anume, acestea se regăsesc în următoarele secțiuni:

� Art. 7, ce descrie situațiile când se desfășoară procedura de EIM în context transfrontalier.

� Art. 4 și art. 5, ce descrie atribuțiile și rolul MM dar și AM în procedura de EIM în context transfrontalier.

7 Pentru detalii, a se vedea paginile web ale Comisiei UE: http://ec.europa.eu/environment/eia/eia-legalcontext.htm 8 Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană de Energie Atomică și Statele Membre ale acestora, pe de o parte,

și Republica Moldova, pe de altă parte, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Vol. 57, 30 august 2014. https://eeas.europa.eu/archives/docs/ moldova/pdf/eu-md_aa-dcfta_en.pdf

9 Modificată prin Legea nr. 225 din 13 octombrie 2022 privind modificarea unor acte normative (în vigoare din octombrie 2023).

31

� Art. 52 lit. g) și art. 6 alin. (1) unde este menționat costurile ce le suportă inițiatorul vis a vis de serviciile de interpretare atât în cadrul dezbaterilor publice cât și privind traducerea informației solicitată de AM.

� Art. 10 alin. (2), lit. b) menționează că în baza rezultatelor evaluării prealabile, și în contextul informației existente și prezentată de inițiator, autoritatea competentă va decide dacă activitatea planificată necesită efectuarea evaluării impactului asupra mediului în context transfrontalier în conformitate cu art. 11–15.

� Art. 10 alin. (5) Pentru activitățile planificate pentru care se determină că este necesară evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, Agenția de Mediu va suspenda realizarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului la nivel național. În termen de 5 zile lucrătoare, Agenția de Mediu solicită inițiatorului traducerea cererii privind emiterea acordului de mediu în limba părții afectate sau în altă limbă prevăzută în baza obligațiilor asumate de Republica Moldova pe plan internațional.

� Art. 10 alin. (2) lit. g) evidențiază că Raportul privind EIM va conține inclusiv impactul transfrontalier.

� Art. 104 descrie procedura de evaluare a calității raportului privind EIM. Astfel, lit. d) menționează, că CT, va evalua calitatea raportului inclusiv în contextul când EIM sa desfășurat la nivel transfrontalier, adică a rezultatelor dezbaterilor publice în context transfrontalier. La fel, alin. 4 din același articol menționează că o dată recepționată opinia comisiei tehnice cu privire la calitatea raportului privind EIM și ținând cont de comentariile și opiniile publicului interesat inclusiv cele în context transfrontalier (în cazul în care această procedură se desfășoară), dacă acesta nu corespunde cerințelor stabilite atunci Agenția de Mediu are la dispoziție 10 zile lucrătoare să emită un aviz referitor la calitatea raportului, unde va indica care sunt aspectele necorespunzătoare și poate include măsuri pentru definitivarea raportului.

� Art. 105 alin. (5), lit. e) descrie că acordul de mediu emis va conține cerințele pentru prevenirea sau pentru minimizarea impactului transfrontalier negativ asupra mediului, în cazul activităților planificate care fac obiectul evaluării impactului asupra mediului în context transfrontalier.

� Art. 11. Aspecte generale privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

32

2.1. Moldova ca parte (țară) de origine

2.1.1. Determinarea necesității efectuării EIMT

Referințe la nivel internațional

Este necesar de determinat dacă activitatea planificată poate cauza impact transfrontalier semnificativ asupra mediului și astfel poate fi supusă EIMT. Pentru acest scop, activitatea este verificată în raport cu activitățile din Anexa I al Convenției Espoo. Dacă este inclusă în anexă, aceasta este mai apoi analizată în contextul posibilității cauzării unui impact transfrontalier semnificativ. Dacă activitatea nu este listată în anexă, aceasta poate fi analizată în raport cu criteriile din Anexat III al Convenției Espoo (Articolele 2.2 și 2.5, Anexele I și III).

Cerințele naționale

Legea privind EIM indică necesitatea determinării impactului transfrontalier pe parcursul evaluării prealabile, iar decizia este reflectată în “programul de realizare a evaluării impactului asupra mediului” emis de către Agenția de Mediu în conformitate cu art. 101 al Legii nr. 86/2014 privind EIM. Astfel, este necesar de întreprins următoarele acțiuni:

Inițiatorul:

1. Pregătește și prezintă “cererea privind emiterea acordului de mediu” în conformitate cu Articolul 7, care indică în mod transparent și direct potențialul impact asupra mediului, inclusiv impactul asupra teritoriului altor țări.

2. În cazul în care decizia Agenției de Mediu susține că EIMT se aplică, atunci:

a. elaborează o notificare pentru partea afectată în conformitate cu art. 10 alin. (5)

b. solicită inițiatorului traducerea notificării, a cererii și a informației relevante privind activitatea planificată.

Agenția de Mediu

În cadrul etapei de evaluare preliminară, Agenția evaluează posibilitatea unor impacturi transfrontaliere semnificative asupra mediului și determină necesitatea realizării EIM în context transfrontalier.

Alte părți vizate

Autoritățile publice centrale și locale, precum și publicul interesat care participă la evaluarea prealabilă în conformitate cu Art. 7 al Legii privind EIM își pot exprima opiniile lor dacă activitatea planificată vizată poate avea un impact transfrontalier semnificativ și, prin urmare, este de dorit a efectua EIMT.

Sfaturi practice10

Pentru ca Agenția de Mediu să poată determina dacă pentru o anumită activitate planificată trebuie de efectuat EIMT, aceasta trebuie să:

� identifice potențialul impact asupra mediului (dacă sunt careva);

� determine gravitatea potențialului impact transfrontalier identificat.

În cadrul acestui demers, Agenția de Mediu se bazează pe informațiile furnizate de inițiator, și, prin urmare, este justificat ca Agenția de Mediu să îndrume și să încurajeze inițiatorul ca să includă cât mai multe informații posibile în mod rezonabil cu privire la posibilul impact al activității planificate asupra mediului, inclusiv să indice potențialul impact transfrontalier.

10 Această secțiune se bazează pe raportul Secretariatului Convenției de la ESPOO a CEE ONU (1995), disponibil pe https://unece.org/info/ Environment-Policy/Environmental-assessment/pub/21594

33

Cum trebuie de identificat potențialul impact transfrontalier

Identificarea impactului în context transfrontalier trebuie să înceapă cu evaluarea impactului potențial al activități planificate, acordând o atenție deosebită impactului negativ și examinând posibilitatea ca acesta să se extindă dincolo de frontierele țării. În Moldova, următoarele aspecte legate de mediu pot prezenta în mod obișnuit motive de îngrijorare în context transfrontalier:

Tabelul 4. Preocupări de mediu tipice al activității planificate propuse cu posibil impact transfrontalier

Problemă de mediu Relevanță/comentarii

Poluarea apei Poluarea râurilor care traversează hotarele Ucrainei și Moldovei (fluviul Nistru) și hotarele Moldovei, Ucrainei și României (râul Prut), spre exemplu, din considerentul dezvoltării ulterioare a localităților și/sau zonelor industriale care generează poluarea apei în amonte de teritoriul Moldovei.

Pierderea biodiversității Prejudicierea ariilor protejate Perturbarea ecosistemelor

Dezvoltarea infrastructurii dintre țările vecine, precum construcția de poduri, drumuri și rețele de alimentare cu energie, poate cauza un impact semnificativ asupra ecosistemelor, habitatelor, biodiversității și coridoarelor de migrație a faunei sălbatice.

Pierderea de apă11 Captarea excesivă în cadrul noilor activități din bazinele hidrografice din amonte (agricultură, energie, utilizare umană). Construcția de noi centrale hidroelectrice de către Ucraina pe fluviul Nistru (în viitor).

Morfologia râului și dezechilibrul modelului de transfer al efluenților prin sedimentare Perturbarea ecosistemelor acvatice

Construcția de noi centrale hidroelectrice (HPP) de către Ucraina pe fluviul Nistru (în viitor).

Poluarea aerului Perturbarea ecosistemelor

Construcția de drumuri și poduri peste râuri (ex., noul pod dintre Moldova și Ucraina care se planifică a fi construit în raionul Soroca) și care va crea un număr mai mare de automobile și de alte mijloace de transport în regiune.

O simplă listă de verificare cu enumerarea potențialului impact negativ în context transfrontalier, precum este exemplul prezentat în Tabelul 512 poate servi acestui scop.

Tabelul 5. Identificarea impactului negativ în context transfrontalier

1. Activitatea planificată poate avea drept rezultat (sau orice schimbare/extindere majoră a unei activități) sau alternativele rezonabile ale acesteia, unul sau mai multe dintre impacturile negative transfrontaliere?

Specificați tipul impactului anticipat

AER • Schimbări în calitatea aerului atmosferic • Emisii de substanțe poluante toxice sau periculoase în aer, radiații sau organisme

obținute prin inginerie genetică • Schimbări la nivelele de zgomot și vibrații • Altele (specificați)

 

11 După cum este indicat în raportul privind “Analiza efectelor lacurilor de acumulare de pe râul Nistru asupra situației râului Nistru” “[Conform calculelor din 2019], a debitului anual al Râului Nistru în aval de cascada (existentă) a centralelor hidroelectrice HPP și PSPP (Moghiliov- Podolsk) se micșorează cu 3,2–6,6%, și se datorează evaporării suplimentare de pe suprafața lacurilor de acumulare, prezenței prizelor în acest sector al râului precum și al altor factori.” Raportul integral poate fi accesat la următorul link https://zoinet.org/wp-content/uploads/2019/12/ Dniester-hydropower-effects-EN.pdf

12 CEE ONU: Determinarea importanței. Metodologii și criterii specifice pentru determinarea importanței impactului transfrontalier negativ semnificativ. https://unece.org/determining-significance

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

34

APĂ • Apa de suprafață: Schimbări în calitatea sau cantitatea apei • Apa subterană: Schimbări în calitatea sau cantitatea apei • Sedimente: Schimbări în calitate și cantitate (riverane, de estuar, de coastă) • Emisii de substanțe poluante toxice sau periculoase pentru apă, radiație sau organisme

obținute prin inginerie genetică • Altele (specificați)

CLIMĂ • Schimbări microclimatice (temperatură, precipitații, vânt) • Altele (specificați)

2. Poate cauza activitatea planificată sau emisiile conexe enumerate mai sus unul sau mai multe din impacturile negative transfrontaliere:

SOL • Schimbări în acidificarea solului, nitrificarea sau altă contaminare a solului • Schimbări în depunere sau eroziune • Altele (specificați)

PEISAJ/MONUMENTE ISTORICE SAU ALTE STRUCTURI FIZICE • Schimbări în utilizarea solului • Reducerea aspectului estetic sau schimbări în amenajările vizuale • Schimbări în patrimoniul istoric, arheologic, paleontologic, arhitectural sau cultural • Schimbări în calitatea și cantitatea posibilităților sau facilităților recreative • Schimbări în utilizarea actuală sau potențială a resurselor naturale (de ex: pescuit, vânat,

agricultură/silvicultură, turism) • Impact asupra ariilor sensibile din punct de vedere ecologic sau a ariilor cu valoare

ecologică deosebită • Altele (specificați)

SĂNĂTATEA ȘI SIGURANȚA OAMENILOR • Schimbări în sănătatea și siguranța oamenilor • Schimbări în incidența bolilor • Schimbări în bunăstare și calitatea vieții • Altele (specificați)

FLORA, FAUNA • Schimbări în traseele/fenomene migratoare (păsări, pești, mamifere, etc.) • Perturbarea habitatului • Diminuarea diversității biologice • Impact asupra speciilor pe cale de dispariție • Schimbări în componența speciilor • Altele (specificați)

3. Poate cauza activitatea planificată accidente cu impact transfrontalier?

4. Poate invoca activitatea planificată orice acord internațional existent pe probleme de mediu?

5. Poate afecta activitatea planificată interacțiunile dintre factorii de mediu?

35

Cum de determinat importanța potențialului impact transfrontalier

Termenul „important” este interpretat ca excluzând inconveniențele nesemnificative sau perturbările minore pe care țările anticipă să le tolereze reciproc, în conformitate cu principiul bunei vecinătăți13. În practică, importanța impactului de mediu în context transfrontalier (precum sunt cele indicate în lista de verificare de mai sus) ar putea fi examinate în baza: (i) probabilității; și (ii) amploarea acestora. Abordarea detaliată mai jos poate fi utilizată în estimarea inițială a nivelului de probabilitate, amploarea, precum și clasificarea nivelului impactului transfrontalier al activității planificate. Prin urmare, impactul transfrontalier advers semnificativ asupra mediului poate fi identificat și definit prin combinarea acestor două componente, precum este descris în Tabelul 3, 4 și 5. Tabelul 6 și 7 de mai jos oferă exemple privind dimensiunea, nivelul de probabilitate și amploarea impactului transfrontalier.

Tabelul nr. 6: Potențialul impact transfrontalier

Nivel Descriptor Descriere

1 Rar Pot apărea în circumstanțe foarte excepționale

2 Improbabil Ar putea apărea uneori

3 Moderat probabil S-ar putea să apară uneori

4 Probabil Vor apărea probabil în majoritatea circumstanțelor

5 Aproape sigur Se preconizează să apară în majoritatea circumstanțelor

Tabelul nr. 7: Amploarea impactului transfrontalier

Nivel Descriptor Descriere

1 Nesemnificativ/ neimportant

Impact foarte mic

2 Minor Impact minor, cu costuri de atenuare mici

3 Moderat Impact de nivel mediu care necesită gestionare continuă sau acțiune corectivă costisitoare

4 Major Problemă majoră, pierderi financiare mari și costuri înalte pentru gestionarea pe termen lung

5 Catastrofal Problemă gravă, pierdere financiară foarte mare și costuri pe termen lung foarte înalte

Importanța impactului transfrontalier poate fi determinată în baza raportului dintre cele două componente, precum este ilustrat în matrice (Tabelul nr. 8), unde impactul este clasificat în diferite nivele sau categorii drept joase, medii, semnificative, sau foarte semnificative.

13 O astfel de înțelegere este stabilită în contextul relevant, spre exemplu prin Convenția ONU privind legea utilizărilor non-navigabile a cursurilor de apă internaționale (a se vedea, spre exemplu, discuția pe marginea termenului pe portalul web al Convenției https://unece.org/ environment-policy/water/about-the-convention/faqs).

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

36

Tabelul nr. 8: Semnificația/importanța impactului transfrontalier

Probabilitatea Amploarea

Nesemnificativă Minoră Moderată Majoră Catastrofală

Nivelul impactului 1 2 3 4 5

1 Rar 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0

2 Improbabil 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

3 Moderat 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0

4 Probabil 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5

5 Aproape sigur 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0

Sursa: Modificările protocolului AIH14

Nivelul clasificării impactului transfrontalier: 1,0 – 2,0 Scăzut 2,5 – 3,0 Mediu 3,5 – 4,0 Semnificativ 4,5 – 5,0 Foarte semnificativ

Este important de evidențiat că abordarea de mai sus nu urmărește să emită o decizie „obiectivă” cu privire la determinarea dacă potențialul impact transfrontalier asociat unei anumite activitate planificată este sau nu suficient de „semnificativ” pentru a declanșa EIMT. În contextul transfrontalier, unde părțile individuale dețin adesea puncte de vedere diferite și manifestă niveluri variate de sensibilitate față de diverse aspecte, ar fi necesar să se ajungă la o înțelegere reciprocă prin implicarea în consultări deliberative. Prin urmare, posibila divergență în ceea ce privește valorile specifice ale indicatorilor de mediu examinați, care definesc pragurile pentru un impact “semnificativ”, nu ar trebui să fie folosită ca pretext pentru a amâna sau a evita inițierea procesului EIMT.

Se recomandă ca impactul transfrontalier care întrunește oricare dintre următoarele criterii să fie întotdeauna considerat ca semnificativ și, astfel, să aducă la notificarea unei țări afectate:

(a) Magnitudinea impactului anticipat într-o zonă transfrontalieră depășește obiectivele de protecție a mediului sau standardele de siguranță și sănătate ale țării afectate;

(b) Impactul anticipat conduce la o schimbare negativă într-o arie protejată din țara afectată; sau

(c) Impactul cauzat de accidente și care poate întruni oricare dintre criteriile de mai sus (i)-(ii).

2.1.2. Notificarea

Referințe internaționale

EIM în context transfrontalier este inițiată printr-o notificare obligatorie și oficială expediată de către autoritățile responsabile ale părții de origine către partea afectată cât mai curând posibil (Articolele 2.4, 3.1, și 3.2 ale Convenției). Notificarea trebuie să conțină următoarele (Articolul 3.2). Informații privind activitatea planificată, inclusiv orice informație disponibilă despre potențialul impact transfrontalier al acesteia:

(a) informații despre caracterul deciziei ce urmează a fi aprobat;

(b) indicarea unui interval de timp rezonabil pentru comunicarea unui răspuns;

(c) luându-se în considerare natura activității planificate, acestea pot include, de asemenea, informații despre perioada de desfășurare a procedurii EIMT (Articolul 3.5).

14 Asociația Internațională a Hidroenergiei. Protocolul privind evaluarea durabilității, paginile 9-10, iulie 2006.

37

În cazul în care nu s-a făcut nici o notificare, o țară care se consideră susceptibilă de a fi afectată de un impact transfrontalier al unei activități propuse, pe baza informațiilor de care dispune țara respectivă, poate aborda țara de origine pentru a începe consultări cu privire la necesitatea efectuării unei evaluări transfrontaliere (Articolul 3.6).

Conform Articolului 3.3. al Convenției Espoo, partea afectată va răspunde părții de origine în termenul specificat în notificare, va confirma recepționarea notificării, și va indica dacă intenționează să participe în EIMT.

Dacă partea afectată indică că nu intenționează să participe în EIMT, sau dacă aceasta nu răspunde în termenul specificat în notificare, prevederile Convenției legate de consultări, participarea publicului, transmiterea documentației EIM, decizia finală și analiza post-proiect nu vor fi aplicate, iar țara de origine poate continua efectuarea EIM în conformitate cu legislația națională (Articolul 3.4).

La recepționarea unui răspuns din partea părții afectate, în care se exprimă intenția de a se implica în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, partea de origine va furniza părții afectate, dacă nu a făcut deja acest lucru, următoarele:

a. informațiile relevante referitoare la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv termenul în care va furniza comentarii; și

b. informațiile relevante cu privire la activitatea planificată și impactul transfrontalier negativ, semnificativ al acesteia.

Cerințe naționale

În cazul în care se decide că impactul potențial al activității planificate implică și impact în context transfrontalier și, prin urmare, justifică efectuarea EIMT, vor fi întreprinse următoarele acțiuni pentru a notifica partea potențial afectată și, astfel, a iniția în mod oficial procesul EIM în context transfrontalier:

Inițiatorul

1. Va furniza informația necesară către Agenția de Mediu, pentru ca aceasta să poată elabora proiectul Notificării oficiale privind EIMT (conform structurii din Anexa nr. 5. la Legea privind EIM, a se vedea modelul mai jos)

2. Va asigura traducerea “cererii privind emiterea acordului de mediu” și notificarea în limba țării potențial afectate (sau în altă limbă convenită).

Un model al Notificării în conformitate cu prevederile Legii EIM 86/2014 este prezentat mai jos:

Tabelul nr. 9: Structura notificării privind activitatea planificată în conformitate cu art. 3 din Convenția Espoo15

1. INFORMAȚII DESPRE ACTIVITATEA PLANIFICATĂ

(i) Informații privind natura activității planificate

Tipul activității planificate

Este sau nu activitatea planificată prevăzută în Anexa I la Convenția Espoo?

Da  Nu 

Domeniul activității planificate (ex. activitatea principală și orice/toate activitățile conexe care necesită evaluare)

Scara activității planificate (ex., dimensiune, capacitate de producție)

15 Adoptată din CEE ONU: Orientații privind notificarea în conformitate cu Convenția de la Espoo (2009). https://unece.org/DAM/env/ documents/2009/eia/ece.mp.eia.12.pdf.

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

38

Descrierea activității planificate (ex. tehnologia utilizată)

Descrierea scopului activității planificate

Motivarea activității planificate (de ex. condițiile socio-economice, fizico-georgrafice)

Informații suplimentare/comentarii

(ii) Informații cu privire la extinderea în timp și spațiu a activității planificate

Amplasamentul

Descrierea amplasamentului (de exemplu, caracteristicile fizico-geografice, socioeconomice)

Motivația alegerii amplasamentului pentru activitatea planificată (de exemplu, baza socioeconomică, fizico-geografică)

Termenele de realizare a activității planificate (de exemplu, începerea şi durata perioadei de construcție şi funcționare)

Hărţi şi alte documente privind activitatea planificată

Informații suplimentare/comentarii

(iii) Informații privind impactul asupra mediului prognozat și măsurile de ameliorare propuse

Domeniul de aplicare a evaluării (de ex: examinarea impactului cumulativ, evaluarea alternativelor, aspectelor de dezvoltare durabilă, impactului activităților periferice)

Impactul prognozat asupra mediului al activității planificate (de exemplu, tipuri, amplasamente, amploare)

Utilizarea resurselor (de exemplu, materii prime, surse de energie etc.)

Consecințe (de exemplu, cantităţi și tipuri de evacuări în aer, în sistemul acvatic, deșeuri solide)

Impactul transfrontalier (de exemplu, tipul, localizarea, amploarea)

Măsuri de ameliorare propuse (de exemplu, dacă se cunosc măsuri de ameliorare pentru prevenirea, eliminarea, minimizarea, compensarea efectelor negative asupra mediului)

Informații suplimentare/comentarii

(iv) Inițiatorul/titularul raportului privind EIM

Nume, adresă, numere de telefon și fax

39

(v) Documentația EIM

Este documentația EIM (de exemplu raportul EIM) inclusă în notificare?

Da  Nu  Parțial 

Dacă răspunsul la întrebarea de mai sus este nu sau parțial, descrierea documentației suplimentare care urmează a fi transmisă (data(ele) aproximativă(e) când documentația va fi disponibilă)

Informații suplimentare/comentarii

2. PUNCTE DE CONTACT

(i) Puncte de contact ale părții sau părților potențial afectate

Autoritățile responsabile pentru coordonarea activităților referitoare la EIM (nume, adresă, numere de telefon și fax)(a se referi la decizia I/3, din Anexă

Lista părților afectate către care va fi trimisă notificarea

(ii) Puncte de contact pentru partea de origine

Autoritățile responsabile pentru coordonarea activităților referitoare la EIM (a se referi la decizia I/3, din Anexă) – nume, adresă, numere de telefon și fax

Autoritățile responsabile de luarea deciziei, dacă sunt diferite de autoritățile responsabile pentru coordonarea activităților referitoare la EIM (nume, adresă, numere de telefon și fax)

3. INFORMAȚII CU PRIVIRE LA PROCEDURA EIM ÎN ŢARA UNDE SE VA DESFĂŞURA ACTIVITATEA PLANIFICATĂ

(i) Informații cu privire la procedura EIM care va fi aplicată activității planificate

Perioada programată (termenele)

Posibilitățile părții afectate de a fi implicată în procedura EIM

Oportunitățile părții afectate de a revizui și comenta notificarea și raportul privind EIM Natura, inclusiv termenul de luare a deciziei posibile

Procedura de aprobare a activității planificate

Informații suplimentare/comentarii

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

40

4. INFORMAȚII CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA PUBLICULUI ÎN ŢARA DE ORIGINE

Procedurile de participare a publicului

Estimarea începerii și durata consultărilor publice

Informații suplimentare/comentarii

5. DATA-LIMITĂ DE RASPUNS

Data

Sursa: Legea EIM 86/2014. Anexa nr. 5

Agenția de Mediu/Ministerul Mediului:

1. Agenția de Mediu va suspenda desfășurarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. În termen de 5 zile lucrătoare, Agenția de Mediu va solicita inițiatorului să traducă cererea privind emiterea acordului de mediu, prezentată în conformitate cu Articolul 7, alineatul (1) al Legii privind EIM în una din limbile oficiale ale Convenției de la Espoo (în continuare – limbaj accesibil), stabilit de comun acord cu Partea afectată.

2. Ministerul Mediului, în termen de 5 zile lucrătoare de la data recepționării notificării și cererii traduse, le transmite autorității competente a părții afectate, prin intermediul canalelor diplomatice și stabilește un termen de cel puțin 30 de zile lucrătoare în care partea afectată urmează să comunice despre intenția de a participa sau nu la procedura evaluării impactului asupra mediului în context transfrontalier.

3. După primirea răspunsului din partea țării afectate sau în cazul absenței răspunsului, autoritatea competentă /Agenția de Mediu decide asupra următorilor pași ai EIMT.

Dacă partea afectată indică că nu intenționează să participe la EIMT, sau dacă aceasta nu răspunde în termenul specificat în notificare, prevederile Convenției privind consultarea, participarea publicului, transmiterea documentației și decizia finală, precum și analiza post-proiect nu se vor aplica, iar țara de origine poate continua EIM în conformitate cu legislația națională (Art. 12 alin. (6)).

Dacă partea afectată exprimă, în termenul stabilit, intenția de a participa la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, Ministerul Mediului cu suportul Agenției de Mediu (conform art. 12, alin. (7)) propune părții afectate desfășurarea consultărilor inițiale între părțile în vederea stabilirii metodelor, termenelor și altor aspecte ce țin de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier, în special legate de:

(a) gradul și modalitatea de contribuție la elaborarea programului de realizare a evaluării impactului asupra mediului;

(b) schimbul de informații necesare pentru elaborarea raportului privind evaluarea impactului asupra mediului;

(c) traducerea raportului privind evaluarea impactului asupra mediului;

(d) informarea și consultarea publicului interesat și a autorităților administrației publice locale și centrale interesate ale părții afectate și transmiterea comentariilor și propunerilor acestora către autoritatea competentă;

(e) desfășurarea consultărilor interguvernamentale cu privire la măsurile de prevenire, diminuare sau atenuare a consecințelor negative ale activității planificate.

4. După finalizarea consultărilor inițiale cu partea afectată, Agenția de Mediu continuă cu emiterea programului de realizare a evaluării impactului asupra mediului (în conformitate cu Articolul 101 al Legii nr. 86/2014 privind EIM), care include cerințele privind evaluarea impactului în context transfrontalier ce urmează a fi reflectat în Raportul privind EIM.

41

5. Conform Articolului 13 al Legii nr. 86/2014 privind EIM, în termen de 15 zile lucrătoare de la data re- cepționării programului de realizare a evaluării impactului asupra mediului, tradus în conformitate cu alin. (1), Ministerul Mediului îl transmite, prin intermediul canalelor diplomatice, autorității competente a părții afectate).

Sfaturi practice

Anume notificarea declanșează în mod oficial procedura EIMT între state. Înainte de notificarea oficială, în mod informal, se recomandă ambelor părți de a recurge la discuții informale de notificare prealabilă pentru a se pregăti de viitoarea EIMT. În mod special, în cazul în care există incertitudini cu privire la dacă activitatea planificată ar avea un impact transfrontalier semnificativ, părțile pot iniția consultări pentru a evalua probabilitatea și semnificația potențialelor efecte transfrontaliere.

Notificarea oficială va fi prezentată în formă de tabel conform modelului din Anexa 5 al Legii nr. 86/2014 privind EIM, cu o scrisoare de însoțire. Scrisoarea de însoțire trebuie să includă o descriere generală succintă a activității planificate cu potențial impact semnificativ asupra mediului în context transfrontalier și să indice faptul că aceasta este o notificare elaborată în conformitate cu art. 3 din Convenţia Espoo.

Agenția de Mediu, va pregăti proiectul notificării, solicitând informații de la inițiator, după caz, dacă este necesar. Aceasta se face pentru a facilita implicarea inițiatorului de la începutul procedurii EIMT și pentru a asigura sensibilizarea inițiatorului despre responsabilitățile sale în ceea ce privește asigurarea expertizei adecvate pentru desfășurarea evaluării impactului asupra mediului în context transfrontalier.

Moldova trebuie să primească o confirmare a participării sau neparticipării în termen de 30 zile. Dacă nu primește un răspuns în timp util, aceasta poate interpreta faptul dat drept intenția părții notificate de a nu participa. Însă, în cazurile în care răspunsul nu este primit în termenul specificat, se recomandă totuși ca Ministerul Mediului să facă o solicitare părții potențial afectate pentru a se asigura că lipsa răspunsului nu este din cauza problemelor tehnice, tergiversărilor procedurale sau din alte cauze similare, și să solicite de la partea afectată o confirmare în scris a (ne-)participării sale.

În cazul în care Moldova primește confirmarea participării, Ministerul Mediului, cu suportul Agenției de Mediu, va desfășura consultări inițiale pentru a facilita înțelegerea reciprocă și acordul privind organizarea întregului proces EIMT, termenele și datele limită ale acestuia. La această etapă, se recomandă a asigura participarea nu doar a reprezentanților autorităților competente ale ambelor țări vizate, ci și a reprezentanților inițiatorului activității planificate și echipei EIM (desemnată de inițiator). În acest mod, va fi posibilă consultarea eficientă nu doar privind aspectele formale și procedurale ale EIMT, ci și de a afla opiniile experților, care sunt importante pentru determinarea domeniului EIMT, precum și atingerea unui acord, inclusiv, pe cât e posibil, privind metodele, criteriile, indicatorii și datele care trebuie să fie utilizate în evaluare.

Există posibilitatea ca autoritatea competentă/Agenția de Mediu din Moldova să afle despre potențialul impact negativ semnificativ asupra mediului la o etapă mai târzie a EIM (de exemplu atunci când analizează Raportul privind EIM), și nu mai devreme, pe parcursul etapei de evaluare prealabilă. Indiferent de momentul în care se identifică un impact negativ semnificativ, Ministerul Mediului, cu suportul Agenției de Mediu, trebuie să notifice oficial țara afectată despre astfel de posibilitate și despre necesitatea efectuării EIMT. Ulterior, trebuie să continue procesul pentru a conveni asupra consultărilor transfrontaliere privind Raportul EIM.

2.1.3. Efectuarea EIM și pregătirea Raportului privind EIM

Referințe internaționale

Conform Convenției Espoo, informațiile ce urmează a fi incluse în documentația evaluării impactului asupra mediului vor conține cel puțin următoarele, în conformitate cu Articolul 4:

(a) O descriere a activității planificate și a scopului acesteia;

(b) O descriere, după caz, a alternativelor posibile (de exemplu locație sau tehnologie) la activitatea planifi- cată, precum și a alternativei de a nu întreprinde nimic;

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

42

(c) O descriere a factorilor de mediu ce ar putea fi influențați de activitatea planificată și de alternativele acesteia;

(d) O descriere a potențialului impact asupra mediului al activității planificate și alternativelor acesteia, precum și o estimare a semnificației impactului;

(e) O descriere a măsurilor de atenuare pentru a menține impactul negativ asupra mediului la minimum;

(f ) Indicarea precisă a metodelor de prevenire și sublinierea atât a presupunerilor, precum și a datelor de mediu relevante utilizate;

(g) Identificarea lacunelor în cunoștințe și a incertitudinilor întâmpinate la compilarea informațiilor solici- tate;

(h) După caz, o schiță a programelor de monitorizare și gestionare și a oricăror planuri de analiză post- proiect, și

(i) Un rezumat non-tehnic care include o prezentare vizuală, după caz (hărți, grafice, etc.).

Partea de origine va furniza documentația EIM Părții afectate (Articolul 4.2).

Cerințe naționale

Responsabilitatea pentru desfășurarea evaluării impactului asupra mediului și pregătirea Raportului privind EIM îi revine în întregime inițiatorului activității planificate. Conținutul Raportului EIM este prevăzut în Articolul 102, alin. (2) al Legii nr. 86/2014 privind EIM, care transpune cerințele Convenției Espoo menționată mai sus. Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului va conține următoarele:

a) descrierea amplasamentului activității planificate și descrierea caracteristicilor fizice ale întregii activități planificate, inclusiv, dacă este cazul, a lucrărilor de demolare necesare, precum și cerințele privind utilizarea terenurilor în cursul etapelor de construire și funcționare;

b) descrierea principalelor caracteristici ale etapei de funcționare a activității planificate, în special a proceselor de producție (necesarul de energie și energia utilizată, natura și cantitatea materialelor și resursele naturale utilizate, inclusiv apa, terenurile, solul și biodiversitatea);

c) estimarea, în funcție de tip și cantitate, a reziduurilor și a emisiilor potențiale (poluarea apei, aerului, solului și subsolului, zgomot, vibrații, lumină, radiații termice și radioactive etc.), precum și a cantităților și tipurilor de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire și funcționare a activității planificate;

d) descrierea stării actuale a mediului (scenariul de bază) și descrierea evoluției lui probabile în cazul în care activitatea planificată nu este implementată, în măsura în care schimbările naturale față de scenariul de bază pot fi evaluate prin depunerea de eforturi rezonabile, pe baza informațiilor și cunoștințelor științifice referitoare la mediu disponibile;

e) descrierea alternativelor rezonabile (în termeni de concepție, tehnologie, amplasare, dimensiune și anvergură a activității planificate) studiate de către inițiator, relevante pentru activitatea planificată, precum și a caracteristicilor specifice ale activității planificate și indicarea principalelor motive care stau la baza alegerii făcute, inclusiv o comparație a impactelor asupra mediului;

f ) descrierea factorilor prevăzuți la art. 4 alin. (1) susceptibili de a fi afectați de activitatea planificată: populația, sănătatea umană, biodiversitatea (fauna și flora), terenurile (ocuparea terenurilor), solul (materia organică, eroziunea, tasarea, impermeabilizarea), apa (schimbările hidromorfologice, cantitatea și calitatea), aerul, clima (emisiile de gaze cu efect de seră, impacturile relevante pentru adaptare), bunurile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale și cele arheologice, și peisajul;

g) descrierea potențialului impact semnificativ al activității planificate asupra mediului, dimensiunea acestuia, durata și, după caz, reversibilitatea acestuia (rezultate din construirea și existența activității planificate, inclusiv, dacă este cazul, lucrările de demolare; utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a solului, a apei și a biodiversității, având în vedere, pe cât e posibil, disponibilitatea durabilă a acestor resurse; emisia de poluanți, zgomot, vibrații, lumină, căldură și radiații, crearea impactului nociv și eliminarea și valorificarea deșeurilor; riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu, cum ar fi cele cauzate de survenirea unor accidente sau dezastre; cumularea

43

impactelor cu cele ale altor activități planificate existente și/sau aprobate, ținând seama de orice probleme ecologice existente legate de zone cu o importanță deosebită din punctul de vedere al mediului care ar putea fi afectate sau de utilizarea resurselor naturale; impactul activității planificate asupra climei, cum ar fi natura și amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră și vulnerabilitatea activității planificate la schimbările climatice; tehnologiile și substanțele folosite). Descrierea va include potențialul impact direct și indirect, secundar, cumulativ, transfrontalier, pe termen scurt, mediu și lung, permanent și temporar, pozitiv și negativ al activității planificate;

h) descrierea sau dovezi ale metodelor previzionale utilizate pentru identificarea și evaluarea impactului semnificativ asupra mediului, inclusiv detalii privind dificultățile (de exemplu, dificultățile de natură tehnică sau determinate de lipsa de cunoștințe) întâmpinate la compilarea informațiilor solicitate, precum și prezentarea principalelor incertitudini existente;

i) descrierea măsurilor preconizate pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea impactului negativ semnificativ asupra mediului identificat atât la etapa de construire, cât și la cea de funcționare, precum și viabilitatea și eficiența măsurilor de ameliorare pentru fiecare alternativă a activității planificate și pentru fiecare componentă de mediu;

j) descrierea potențialului impact negativ semnificativ asupra mediului, determinat de vulnerabilitatea activității planificate în fața riscurilor de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru activitatea planificată, și, dacă este cazul, a măsurilor de prevenire sau minimizare a impactului negativ semnificativ asupra mediului al acestor evenimente, precum și detalii privind gradul de pregătire și reacția propusă în astfel de situații de urgență;

k) argumentarea necesității efectuării sau neefectuării analizei post-proiect și descrierea, în cazul necesității efectuării acesteia, a măsurilor de monitorizare propuse, precum și a indicatorilor și termenelor de realizare, acestea fiind proporționale cu natura, complexitatea, amplasarea și dimensiunea activității planificate, precum și cu potențialul impact negativ semnificativ asupra mediului;

l) informații grafice: hărți, figuri și diagrame;

m) date de contact privind experții implicați la elaborarea raportului, data întocmirii raportului, declarația pe propria răspundere privind îndeplinirea cerințelor prevăzute la alin. (3), precum și semnăturile acestora;

n) un rezumat non-tehnic al informațiilor menționate la lit. a)–m);

o) o listă de referință care detaliază sursele utilizate pentru descrierile și evaluările incluse în raport.

Sfaturi practice

Efectuarea evaluării impactului asupra mediului și întocmirea Raportului EIM se desfășoară conform prevederilor legislației naționale și ghidului Ghidul pentru executarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, publicat în MO nr. 86-92, aprobat prin Ordinul nr. 1 din 04.01.2019 al Ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al țării de origine. La nivelul experților tehnici nu va reprezenta nici o diferență dacă un anumit proces EIM se desfășoară în context transfrontalier sau drept exercițiu în totalitate intern.

Pentru efectuarea EIM în context transfrontalier este important de asigurat următoarele calități distinctive ale procedurii:

(a) Analiza de referință cuprinde în mod adecvat întregul teritoriu potențial afectat, inclusiv zonele amplasate în țara afectată.

Cu alte cuvinte, baza de referință în domeniul mediului trebuie stabilită în mod constructiv chiar și pentru teritoriul vizat aflat sub jurisdicția altei țări. Acest lucru poate crea anumite probleme practice și anume la colectarea datelor de mediu și a altor date dorite, mai ales dacă acestea trebuie colectate prin intermediul unui studiu pe teren. Faza inițială a consultărilor EIMT va asigura atingerea unui acord privind modul în care inițiatorul (experții EIM desemnați) vor dobândi datele relevante. Autoritatea competentă națională va facilita prin omologul său din țara afectată comunicarea dintre Expertul EIM și instituțiile relevante care dețin datele dorite sau care sunt capabile să ajute la colectarea lor (de exemplu autoritățile din domeniului mediului, municipalitățile locale, instituțiile de cercetare, universitățile, etc.).

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

44

Orice lipsă de date trebuie recunoscută în mod transparent și trebuie adăugată o explicație cu privire la modul în care aceasta afectează corectitudinea rezultatelor evaluării impactului sau ipotezelor însoțitoare.

(b) Luarea în considerare a documentelor de referință relevante (care definesc obiectivele și standardele de mediu) nu doar ale țării de origine, ci și ale țării afectate.

În cazul în care evaluarea impactului implică stabilirea unei valori de referință sau prag derivat din standardele naționale de mediu (spre exemplu, pentru a stabili dacă emisiile atmosferice anticipate pot depăși limitele admisibile și, prin urmare, impactul trebuie calificat drept ”foarte semnificativ”, la efectuarea analizei trebuie de luat în considerare diferențele în standardele de mediu relevante și de explicat în mod transparent modul în care acestea au fost reflectate în abordarea aplicată evaluării.

(c) Măsurile de atenuare și monitorizare propuse pot fi implementate în mod realistic în țara afectată.

La propunerea măsurilor de prevenire, minimizare sau monitorizare a impactului rezidual al activității planificate care se anticipă să aibă loc pe teritoriul țării afectate, în EIM trebuie de abordat în mod credibil chestiunile care decurg din faptul că instituțiile responsabile de asigurarea respectării cerințelor de mediu a activității planificate (îndeplinirea condițiilor de mediu și întreprinderea măsurilor care rezultă din EIM) nu au autoritate în țara afectată (de exemplu pentru a verifica implementarea și funcționalitatea acestuia). Prin urmare, în măsură mai mare decât într-o EIM convențională, în procedura EIMT se va indica în mod credibil un angajament realist pentru implementarea (inclusiv pentru acoperirea costurilor) măsurilor de atenuare și monitorizare propuse, inclusiv angajamentul instituțional din țara afectată. O astfel de propunere trebuie să fie suficient de concretă pentru a putea fi utilizată în timpul consultărilor transfrontaliere, în cazul în care părțile pot urma, dacă se consideră necesar, un acord internațional oficial privind gestionarea pe termen lung a impactului activității planificate asupra mediului după finalizarea procesului EIMT.

2.1.4. Diseminarea Raportului privind EIM și consultările dintre părțile vizate

Referințe internaționale

Partea de origine va asigura publicului din zonele potențial afectate oportunitatea de a participa în procedura EIM respectivă a activității planificate, în conformitate cu prevederile Convenției Espoo. Aceasta trebuie să asigure ca oportunitatea oferită publicului părții afectate să fie aceeași ca și oportunitatea oferită publicului părții de origine (Articolul 2.6 al Convenției Espoo).

Ambele părți vor asigura ca publicul părții afectate din zonele potențial afectate să fie informat și să li se ofere posibilitatea de a face comentarii sau obiecții pe marginea activității planificate și transmite aceste comentarii sau obiecții autorității competente a părții de origine, fie în mod direct acestei autorități, sau, după caz, prin intermediul Parții de origine (Articolul 3.8 al Convenției Espoo).

Ambele părți vor asigura distribuirea documentației autorităților și publicului Părții afectate din zonele potențial afectate și prezentarea comentariilor către autoritatea competentă a părții de origine, fie în mod direct acestei autorități, sau, după caz, prin intermediul părții de origine, într-un termen rezonabil după aprobarea deciziei finale privind activitatea planificată (Articolul 4.2 al Convenției Espoo).

Cerințe naționale

Inițiatorul

1. Inițiatorul prezintă Agenției de Mediu, pe suport de hârtie și în format electronic, raportul privind evaluarea impactului asupra mediului. Dacă AM consideră că raportul este incomplet, aceasta va solicita de la inițiator completarea informației care lipsește sau este incompletă.

45

2. Asigură traducerea părților relevante ale Raportului privind EIM care vizează impactul transfrontalier în limba convenită cu partea afectată.

3. Organizează, în coordonare cu Agenția de Mediu, o audiere (dezbateri) publice în conformitate cu Articolul 14 al Legii nr. 86/2014 privind EIM, care vor avea loc pe teritoriul autorității administrației publice locale pe teritoriul cărea se preconizează desfășurarea activității planificate.

4. Asigură serviciile de interpretare corespunzătoare pe parcursul dezbaterilor publice, dacă la audieri participă cetățeni străini.

Agenția de Mediu/Ministerul Mediului

1. Dacă Raportul este elaborat conform cerințelor și conține informația pe deplin atunci Agenția de Mediu va plasa Raportul online precum și va remite Raportul către Comisia tehnică și autorităților administrației publice locale în a căror rază este preconizată implementarea activității planificate.

2. Ministerul Mediului transmite autorității competente a părții afectate raportul privind evaluarea impactului asupra mediului în limba stabilită de comun acord cu partea afectată, în termen de 15 zile lucrătoare de la recepționarea copiei traduse de la Agenția de Mediu.

3. Ministerul Mediului, inițiează consultările transfrontaliere cu autoritatea competentă a părții afectate, pentru a:

a. se consultă asupra Raportului privind EIM precum și a factorilor de mediu potențial afectat de către activitatea planificată, precum și măsurile stabilite de prevenire și atenuare al acestora;

b. conveni asupra organizării detaliate a consultărilor publice, inclusiv a dezbaterilor publice.

4. Coordonează cu inițiatorul organizarea dezbaterile publice în ce privește participarea posibilă a reprezentanților părții afectate.

Sfaturi practice

După prezentarea documentației EIM, partea de origine trebuie să desfășoare, fără întârzieri nejustificate, consultările cu partea afectată, în baza Raportului EIM, privind potențialul impact transfrontalier al activității planificate și măsurile de atenuare sau eliminare a impactului (Articolul 5 al Convenției Espoo). Consultările pot aborda chestiuni, precum:

(a) tipurile de impact transfrontalier ale unei activități planificate,

(b) metodele prin intermediul cărora impactul a fost identificat,

(c) măsurile de atenuare a impactului și formele de asistență în procesul respectiv,

(d) acțiunile comune și individuale, precum și responsabilitățile asumate de fiecare parte pentru a monitoriza, reduce și preveni impactul,

(e) căile posibile de cooperare și atenuare în cazul accidentelor,

(f ) analiza postproiect,

(g) alternativele posibile la activitatea planificată și orice alte măsuri corespunzătoare.

În măsura posibilității, consultările trebuie să aibă loc la un nivel suficient de înalt pentru a asigura reflectarea adecvată a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor ulterioare. Cu toate acestea, participarea experților este hotărâtoare pentru a discuta efectiv aspectele procedurale ale Raportului privind EIM și chestiunile conexe. Prin urmare, în afară de reprezentanții autorităților competente ale ambelor părți, la consultările transfrontaliere oficiale vor participa și inițiatorul și experții implicați în pregătirea Raportului cu privire la EIM.

În ceea ce privește asigurarea participării eficiente a publicului interesat în procedura de EIMT, părțile trebuie să se pună de acord privind detaliile procedurale ale participării publicului interesat la începutul organizării întregii proceduri EIMT (a se vedea secțiunea cu privire la notificare de mai sus).

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

46

În principiu, părțile pot alege între cele trei opțiuni posibile de organizare a participării publicului la EIMT (CEE ONU/UNECE. 2006a):

1. Responsabilitatea pentru participarea publicului interesat ii revine părții afectate; prin urmare, publicul interesat al părții afectate este notificat, comentariile sunt colectate de autoritatea competentă a părții afectate sau de punctul de contact al acesteia, iar apoi prezentate țării de origine (de exemplu Republicii Moldovei);

2. Responsabilitatea pentru participarea publicului interesat îi revine părții de origine; prin urmare, publicul interesat al părții afectate este notificat, iar comentariile sunt colectate de autoritatea competentă a părții de origine (de exemplu Republicii Moldova);

3. Responsabilitatea mixtă – părțile sunt implicate împreună în notificarea publicului interesat și colectarea comentariilor de la partea afectată.

2.1.5. Luarea în considerare a rezultatelor EIM la aprobarea deciziei

Referințe internaționale

În sensul Convenției, deciziile finale referitoare la EIMT se limitează la acele decizii care stabilesc în termeni reali condițiile de mediu pentru implementarea activității.16 Partea de origine trebuie să prezinte părții afectate decizia finală, unde va fi indicat motivele și considerentele pe care această decizie s-a bazat (Articolul 6.2 al Convenției Espoo).

Conform Artocolului 6.3. al Convenției Espoo, în cazul în care informațiile suplimentare privind impactul transfrontalier semnificativ al activității planificate, care nu au fost disponibile la momentul aprobării deciziei cu privire la activitatea respectivă și care ar fi putut afecta în mod semnificativ decizia orcărei dintre păriți, devin disponibile oricăreia dintre părți înainte de demararea lucrului în cadrul activității, partea respectivă va informa imediat cealaltă parte/celelalte părți vizată(e). La cererea uneia dintre părțile vizate, se organizează consultări privind necesitatea revizuirii deciziei.

Cerințe naționale

Inițiatorul

1. Este responsabil pentru aplicarea prevederilor, precum și respectarea condițiilor stipulate în acordul de mediu.

2. Traduce acordul de mediu și îl remite Agenției de Mediu.

Agenția de Mediu/Ministerul Mediului

1. Emite acordul de mediu în conformitate cu Art. 105 al Legii privind EIM, luând în considerare rezultatele participării publicului și încheierii consultărilor transfrontaliere cu partea afectată.

2. Remite acordul de mediu tradus către Ministerul Mediului.

3. Ministerul Mediului în termen de 15 zile lucrătoare de la data recepționării acordului de mediu tradus conform alin. (1), transmite acest acord autorității competente a părții afectate, prin intermediul canalelor diplomatice.

Sfaturi practice

Rezultatele EIMT sunt rezumate în acordul de mediu emis de Agenția de Mediu. Procedurile coordonate ale EIMT trebuie să garanteze ca acordul de mediu să reflecte consensul dintre părți. Anume din aceste motive decizia finală trebuie să ia în considerare în mod corespunzător rezultatele EIMT, inclusiv Raportul privind EIM, comentariile referitoare la acesta și rezultatele consultărilor.17

16 Raportul CEE ONU cu privire la reuniunea Părților la Convenția privind EIM în context transfrontalier, mai 2008 (CEE/MP.EIM/10, decizia IV/2, anexa I, alin. 61).

17 Orientările UE privind aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele transfrontaliere de scară mare. Disponibile pe: https://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/Transboundry%20EIA%20Guide.pdf

47

Moldova nu este obligată să accepte pe deplin propunerile, solicitările sau comentariile recepționate de la partea afectată. Cu toate acestea, autoritățile din Moldova ar trebui să le trateze în mod egal, indiferent de hotarele naționale, și să demonstreze că a luat în considerare comentariile respective la formularea acordului de mediu. Acest lucru va legitima decizia finală și va asigura o colaborare efectivă a părților la etapele de implementare.18

După cum s-a indicat mai sus, atât acordul de mediu emis de către Agenția de Mediu, cât și aprobarea finală a activității planificate (de exemplu autorizație) de către autoritatea responsabilă (de explu Agenția Servicii Publice) trebuie să fie comunicate autorității competente a părții afectate.

În acest context, este important de reținut faptul că fără un acord de mediu afirmativ, o activitate propusă nu poate fi implementată, exact ca și fără autorizațiile care nu se referă la mediu. Prin urmare, este important ca partea afectată să fie informată despre faptul că o activitate planificată propusă a obținut toate autorizațiile, licențele și că inițiatorul trece la etapa de implementare.

Legea nr. 86/2014 privind EIM indică că inițiatorul este responsabil de cheltuielile suportate în cadrul procedurii de EIMT, respectiv aceste cheltuieli se răsfrâng inclusiv la informațiile adiționale necesare de a fi prezentat părții afectate, cum ar fi autorizația de funcționare, licența necesară, în cazul în care activitatea planificată presupune prezența unei licențe, și alte acte permisive în afară de acordul mediu.

În situația în care apar informații suplimentare privind impactul transfrontalier semnificativ al unei activități propuse, care nu au fost disponibile la momentul aprobării acordului de mediu, Agenția de Mediu va notifica partea afectată despre informațiile care aduc schimbări materiale în acord, indiferent de tipul procedurii interne pe care aceasta va decide să o urmeze (de exemplu dacă să efectueze o nouă EIM sau să revizuiască condițiile acordului de mediu sau al altor acte permisive (autorizația). În funcție de răspunsul părții afectate, părțile pot începe consultările privind necesitatea unei noi EIMT drept consecință a revizuirii acordului de mediu sau privind alte forme de răspuns.

2.1.6. Analiza și monitorizarea post-proiect Referințe internaționale

Conform Articolului 7 al Convenției Espoo, părțile vizate, la solicitarea oricărei părți, vor determina dacă și în ce măsură trebuie de efectuat o analiză post-proiect, luând în considerare potențialul impact transfrontalier negativ semnificativ al activității pentru care a fost efectuată EIMT. Orice analiză post-proiect va include, în particular, supravegherea activității și determinarea oricăror impacturi transfrontaliere negative.

În cazul în care, ca rezultat al analizei post-proiect, partea de origine sau partea afectată are motive rezonabile de a concluziona că există un impact transfrontalier negativ semnificativ sau au fost descoperiți factori care pot rezulta într-un astfel de impact, acesta va informa imediat cealaltă parte. Părțile vizate se vor consulta mai apoi privind măsurile necesare pentru reducerea sau eliminarea impactului.

Cerințe naționale

Inițiatorul

1. Efectuează monitorizarea post-proiect în conformitate cu condițiile stipulate în acordul de mediu.

2. Prezintă rezultatele monitorizării Agenției de Mediu.

3. Coordonează cu Agenția de Mediu, după necesitate, punerea în aplicare a măsurilor și acțiunilor suplimentare de prevenire, evitare, minimizare, compensare și control al impactului activității planificate asupra mediului și sănătății umane.

18 Mai multe informații puteți găsi pe acest site: https://www.unece.org/environmental-policy/conventions/environmental-assessment/ outputs/guidance-on-the-practical-application-of-the-espoo-convention/practical-solution-in-applying-the-espoo-convention. html#consultations%22

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

48

Agenția de Mediu

1. Supraveghează implementarea monitorizării post-proiect, urmând condițiile stipulate în acordul de mediu.

2. Plasează raportul analizei post-proiect recepționat de la inițiator pe pagina sa web oficială și informează Inspectoratul pentru Protecția Mediului despre necesitatea efectuării controlului de mediu la amplasament în vederea stabilirii conformității.

Legea nr. 86/2014 privind EIM a Republicii Moldova nu conține prevederi legate de situația vizată în Articolul 7 al Convenției Espoo (a se vedea mai sus), de exemplu, nu impune notificarea părții afectate sau partajarea rezultatelor analizei și monitorizării post-proiect.

Sfaturi practice

Convenția de la Espoo conține o prevedere pentru analiza post-project care permite părților să coopereze și pe parcursul etapei de implementare a activității planificate. Această analiză post-proiect nu constituie o activitate obligatorie și este implementată prin angajamentul voluntar al părților. Astfel de aranjament pot fi convenite pe parcursul consultărilor transfrontaliere oficiale, când părțile pot decide să efectueze o analiză post-proiect, inclusiv monitorizarea conformității cu reglementările și măsurile de atenuare, sau verificarea impactului real asupra mediului și eficacitatea atenuări.

Astfel de acord trebuie să fie explicit în ceea ce privește determinarea responsabilităților fiecărei părți în monitorizarea și analiza impactului activității planificate. Părțile pot conveni, spre exemplu, ca fiecare parte să monitorizeze, să evalueze și să analizeze datele privind impactul care are loc pe teritoriul lor, iar apoi să transmită rezultatele celeilalte părți în mod periodic (de exemplu trimestrial).

Cel puțin, se recomandă stabilirea unui mecanism de furnizare a rezultatelor monitorizării efectuate de inițiator (în cazul în care o astfel de obligație decurge din acordul de mediu).

2.2. Moldova ca Parte potențial afectată

2.2.1. Determinarea necesității EIMT (în cazul în care nu este primită nicio notificare)

Referințe internaționale

În conformitate cu Convenția Espoo (Articolul 3.7), o parte potențial afectată poate solicita informații cu privire la o activitate propusă pentru a purta discuții privind probabilitatea de a avea un impact transfrontalier negativ semnificativ chiar și în cazul în care nu a primit o notificare. Părțile pot conveni apoi dacă prevederile Convențiile se aplică și dacă evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier va avea loc.

Cerințe naționale

Articolul 16 alin. (6) al Legii nr. 86/2014 privind EIM reflectă prevederile Convenției de la Espoo. Dacă Republica Moldova consideră că va fi afectată ca rezultat al unui impact negativ semnificativ al activității planificate de partea de origine dar nu a primit o notificare de la partea de origine în legătură cu aceasta, Ministerul Mediului va iniția consultări privind impactul transfrontalier cu partea de origine. Dacă părțile nu convin asupra reglementării acestei chestiuni, Ministerul Mediului poate transmite cazul spre examinare comisiei de investigare, în conformitate cu anexa nr. IV la Convenția cu privire la evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

49

Sfaturi practice

Odată ce Republica Moldova ia cunoștință din surse publice despre activitatea planificată într-o țară vecină care poate avea un impact negativ transfrontalier semnificativ (de exemplu prin mijloace de comunicare neoficiale, articole din mass media, campanii ale ONG-lor, etc.), Ministerul Mediului va contacta autoritatea competentă a țării de origine pentru a solicita informații despre activitatea planificată.

Solicitarea poate fi structurată conform modelului pentru notificare (a se vedea Tabelul nr. 9 de mai sus), și se va referi anume la:

1) natura activității planificate;

2) hotarele spațiale și temporale ale activității planificate;

3) impactul anticipat asupra mediului și alte aspecte ale activității planificate;

4) informații privind procesul EIM care va fi aplicat activității planificate (după caz).

Ca urmare a reacției părții de origine (sau lipsei de reacție), Republica Moldova poate decide dacă va iniția sau nu consultări oficiale în conformitate cu Convenția de la Espoo, sau poate concluziona că EIMT nu este necesară pentru un anumit caz. În cazul în care partea de origine refuză să prezinte informații sau nu răspunde la solicitare, Ministerul Mediului poate sesiza comisia de investigare pentru respectarea și punerea în aplicare a Convenției de la Espoo, așa cum este prevăzut și în anexa nr. IV la Convenție.

2.2.2. Notificarea (răspuns la notificare)

Referințe internaționale

Odată recepționată notificarea din partea țării de origine, partea potențial afectată trebuie să răspundă în termenul specificat de partea de origine, chiar dacă nu intenționează să participe la EIMT într-un caz anume. Partea de origine poate mai apoi continua planificarea procesului EIM național fără întârziere (Ghid privind aplicarea în practică a Convenției de la Espoo. CEE ONU, 2006a).

Cerințe naționale

Agenția de Mediu/Ministry of Environment

1. Ministerul Mediului, în termen de 5 zile lucrătoare de la recepționarea notificării și a informațiilor, le plasează pe pagina sa web oficială și le transmite Agenției de Mediu.

2. Agenția de Mediu, în termenul stabilit în notificare, decide asupra participării sau neparticipării la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, ținând cont de opinia autorităților administrației publice centrale interesate, a autorităților administrației publice locale din teritoriul care ar putea fi supus impactului transfrontalier și a publicului interesat. În termen de 5 zile lucrătoare, Agenția de Mediu plasează notificarea pe pagina sa web oficială, indicând perioada de prezentare a comentariilor și propunerilor.

3. În cazul în care Agenția de Mediu decide să participe la procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier, Ministerul Mediului informează în scris, prin intermediul canalelor diplomatice, autoritatea competentă a părții de origine despre decizia luată și propune desfășurarea unor consultări inițiale în vederea stabilirii metodelor, a termenelor și a altor aspecte ce țin de realizarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier conform art. 12 alin. (7). Agenția de Mediu plasează informația despre decizia luată pe pagina sa web oficială.

4. Dacă Agenția de Mediu a luat decizia de a nu participa la procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier, Ministerul Mediului informează în scris autoritatea competentă a părții de origine despre decizia luată și plasează informația respectivă pe pagina sa web oficială.

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

50

În funcție de nivelul de detalii al informațiilor disponibile, răspunsul la notificare poate conține o constatare succintă a componentelor mediului potențial afectate (spre ex., ecosistemele vulnerabile, speciile rare de floră și faună, speciile pe cale de dispariție, monumentele culturale și naturale, alte obiective care pot fi afectate ca rezultat al implementării activității planificate) pe teritoriul Republicii Moldova sau poate indica alte îngrijorări și probleme care vor constitui subiectul consultărilor reciproce. Structura răspunsului la notificare este prezentată în Anexa nr. 6 a Legii nr. 86/2014 privind EIM.

Sfaturi practice

Dacă autoritatea competentă consideră că limita de timp pentru răspunsul la notificare stabilit de către țara de origine este insuficient pentru a decide privind participarea sa la EIMT (de exemplu din cauza amploarea și complexității activității planificate sau necesității de a consulta alte părți vizate din interiorul țării), atunci Moldova poate solicita o extindere a termenului de răspuns la notificare.

În timpul pregătirii răspunsului la notificare, Agenția de Mediu se va consulta cu autoritățile administrației publice centrale interesate, a autorităților administrației publice locale din teritoriul care ar putea fi supus impactului transfrontalier și a publicului interesat și cu orice altă autoritate națională relevantă pentru a asigura ca informațiile furnizate în notificare să fie examinate minuțios, iar decizia privind acceptarea invitației la EIM să fie bine justificată (de exemplu, dacă există o îngrijorare reală privind faptul că activitatea planificată poate cauza impact semnificativ asupra mediului pe teritoriul Republicii Moldovei).

Este la discreția autorității competente din țara de origine să stabilească substanța și volumul documentației EIM necesare în conformitate cu legislația națională. Prin urmare, este în interesul Republicii Moldovei să clarifice prin intermediul consultărilor cu autoritatea competentă a părții de origine cât mai devreme posibil aspectele procedurale ale EIM, și anume să identifice aranjamente potrivite pentru furnizarea cu informații relevante pentru evaluarea impactului transfrontalier. Acest lucru poate fi reflectat în următoarele întrebări:

� Va permite procesul privind examinarea comentariilor Moldovei deja pe parcursul etapei de stabilire a domeniului de aplicare, sau doar mai târziu, când Raportul EIM va fi prezentat oficial pentru consultare transfrontalieră?

� Cum va colecta Expertul EIM informațiile de referință și alte date despre teritoriul potențial afectat vizat din Moldova, și ce asistență poate fi acordată în această privință de către autoritățile Republicii Moldova?

� Cum va fi asigurată participarea potrivită a publicului pe teritoriul potențial afectat din Moldova, inclusiv traducerea documentelor relevante în limba accesibilă publicului vizat?

2.2.3. Efectuarea EIM și pregătirea Raportului EIM

Nici Convenția de la Espoo, și nici alte norme aplicabile nu atribuie vreo responsabilitate țării afectate în ceea ce privește participarea directă sau contribuția la elaborarea Raportului privind EIM (desfășurarea evaluării impactului). Aceste responsabilități îi revin țării de origine, iar în termeni practici – inițiatorului activității planificate, precum și experților contractați de inițiator (Expertul EIM).

Sfaturi practice

Etapa inițială a consultărilor transfrontaliere (de exemplu etapa care urmează după notificare) urmează, de asemenea, să determine dacă părțile interesate din Moldova vor fi implicate în procedura propriu zisă privind evaluarea impactului și participarea la elaborarea Raportului privind EIM. De obicei, Raportul privind EIM este pregătit de Expertul contractat de inițiatorul activității planificate, și la etapa de pregătire a Raportului privind EIM există o interacțiune nesemnificativă între Expertul EIM și factorii instituționali ai țării afectate. Totuși, există situații și sarcini în care Republica Moldova ar putea ajuta în acest proces. Și anume, colectarea informațiilor de referință despre partea potențial afectată a teritoriului Moldovei poate fi problematică pentru un expert aflat în țara de origine. La solicitare, Republica Moldova poate ajuta în mod semnificativ, și anume în următoarele aspecte:

51

� furnizarea datelor disponibile expertului EIM (spre exemplu hărți GIS și alte date de mediu referitoare la teritoriul potențial afectat);

� furnizarea documentelor relevante care vor fi luate în considerare de Expertul EIM;

� furnizarea informațiilor privind factorii vizați din Moldova care trebuie să fie consultante (de exemplu oferirea opiniei expertului sau cunoștințe locale cu privire la anumite chestiuni).

� asistență în comunicare și accesul echipei Expertului EIM pe teritoriul potențial afectat (de exemplu pentru a facilita o vizită a unui biolog, sau alți specialiști similari într-o zonă de frontieră potențial afectată).

Domeniul de aplicare, perioada și alte condiții pentru astfel de asistență vor fi stabilite pe parcursul consultărilor inițiale. Republica Moldova nu are nicio obligație de a contribui la activitatea expertului EIM, dar este rațional să fie acordată asistență oricărui efort rezonabil de a analiza condițiile de bază și de a evalua impactul potențial asupra teritoriului Moldovei și, astfel, de a asigura un Raport privind EIM de bună calitate.

2.2.4. Diseminarea Raportului privind EIM și consultările dintre părțile vizate

Referințe internaționale

În conformitate cu Convenția de la Espoo, ambele părți vor asigura ca publicul părții afectate din zonele susceptibile de a fi afectate să fie informat și să i se acorde posibilitatea de a face comentarii sau obiecții privind activitatea propusă, precum și transmiterea acestor comentarii sau obiecții autorității competente a părții de origine, fie în mod direct către această autoritate, sau, după caz, prin intermediul părții de origine (Articolul 3.8 al Convenției).

Ambele părți vor asigura distribuirea documentației autorităților și publicului părții afectate din zonele susceptibile de a fi afectate și prezentarea comentariilor autorității competente a părții de origine, fie în mod direct către această autoritate, sau, după caz, prin intermediul părții de origine, într-un termen rezonabil înainte de aprobarea deciziei finale privind activitatea planificată (Articolul 4.2).

Cerințe naționale

Inițiatorul

1. În cazul în care s-a convenit în cadrul consultării transfrontaliere între părți, inițiatorul organizează dezbateri publice (audiere publică) pe teritoriul potențial afectat din Republica Moldova, în cooperare cu Agenția de Mediu și autoritățile administrației publice locale relevante, într-o manieră conformă cu Legea nr. 86/2014 privind EIM.

Ministry of Environment/Agenția de Mediu

1. Ministerul Mediului recepționează Raportul privind EIM din partea țării de origine (confirmând re- cepționarea) și în termen de 5 zile lucrătoare de la data recepționării Raportului îl remite Agenției de Mediu.

2. Agenția de Mediu plasează pe pagina sa web oficială raportul privind evaluarea impactului asupra mediului și îl prezintă autorităților administrației publice centrale interesate și autorităților administrației publice locale din zonele posibil afectate, indicând termenele de prezentare a comentariilor.

3. Agenția de Mediu facilitează consultările publice într-un mod convenit cu partea de origine pe parcursul consultărilor transfrontaliere inițiale (de exemplu fie prin acordarea asistenței inițiatorului în desfășurarea dezbaterilor publice în Moldova, sau prin diseminarea informațiilor din numele inițiatorului pentru a permite publicului din Moldova să obțină informații relevante depline.

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

GHID DE EVALUARE A CALITĂȚII DOCUMENTAȚIEI EIM PENTRU REPUBLICA MOLDOVA – INCLUSIV ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

52

4. La fel Agenția de Mediu va colecta comentariile și recomandările de la părțile implicate (inclusiv de la public) și va elabora avizul asupra raportului, dar și îl va plasa pe pagina sa web oficială și îl va transmite Ministerului Mediului.

5. Ministerul Mediului transmite autorității competente a părții de origine, prin intermediul canalelor diplomatice, avizul tradus la raportul privind evaluarea impactului asupra mediului.

Autoritățile administrației publice centrale și locale

1. Plasează anunțul cu privire la raportul EIM la sediul său și publică conținutul raportului pe pagina sa web oficială.

2. În cooperare cu Agenția de Mediu, facilitează consultarea publicului (dezbaterile publice) pe teritoriul potențial afectat.

3. Autoritățile implicate în procesul de consultare a raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, precum și publicul interesat, prezintă, în termenele prevăzute, comentariile lor Agenției de Mediu.

Sfaturi practice

Legea nr. 86/2014 privind EIM nu detaliază procedura de audieri publice privind documentația EIM recepționată de peste hotare într-un proces EIM în context transfrontalier. Prin urmare, detaliile consultărilor publice vor fi convenite între părți pe parcursul consultărilor transfrontaliere. Și anume, va fi specificat rolul inițiatorului (dacă există) în consultările publice desfășurate în Moldova, și se va ajunge la o înțelegere referitor la partajarea costurilor asociate de dezbaterile publice, etc.

Dezbaterile ar trebui să fie facilitate de autoritatea competentă și de organele locale ale comunității(lor) afectate ca și în cazul consultărilor publice standard impuse prin Legea 86/2014 privind EIM, în mod ideal, cu participarea reprezentanților țării de origine, inclusiv a inițiatorului (Expertul EIM – autorul Raportului privind EIM).

Rezultatele consultărilor publice (inclusiv procesele verbale de la dezbaterile publice) din Moldova trebuie să fie documentate în același mod ca și în cazul procesului EIM standard în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind EIM. Împreună cu orice alte comentarii și opinii recepționate de către Agenția de Mediu, rezultatele consultărilor publice formează baza pentru Autoritatea de Mediu la pregătirea avizului cu privire la Raportul EIM (de exemplu poziția oficială a Republicii Moldova cu privire la activitatea planificată și la evaluarea EIM a acestuia). Termenul limită și forma de transmitere a avizului țării de origine vor fi stabilite la începutul consultărilor transfrontaliere pentru a oferi Republicii Moldova un termen rezonabil pentru desfășurarea consultărilor interne și pentru ca țara de origine să poată primi și examina opinia cuprinzătoare a Moldovei înainte de aprobarea deciziei finale cu privire la activitatea planificată în țara de origine.

Nu există o procedură formală stabilită de control al calității EIM în context transfrontalier. Cu toate acestea, în situația în care Moldova participă în EIM în context transfrontalier ca parte afectată, Moldova este liberă să efectueze orice formă de evaluare a calității EIM primită. Prin urmare, se recomandă să se abordeze această problemă deja în faza incipientă a consultărilor transfrontaliere, și anume, să se convină asupra unui interval de timp rezonabil care să ofere suficient timp Moldovei pentru a efectua evaluarea calității Raportului EIM într-o manieră aleasă.

2.2.5. Luarea în considerare a rezultatelor EIM în procesul decizional EIM în context transfrontalier nu acordă Republicii Moldova, ca țară afectată, nicio autoritate legată de luarea deciziei cu privire la activitate planificată amplasată în țara de origine. Totuși, Moldova are dreptul să fie informată dacă și când activitate planificată vizată a obținut aprobarea finală (de exemplu autorizația de construcție), și cum au fost luate în considerare rezultatele EIM în context transfrontalier.

53

2.2.6. Analiza post-proiect Analiza post-proiect nu este o activitate obligatorie și este implementată cu implicarea voluntară a părților (a se vedea Secțiunea 3.1.6 de mai sus).

Pentru Moldova, în calitate de parte afectată, este important să se asigure că toate măsurile de atenuare și sistemele de monitorizare convenite sunt implementate și aplicative, cu efectele dorite asupra teritoriului vizat din Moldova.

Dacă EIMT a avut drept rezultat un acord privind monitorizarea ulterioară a anumitor indicatori de mediu pe teritoriul Republicii Moldova, orice astfel de acord trebuie să includă de asemenea și o înțelegere/acord privind repartizarea costurilor. De asemenea, dacă e cazul, o indicație a valorilor limite specifice, care ar declanșa o acțiune de răspuns suplimentară, va face parte din orice astfel de sistem de monitorizare (de exemplu pentru o activitate planificată al unei hidrocentrale din amonte, condiția poate fi formulată în felul următor: atunci când sarcina de sedimente în râul transfrontalier se schimbă pe teritoriul Moldovei cu mai mult de 15% în comparație cu indicatorul de referință stabilit în EIMT, Moldova are dreptul să inițieze o renegociere a regulilor operaționale ale barajului aferent).

Astfel de acord trebuie să determine în mod clar responsabilitățile fiecărei părți în monitorizarea și analiza impactului activității planificate. Părțile pot conveni, spre exemplu, ca fiecare parte să monitorizeze, să evalueze și să analizeze datele privind impacturile care au loc pe teritoriul său, iar apoi să transmită periodic rezultatele celeilalte părți (cum ar fi trimestrial).

Cel puțin, se recomandă stabilirea unui mecanism de partajare a rezultatelor monitorizării efectuate de inițiator (în cazul în care astfel de obligație decurge din acordul de mediu).

2. EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

Green Economy in Eastern Partner Countries

Această publicație a fost elaborată în cadrul acțiunii ”Uniunea Europeană pentru Mediu” (UE pentru Mediu – Economie Verde). Informații suplimentare pe activități referitoare la evaluarea strategică de mediu și evaluarea impactului asupra mediului pot fi obținute contactând secretariatul CEE/ONU la adresa: [email protected]

  • Cuprins
  • Lista de abrevieri
  • Introducere
  • 1. Evaluarea calității raportului EIM
    • 1.1. Verificarea formală a conformității
    • 1.2. Evaluarea substanțială a calității
  • 2. EIM în context transfrontalier
    • Cadrul legal internațional
    • Cadrul legal național și aplicarea acestuia
    • 2.1. Moldova ca parte (țară) de origine
    • 2.2. Moldova ca Parte potențial afectată

Forced Displacement & Statelessness in 2024 Population and Housing Census (Republic of Moldova)

Languages and translations
English

Workshop on the International Recommendations on Statistics on Refugees, Internally Displaced Persons, and Statelessness,

6th May 2024, Geneva

Aurelia Spataru, deputy general director National Bureau of Statistics

Republic of Moldova: Forced Displacement & Statelessness in

2024 Population and Housing CENSUS

National context Legislation

• Law no. 200/2010 regarding the regime of foreigners in the Republic of Moldova

• Law no. 274/2011 regarding the integration of foreigners in the Republic of Moldova

• Law no. 270/2008 regarding asylum in the Republic of Moldova

• Government Decision no. 21/2023 on granting temporary protection to displaced persons from Ukraine

• PROGRAM on the management of the migration flow, asylum and integration of foreigners for the years 2022-2025

2

Migration statistics

• During March 1, 2023 – May 2, 2024, a total of 55,867 people were pre-registered in the information system regarding temporary protection, of whom 46,048 identity documents were issued to beneficiaries of temporary protection, including 13,099 for minors.

• Asylum - 1,803 people, of which: 206 people with refugee status (Ukraine-1), 384 beneficiaries of humanitarian protection (Ukraine-178), 1,135 asylum seekers under examination (Ukraine- 621)

• 7,025 citizens of Ukraine with valid residence permits, of which: with the right of permanent residence - 3,251; right of temporary residence – 3,793.

• During February 24, 2022 – March 31, 2024 (State Register) -2,328 citizens of Ukraine applied for Moldova’s citizenship, of whom 2,114 Ukrainians acquired the citizenship of Moldova.

Population and Housing Census: approaches

• In 2024, the Population and Housing Census will be carried out on the basis of Law No. 231/2022 on PHC and Government Decision No. 951/2022 on the organization and conduct of PHC

• The 2024 census will be the third population census since the declaration of independence of the Republic of Moldova and will be part of the 2020 global round

• International recommendations for the preparation and conduct of PHC, round 2020, are followed

3Национальное бюро статистики Республики Молдова

• Method: personal interview using a mobile electronic device (CAPI - Computer-Assisted Personal Interviewing)

• Use of electronic devices

• Longer data collection period

• Use of administrative data at the data processing stage

• Use of a geographic information system (GIS) at the stage of preparing the PHC, collecting data and disseminating the results

• Inclusion of some topics related to household agricultural activities

• ISO/IEC 27001:2013 on information security and ISO/IEC 27701:2019 on the protection of personal/confidential data

• Methodology for generating a unique statistical identifier for pseudonymizing personal data

Concepts used • Usual residence, place of birth, country of

citizenship, and others - adopted by Census National Committee in 2023, which are in compliance with the definitions as per

• UN Principles and Recommendations for Population and Housing Censuses (2017)

• Recommendations of the Conference of European Statisticians, UN Economic Commission for Europe on RPL round 2020

• Regulation (EC) No. 763/2008 of the EU Parliament and the EU Council regarding RPL and 4 other regulations implementing this regulation

supported by the International Recommendations on Internally Displaced Persons Statistics (2020)

4

Forcibly displaced & stateless populations in Census ❑ Needed to improve availability and the

quality of statistics on these specific groups at country level

❑ Crucial to inform sound decision-making and support longer-term development strategies at country level

❑ Data enriched by the refugee status can be used to answer a variety of socio- economic questions about people seeking protection (e.g. information on labour force participation, economic sectors of those in employment)

❑ Requested by data users (Ministry of Internal Affairs, General Migration Inspectorate, OHCHR, IOM, UNHCR) – during public consultations 5

Census questionnaires

Include core migration variables recommended by IROSS:

➢ country of birth

➢ country of citizenship

➢ and year of arrival

6

Census questionnaires (2)

7

➢ “reason for migration” with response categories including forced displacement

➢ statuses: refugees, asylum seekers, temporary protected status, other - as an additional topic in the census

2024 PHC Program for forcibly displaced population, refugees and stateless people allows:

1) establishing stock numbers of forcibly displaced populations, refugees and stateless people with the potential for disaggregation by age, sex, ethnicity, religion, languages and other characteristics in the census program

2) Identification of movements, current situation and URP status – when used in combination with question on current usual residence (presence during last 12 months or intention to stay)

3) comparison with other population groups, such as general migrant groups in the country, as well as to the general local population – when used in combination with questions on housing and living conditions, families and households, employment, education, health

4) detailed geographically referenced data dissemination (in 2025-2026), while protecting the security and confidentially of people

5) census data can be used as a sampling frame for designing prospective sample surveys on these groups in future

6) cross-checking the data from administrative sources and from providers of different support (registration, cash, humanitarian, etc.) for persons in a refugee-like situation 8

Coverage:

9

✓ Data collection will include persons living in refugee camps, receptions centers, temporary structures and collective accommodation during census time

✓ In the census questionnaire there are questions that can directly identify forcibly displaced persons

✓ NBS is going to exploit other data sources, such as registers, other administrative sources and combine with census data to check and most probably produce more detailed migration statistics

✓ Priority was given to questions (1/3) related to the migration topic

✓ Reason for migration (including forced displacement) for foreign-born migrants is to identify the displaced population

Challenges: ➢ Administrative data sources are not complete

➢ Comparison of census data with administrative data - because of different approaches: census data are based on self-declaration of forcibly displaced status, whereas administrative data - on legal status

➢ Transnistria region is not covered

Thank you for attention!

10

Use of administrative data on migration statistics for purpose of developing Analytical Reports by the General Inspectorate for Migration of the MIA of the Republic of Moldova (Republic of Moldova)

Languages and translations
English

Use of administrative data on migration

statistics, in order to develop Analytical

Reports, by the Inspectorate General for

Migration of the Ministry of Internal Affairs

of the RM

www.igm.gov.md

GENERAL INSPECTORATE FOR

MIGRATION OF THE MINISTRY

OF INTERNAL AFFAIRS OF THE

REPUBLIC OF MOLDOVA

Commitment:

❑ GIM is responsible for the development of the Extended Migration Profile

of the RM by the SA (every three years) and the annual updating of

indicators, also for the annual compilation of the Statistical Compendium of

the RM (PP 634/2012)

❑ GIM is responsible for the elaboration of the Statistical Yearbook:

Immigration of Foreigners, Asylum and Statelessness in RM

❑ GIM provides migration statistics to the European Migration Network (EMN -European Migration Network) (In March 2021 Moldova joined EMN as an observer)

Commitment:

❑ GIM is responsible for the preparation of the Analytical Report: Risk

Assessment and Analysis in the Field of Migration and Asylum in RM;

❑ GIM together with the GIPP, the State Security Service, the Prosecutor

General's Office and the Customs Service are involved in the preparation

of the National Report: Risk Assessment in Combating Cross-Border

Crime, Trafficking in Human Beings and Illegal Migration.

The purpose of collecting data on international

migration: The need for this work was necessitated by:

✓ improving the use of statistical information in the field of migration policy

development;

✓ assessing the impact of migration on socio-economic processes;

✓ The study of problems by developing a mechanism for regular reporting of data

on international migration;

✓ assessment and analysis of risks in the field of migration and asylum in RM;

✓ the situation that has developed in recent years in the field of migration and

asylum in the world;

✓ geographical position of RM, uncontrolled section of the State Border

(Transnistria);

✓ the military conflict in Ukraine;

✓ as well as the liberalization of the EU visa regime for Moldova.

Extended Migration Profile of RM

RMP is a statistical report that brings together in a structured way information on migration and its

dynamics from various sources, which plays an important role in the development of national policies and

improving the quality of data collection.

Serves as a tool for collecting and integrating administrative data on international migration since 2012.

The body responsible for the development was appointed as the Inspectorate General of the Ministry of

Internal Affairs of the Republic of Moldova.

Arguments: GIM produces most of the administrative data related to population migration

(immigration of foreigners), keeps records:

➢ foreigners by purpose of arrival (family reunification, work, study, etc.);

➢ asylum seekers and refugees;

➢ recipients of humanitarian protection;

➢ illegal migration (illegal stay);

➢ responsible for the operation of the Integrated Migration Information System (includes and

shelter);

➢ cooperates with the Border Police and has access to the data of the Border Police.

RMP RM

(PP nr. 634 of 24.08.2012)

Section C

Migration

management

structure

Section A

Migration trends

Section B

Impact of

migration

Section D

Key Findings,

policy conclusions

and recommendations

The phenomenon of

migration

Emigration Immigration

Temporary migration

Home protection

Readmission

Demographics

Economy

Employment and

labor market

Social development

Laws and

regulations

Institutional

structure Policy

structure Policy

structure

Program structure

Migration policy

Including migration

in other policies

Recommendations

for improving data

collection

Glossary

Statistical

Tables (50-55)

Institutional structure

of migration and

asylum policies

Appendices Brief

overview

Structure of the Extended Migration Profile of RM

Administrative data collection

✓Data are collected under government regulations and bilateral agreements;

✓The deadline and frequency of submission are stipulated in the SRs and

agreements;

✓Methods of presentation - hard copy, electronic versions and information

system interoperability.

Administrative data sources

NBS, Labor

Force Surveys

- Population (demographic composition, resident population by gender,

age, comparison of urban and rural population, etc.);

- General demographics;

- Unemployment rate;

- Household surveys (impact of remittances on household welfare, etc.);

- Temporary/circular labour migration;

- et al.

Data on foreigners, asylum seekers and refugees, stateless persons, data on persons in an

irregular situation, number of residence permits, etc.

GIPP, MINISTRY OF INTERNAL

AFFAIRS

Sources of administrative data on international migration

Agency

State Services

(Population Reg.)

GIM - MINISTRY OF

INTERNAL AFFAIRS

Ministry of Labour and

Social Protection

Ministry of Education

and Research

MFA

Other sources

Data on the number of entries and exits of Moldovan citizens and foreigners

Data on the number of emigrants, number of repatriates

Data on the number of Moldovan citizens working abroad under contract, number of

foreigners registered at the labor exchange, trafficking in human beings

Data on the number of Moldovan citizens who went abroad for education (based on

international treaties)

Data on the number of Moldovan citizens abroad provided by diplomatic missions

Diaspora Liaison Office, Ministry of Health,

UNHCR, IOM, academia and researchers, etc.

NBS, Labor Force Surveys Data integration Volume of International

Migration

Extended Migration Profile of RM

Up to 2023 6 AO RMPs and 5 Stat. Compendiums

Results of the development of the RMP and Stat. Compendium:

✓RMP recommendations - contribute to the improvement and development of

policies, as well as to better migration data collection and improved

migration statistics;

✓Cooperation between state agencies responsible for migrant registration has

improved;

✓Identified weaknesses and gaps in the production and integration of admin

data;

✓There is a better understanding of the need to produce good quality

administrative data and the use of Eurostat Recommendations in the

collection of primary population data and the development of migration

statistics.

RMP RM

2008-2013

2009-2014

2010-2015 (translated into

Russian and English.

Russian and English.

2014-2018

2017-2021

2007-

2012

Stat.

Compendium

RMP RM

2014-2016

2015-2017

2018-2020

2020-2022

2017-2019

2020-2024 will be developed on the

basis of revised indicators

Admission and regulation of stay in the Republic of Moldova

12059 12885

14875

6537 6202 5892

18596 19087

20767

0

5000

10000

15000

20000

25000

2021 2022 2023

Foreigners with valid residence permits,

in the Republic of Moldova as of 31.12.2023

Temporary

residence permit

Permanent

residence permit

Total

2023 2022 2021

Requests received 4101 11218 75

Termination of the procedure

6987 7552 16

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

REFUGEE SYSTEM

Country of Origin - 2023

TEMPORARY PROTECTION STATUS

36772 28332

28332

Registered persons Beneficiaries of temporary protection

8507

19825

0

5000

10000

15000

20000

25000

Children Adults

Temporary protection beneficiaries as of

31.12.2023

Rep. of Moldova is the only non-EU country that grants temporary protection.

FIGHT AGAINST IRREGULAR STAY

3,074 Offenses ( 2022 – 2,775). Offenders from 88 countries

1919

1629

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Irregular stay Labour law violation

2441

295

2492

283

2832

242

2021 2022 2023

DIGITALIZATION OF SERVICES AND INTRODUCTION OF MODERN INFORMATION

TECHNOLOGIES

IS "MIGRAȚIE" - unified state system of information resources

Digitalization

✓SI Migration concept approved

by PP 618/2023.

✓ IS Migration, will be migrated to

the government's Mcloud

platform.

✓Foreigner's personal account for

investors and employees.

OBIECTIVE

Digitalization of services

and introduction of

modern technologies

• Screening of statistical legislation (Chapter 18 )

(Regulation No 862/2007 of the European Parliament and of the Council on Community statistics on migration and international protection and repealing Council Regulation (EEC) No 311/76 on the collection of statistics on foreign workers.)

• Development of the Migrație IS

• Foreigner's personal account for investors and employees. Promotion of MPay, MSign, Mdelivery services.

Revision and

approval of RMP indicators

2024PLANS FOR THE FUTURE:

European integration

Improved

cooperation

between

authorities

responsible for

migration statistics

THANK YOU FOR YOUR

ATTENTION

General Inspectorate for Migration of the Ministry of

Internal Affairs of the Republic of Moldova

  • Slide 1
  • Slide 2
  • Slide 3
  • Slide 4
  • Slide 5
  • Slide 6
  • Slide 7
  • Slide 8
  • Slide 9
  • Slide 10
  • Slide 11
  • Slide 12
  • Slide 13
  • Slide 14
  • Slide 15
  • Slide 16
  • Slide 17
  • Slide 18
Russian

Использование административных данных

по миграционной статистике, с целью

разработки Аналитических Отчетов,

Генеральным Инспекторатом по

Миграции МВД РМ.

www.igm.gov.md

ГЕНЕРАЛЬНЫЙ

ИНСПЕКТОРАТ ПО

МИГРАЦИИ МВД РМ

Обязательства:

❑ ГИМ ответственен за разработку АО Расширенного Миграционного

Профиля РМ (раз в три года) и ежегодное обновление показателей,

также за ежегодное составление Статистического компендиума РМП

(ПП 634/2012)

❑ ГИМ ответственен за разработку Статистического Ежегодника:

Иммиграция иностранцев, убежище и безгражданство в РМ

❑ ГИМ предоставляет миграционную статистику Европейской

Миграционной Сети (EMN -European Migration Network) (В марте 2021 года Молдова присоединились к EMN в качестве наблюдателя)

Обязательства:

❑ ГИМ ответственен за подготовку Аналитического Доклада: Оценка

и анализ рисков в области миграции и убежища в РМ;

❑ ГИМ совместно с ГИПП, Государственной Службой Безопасности,

Генеральной Прокуратурой и Таможенной Службой участвует в

подготовке Национального Рапорта: Оценка рисков в области

борьбы с трансграничной преступностью, торговлей людьми и

незаконной миграцией.

Целью сбора данных о международной миграции:

Необходимость этих работ была обусловлена:

✓ улучшением использования статистической информации в области

развития миграционной политики;

✓ оценкой влияния миграции на социально-экономические процессы;

✓ изучением проблем, путем разработки механизма для регулярного

представления данных o международной миграции;

✓ оценкой и анализом рисков в области миграции и убежища в РМ;

✓ ситуацией, сложившейся в последние годы в области миграции и

убежища в мире;

✓ географическим положением РМ, неконтролируемый участок

Государственной Границы (Приднестровье);

✓ военный конфликт в Украине;

✓ а также либерализация визового режима ЕС для Молдовы.

Расширенный Миграционный Профиль РМ

РМП - стат. отчёт который объединяет в структурированном виде информацию о миграции и её

динамике из различных источников, играющий важную роль в развитии национальных политик и

улучшению качества сбора данных.

Служит инструментом сбора и интегрирования админ. данных о международной миграции с 2012 г.

Органом ответственным за разработку, был назначен ГИП МВД РМ.

Аргументы: ГИМ производит большую часть админ. данных, касающихся миграции

населения (иммиграции иностранцев), ведёт учёт:

➢ иностранцев по целям прибытья (воссоединения семьи, на работу, учебу и т.д.);

➢ лиц ищущих убежища и беженцев;

➢ получателей гуманитарной защиты;

➢ нелегальной миграции (нелегального пребывания);

➢ ответственен за работу Интегрированной Информационной Системы Миграция (включает и убежище);

➢ сотрудничает с Пограничной Полицией и имеет доступ к данным Пограничной

Полиции.

РМП РМ

(ПП nr. 634 от 24.08.2012)

Раздел С

Структура

управления

миграцией

Раздел A

Миграционные

тенденции

Раздел B

Влияние

миграции

Раздел D

Основные результаты,

выводы для политик

и рекомендации

Феномен

миграции

Эмиграция

Иммиграция

Временная

миграция

Гум.защита

Реадмиссия

Демография

Экономика

Занятость и

рынок рабочей

силы

Соц. развитие

Законы и

нормативно-

правовые акты

Институциональ

ная структура

Структура

политики

Структура

программ

Миграционная

политика

Включение

миграции в другие

политики

Рекомендации по

улучшению сбора

данных

Глоссарий

Статистические

Таблицы (50-55)

Институциональная

структура политики

миграции и убежища

Приложения Краткий

обзор

Структура Расширенного Миграционного Профиля РМ

Сбор административных данных

✓Данные собираются в рамках постановлений правительства и

двусторонних соглашений;

✓Срок и периодичность представления предусмотрены в ПП и

соглашениях;

✓Методы представления - бумажные носители, электронные версии и

взаимодействие информационных систем.

Источники административных данных

НБС,

Обследования

раб.силы

- Население (демографический состав, стабильное население по полу,

возрасту, сравнение городского и сельского населения и др.);

- Общие демографические показатели;

- Уровень безработицы;

- Обследования домашних хозяйств (влияние денежных переводов на

благосостояние домашних хозяйств и др.);

- Временная \ циркулярная трудовая миграция;

- и др.

Данные о иностранных лицах, лицах ищущих убежище и беженцев, лиц без гражданства,

данные о лицах находящихся нелегально, количество видов на жительство и др.

ГИПП МВД

Источники административных данных о международной миграции

Агентство

гос. Услуг

(Рег.насел.)

ГИМ МВД

Мин. Труда и

соц. защиты

Мин.

образования и

исследований

МИД

Другие

источники

Данные о числе въездов и выездов молдавских граждан и иностранцев

Данные о числе эмигрантов, количество репатриированных

Данные о числе молдавских граждан, работающих за рубежом по контракту,

количество иностранцев зарегистрированных на бирже труда, торговля людьми

Данные о числе молдавских граждан выехавших за рубеж в целях получения

образования (на основании международных договоров)

Данные о количестве молдавских граждан находящихся за рубежом,

предоставляемые дипломатическими миссиями

Бюро по связям с диаспорой, Министерство здравоохранения,

UNHCR, IOM, научные круги и исследователи и др.

НБС,

Обследования

раб.силы

Интеграция данных Объём Международной

миграции

Расширенный Миграционный Профиль РМ

До 2023 г. Подготовлены и опубликованы 6 АО РМП и 5 Стат.

Компендиумов

Результаты разработки РМП и Стат. Компендиума:

✓Рекомендации РМП - способствуют улучшению и разработке политик, а

также совершенствованию сбора данных о миграции и улучшения

миграционной статистики;

✓Улучшилось сотрудничество между госструктурами, ответственных за

учёт мигрантов;

✓Установлены слабые места и пробелы в производстве и интегрировании

админ. данных;

✓Улучшилось понимание о необходимости производства качественных

админ. данных и использование Рекомендаций Евростата при сборе

первичных данных населения и развития миграционной статистики.

РМП РМ

2008-2013

2009-2014

2010-2015 (переведен на рус.

Яз. и англ. яз.

2014-2018

2017-2021

2007-

2012

Стат.

Компендиум

РМП РМ

2014-2016

2015-2017

2018-2020

2020-2022

2017-2019

2020-2024

будет разрабатываться на

основе пересмотренных

показателей

ДОПУСК И РЕГУЛИРОВАНИЕ ПРЕБЫВАНИЯ в

РМ

12059 12885

14875

6537 6202 5892

18596 19087

20767

0

5000

10000

15000

20000

25000

2021 2022 2023

Иностранцы, имеющие действительные виды на жительство,

в Республике Молдова на 31.12.2023

Временный вид

на жительство

Перманентный

вид на

жительство

Всего

2023 2022 2021

Полученные запросы 4101 11218 75

Прекращение процедуры 6987 7552 16

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

СИСТЕМА УБЕЖИЩА

Страна происхождения

2023 г.

СТАТУС ВРЕМЕННОЙ ЗАЩИТЫ

36772 28332

28332

зарегистрированно, чел. бенефициары временной защиты

8507

19825

0

5000

10000

15000

20000

25000

несовершенолетние врослые

Бенефициары временной защиты на

31.12.2023

РМ – единственная страна не входящая в состав ЕС, которая предоставляет временную защиту.

БОРЬБА С НЕЗАКОННЫМ ПРЕБЫВАНИЕМ

3074 Правонарушений ( 2022 - 2775). Правонарушители из 88 стран

1919

1629

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

незаконное пребывание нарушение правил труд-ва

2441

295

2492

283

2832

242

2021 2022 2023

ЦИФРОВИЗАЦИЯ УСЛУГ И ВНЕДРЕНИЕ СОВРЕМЕННЫХ ИНФОРМАЦИОННЫХ

ТЕХНОЛОГИЙ

ИС ”MIGRAȚIE”- единая гос. система информационных ресурсов

Цифровизация

✓Концепция СИ «Миграция»,

утвержденная ПП 618/2023.

✓ИС «Миграция», будет

перенесена на

правительственную

платформу Mcloud.

✓Личный кабинет иностранца

для инвесторов и

работников.

OBIECTIVE

Цифровизация услуг и

внедрение современных

технологий

• Скрининг законодательства в сфере статистики (Chapter 18 )

(Регламент № 862/2007 Европейского Парламента и совета о статистике Сообщества по миграции и международной защите и отмене Регламента Совета (ЕЭС) № 311/76 о сборе статистики иностранных рабочих.)

• Развитие ИС „Migrație” • Личный кабинет

иностранца для инвесторов и работников. Продвижение сервисов MPay, MSign, Mdelivery.

Пересмотр и

утверждение

показателей РМП

2024ПЛАНЫ НА БУДУЩЕЕ:

Европейская интеграция

Улучшение

сотрудничества

между органами,

ответственными

за

миграционную статистику

СПАСИБО ЗА ВНИМАНИЕ

Генеральный Инспекторат по Миграции МВД

Республики Молдова

  • Slide 1
  • Slide 2
  • Slide 3
  • Slide 4
  • Slide 5
  • Slide 6
  • Slide 7
  • Slide 8
  • Slide 9
  • Slide 10
  • Slide 11
  • Slide 12
  • Slide 13
  • Slide 14
  • Slide 15
  • Slide 16
  • Slide 17
  • Slide 18

Availability and use of data on children for policy monitoring, Iuliana Velcov (National Bureau of Statistics, Republic of Moldova)

Languages and translations
English

The Republic of Moldova:

Availability and use of data on children for policy monitoring

Iuliana Velcov, e-mail: [email protected] NATIONAL BUREAU OF STATISTICS OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

1

UNECE/UNICEF Expert Meeting on Statistics on Children Geneva, 4-6 March, 2024, Palais des Nations, Geneva, Switzerland

Content

• NBS mission and regulatory framework

• Key sources of data on children

• Cooperation with the line ministries ( children at risks, juvenile justice, disability, education )

• Dissemination of statistics on children

• Use of data on children for policies and programmes

• Way forward

2

2. Medium-term Program (2023- 2026) - APPROVED (GD no.503/2023)

National Statistical System Strategic planning

1. Long-term Strategy of the NSS (2023- 2030) APPROVED (GD no.954/2022)

3. Including Action plan with implementation costs and deadlines – APPROVED (GD no.503/2023)

O1. INSTITUTIONAL DEVELOPMENT

O2. GOVERNANCE & LEADERSHIP

O3. DATA PRODUCTION/DATA SUPLY

O4. USE & ANALYSIS = DATA DEMAND

5. Law nr.231/2022 on Population and Housing census 6. Annual Programs of statistical works

4. Law no. 93/2017 on official statistics - amended to strengthen access to administrative and private data sources ensure secure access to personal/individual data from SDA for statistical purposes

3

NATIONAL DEVELOPEMENT STRATEGY „MOLDOVA 2030”

Ensuring a child protection system that responds promptly and effectively to the needs of each child (social protection)

Holistic development of children in early childhood education for lifelong learning and well-being (education) Stopping abuse, neglect,

exploitation, trafficking and all forms of violence against children (safety)

Specialization of judges for the examination of cases related to the protection of children's rights (justice)

Reduction by 30% of premature mortality caused by non- communicable diseases, through prevention and treatment until Universal Coverage in 2030 (health)

4

NBS mission - to collect, process and disseminate objective, credible and timely official statistics needed for policy and decision-making, research, forecasting and general information to society.

Agenda 2030 and EU accession • National framework for monitoring the implementation of the Sustainable Development

Agenda 2030 (GD 953/2022) • National Action Plan for Moldova's accession to the European Union for the years 2024-

2027 (GD829/2023) • The National Program for social inclusion of people with disabilities for the 2017-2022

(including children) • GD 357/2018 on persons with disabilities, the Matrix of statistical indicators on the

rights of persons with disabilities (including children) has been developed • National Child Protection Programme for 2022-2026

NBS mission and regulatory framework

5

National Bureau of Statistics

- 2024 Population and Housing Census

- Household Budget Survey (HBS) – indicators on children – living conditions. Family composition, expenditures of HHs with children etc. Analysis of monetary poverty and wellbeing of households with children [ UNICEF support]

- Labour Force Survey - Vital and population statistics

- Education statistics

Other data sources

- Social protection statistics (6) - Health Statistics (5) - Justice statistics (4)

Key sources of data on children

6

In accordance with GD 979/2023, the annual program of statistical works is the basic instrument through which the NBS, jointly with other producers of official statistics produces official statistics in order to provide users with the necessary information ❖ Ministry of Labour and Social protection reports annually on the number of children at

risk, children separated from their parents and children in the residential system ❖ Ministry of Interior and the Ministry of Justice present data on children's delinquency

(children who have committed crimes, crimes not committed by children, convicted children, children detained in penitentiary institutions).

❖ Ministry of Education and Research is maintaining the Education Management Information System (EMIS) to collect data on pre-school, primary, general secondary and VET education institutions, pedagogical staff etc.

❖ Ministry of Health – immunization, morbidity, disability ,etc. ❖ Public services agency – vital and population statistics ❖ National Office of Social Insurance – indemnities for families with children, etc..

Cooperation with the line ministries

7

8

Dissemination of statistics on children (1) ❖ Regular dedicated editions

• Annual statistical release on Situation of children ( including 40+ statistical tables) • Analysis of monetary poverty and well-being of children • Education Statistics • Children of Moldova (thematic publication) • National database, which is published on the page of the National Council for the

Protection of Children's Rights

10

Children of Moldova - annual snapshot ( infographics)

10

USE OF DATA FOR POLICIES, SDG AND CRC MONITORING

11

Contribution to the global and ECA agenda on data for children

• NSO Country consultations for selected child-related global SDG Indicators • ECA regional programme TransMonEE • Country Reporting and Validation Exercise (CRAVE) Cross sectorial and Agenda 2030 • National Development Strategy “European Moldova 2023” • 2020VNR Progress report • The report on the situation of young people fromMoldova and the

interactionthem with the Objectives of Sustainable Development • 2023 Progress report on implementation of 2030 Agenda Sectorial strategies and programmes • National Child Protection Programme 2022-2026 and Action Plan • National Strategy Education 2030 • National Strategy Health 2030

WAY FORWARD

12

2024 Population and Housing Census, including Post Enumeration Survey

Household-based surveys • Child Labour survey ( 2024-2025) • EU-SILC – transition from Household Budget Survey ( 2025-2026) • Multidimensional poverty (AROPE)

Classifications and methodological guidance • ISCED-2011 and ISCED-F 2013: revision of National Classification of Educational Programmes • ESSPROS - The European System of integrated Social Protection Statistics

Databases and Digital space • Collaboration on Digital SitAn - State of the Child Rights (SOCR) platform developed by UNICEF to

harvest additional ( national ) indicators from the StatBank • Use of the regional TransMonEE Dashboard at national level

• SDG Road map, including child-related SDG indicators

Administrative Statistics • Harmonization of education

statistics and transition to EMIS

• CRC Reporting

Thank you!

Iuliana Velcov, e-mail: [email protected]

NATIONAL BUREAU OF STATISTICS OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

13

  • Slide 1
  • Slide 2
  • Slide 3
  • Slide 4: NATIONAL DEVELOPEMENT STRATEGY „MOLDOVA 2030”
  • Slide 5
  • Slide 6
  • Slide 7
  • Slide 8
  • Slide 9
  • Slide 10
  • Slide 11: Use of data for policies, SDG and CRC monitoring
  • Slide 12: Way forward
  • Slide 13

North Macedonia Economic Review

REPUBLIC OF MOLDOVA

Economic overview

Languages and translations
English

1

REPUBLIC OF MOLDOVA

Despite sustained growth, economic disparities remain substantial

The Moldovan economy expanded over the last decade, growing at a compound growth rate of 2.9%. The important agricultural sector, which accounts for around 10% of GDP, has been a source of volatility. The COVID-19 crisis represented a severe setback from which it had already bounced back by the time the negative spillovers of the war in Ukraine hit the country, clouding economic prospects. Years of sustained growth have resulted in significant reductions in poverty. However, there is a large income and access to services gap between urban and rural areas. Remittances, accounting for around 15% of GDP, are critical to complement income and plug a persistently large trade deficit.

Source: IMF, World Bank

An open economy but high trading costs hold back exports

Moldova is a small economy, displaying a high degree of integration with global markets. However, most of the openness, as measured by the trade to GDP ratio, reflects large imports. A landlocked country, it has nevertheless a river-to-sea Danube port, which is now being used as an alternative route for Ukrainian grain exports. Increased volume flows are putting pressure on logistics and increasing prices. Trade facilitation indicators suggests there is room for improvement to facilitate connectivity while the quality of roads and other infrastructure is relatively low.

Source: OECD, World Bank Development Indicators

Labour market shortcomings constrain growth potential, despite a competitive environment

The economic dynamism of the Republic of Moldova is hampered by a still large state footprint and shortcomings in the competitive environment. Large migratory outflows have provided a critical

2

source of income but resulted in the loss of human capital and accelerated aging. Remittance-led consumption has favoured the development of non-tradables and the export basis remains narrow. A high degree of employment informality contributes to poor productivity performance. The development of the private sector requires improving the regulatory framework but also better access to critical inputs.

Source: SDG UNECE database, EBRD

Energy dependency and climate change vulnerability add urgency to the green transformation

Energy efficiency is rather low, although it has been improving in recent years. The country has a large negative energy balance, with undiversified imports that make it very vulnerable to disruptions. Energy self-sufficiency is among the lowest in the world, with only around one fifth of energy demand covered by domestic production. Moldova has high potential for renewable energy but its share in generation and consumption, although not among the lowest in the region, remains limited, consisting mostly of biomass. Vulnerability to climate change is high, with negative consequences to the important agriculture sector, which is undermined further by the water management shortcomings.

Source: IEA, SDG UNECE database

Private engagement will be key for infrastructure development

The Republic of Moldova faces severe fiscal constraints, which limit its ability to finance public services and support growth. Almost two thirds of public debt is owned to foreign creditors, mostly multilateral financial institutions. The country has received growing amounts of ODA in recent years, reaching 4.3% of GNI in 2020-21. Recent shocks (COVID-19, Ukrainian war) have strained public finances further. Addressing the infrastructure gap would require increased private participation, including PPP.

3

Source: IMF, World Bank Development Indicators

The impact of COVID-19 on the trade and business development prospects of female owned enterprises in the Republic of Moldova

This report assesses the impact of the COVID-19 pandemic on the development prospects of female-owned MSMEs in the Republic of Moldova. It traces the way that NTMs governing trade in goods combined with lockdown measures in the Republic of Moldova and partner countries to influence the female owned MSMEs’ end-to-end supply chains and their long-term development prospects.

Languages and translations
English

The impact of COVID-19 on the trade and business development prospects of

female-owned enterprises in the Republic of Moldova

NOTE

The designations employed and the presentation of the material in this publication do not imply the expression of any opinion whatsoever on the part of the Secretariat of the United Nations concerning the legal status of any country, territory, city or area, or of its authorities, or concerning the delimitation of its frontiers or boundaries.

This report is issued in English and Romanian.

I

Copyright © 2021 United Nations All rights reserved worldwide

United Nations publication issued by the Economic Commission for Europe

PREFACE

As the coronavirus (COVID-19) pandemic continues to spread, its disruptive impact is becoming more pronounced, posing unprecedented challenges for all countries. Governments have seen their priorities shift overnight towards upscaling public health preparedness and emergency support measures to cater for the vulnerable segments of their populations. The challenges facing Governments are further complicated by supply chain disruptions, which have left enterprises struggling to survive. Pay cuts and furloughs have been increasing, so that losses in lives are compounded by a livelihood crisis.

If anything, countries across the globe are suffering setbacks that are akin to complex humanitarian emergencies associated with disasters. Businesses and State agencies have been exhausting their coping strategies, with lingering effects on productive capacities, institutional flexibility and business confidence. It, therefore, stands to reason to avoid treating the pandemic as a temporary shock whose impact can be swiftly reversed once normality is attained.

The implication is that any attempt to assess the impact of COVID-19 must proceed from a clear understanding of the development challenges that occupied Governments’ agendas at the eve of the pandemic and ground the analysis in the context of economic vulnerability. For if there is one lesson to draw from development experiences, it would be that disasters aggravate deep-seated structural weakness. Without an understanding of these weaknesses, relief and development efforts might miss the target.

It is from this perspective that the impact of the pandemic on Moldovan female-owned micro, small and medium-sized enterprises (MSMEs) is assessed. Consistent with the UNECE Steering Committee on Trade Capacity and Standards mandate,1 the assessment traces the way non-tariff measures (NTMs) governing trade in goods combined with lockdown measures in the Republic of Moldova and partner countries to influence these enterprises’ end-to-end supply chains and long-term development prospects.

The assessment is based on a survey of agricultural and manufacturing female-owned MSMEs with active engagement in international trade. The focus on MSMEs is consistent with their important contribution to income generation. SMEs accounted for 98.6 per cent of active enterprises in 2019, employed 61.6 per cent of the labour force and generated around 40 per cent of the enterprise sector’s total output, while micro enterprises stood as an important source of jobs, particularly in rural areas.2

II

1See https://www.unece.org/fileadmin/DAM/trade/documents/ToR_SCTCS_

Appendix5.pdf.

2National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova, see https://sta-

tistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6716. The statistics do not

include data on the Region of Transnistria and the municipality of Bender.

However, despite the country’s progress in achieving gender equality, female-owned enterprises constitute a limited segment (about 34 per cent of registered enterprises in 2017), are concentrated in the services sector and are dominated by micro enterprises.3

The assessment was carried out over the course of January-March 2021. It used a comprehensive questionnaire that was developed by UNECE, with a view to informing gender-responsive trade policies. The questionnaire drew on the knowledge gained from the UNECE COVID-19 impact assessment, “The impact of COVID-19 on trade and structural transformation in the Republic of Moldova: Evidence from UNECE’s survey of micro, small and medium enterprises” (2020)4, and was pilot-tested in December 2020. In total, 101 female-owned MSMEs from across the country participated in the survey, all of which were actively engaged in trade.

UNECE shared the report with the United Nations Resident Coordinator Office in the Republic of Moldova to inform the United Nations Country Team planning processes. The findings of this assessment were reported to UNECE member States during the 2022 session of the Steering Committee on Trade Capacity and Standards and formed the basis for discussions over future activities in the area of trade. In addition, the report will be shared with United Nations Department of Economic and Social Affairs (UNDESA) as part the UNECE contribution to the United Nations effort to address the pandemic.

III

3National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova (2020) “Analytical

Report on participation of women and men in entrepreneurship in the

Republic of Moldova”; available at: https://statistica.gov.md/public/files/

publicatii_electronice/Antreprenoriat_feminin/Antreprenoriat_Femei_Bar-

bati_2020.pdf.

4The studies are available at: https://unece.org/trade/studies-regulato-

ry-and-procedural-barriers-trade.

ACKNOWLEDGEMENTS

This report was prepared by Ms. Hana Daoudi (UNECE, Economic Affairs Officer, Market Access Section, Economic Cooperation and Trade Division) under the supervision of Mr. Mika Vepsäläinen (UNECE, Chief, Market Access Section, Economic Cooperation and Trade Division).

UNECE would like to acknowledge the contribution of UNECE national consultant, Mr. Veaceslav Sterbet, who supervised the implementation of the phone interviews with the female-owned MSME and compiled the main results in a background document that was used for preparing this report.

UNECE would also like to acknowledge the contribution of the international polling institute SATISCAN Sàrl, which designed the electronic database for compiling the results of the interviews, carried out data validation and reconciled the survey results.

The report benefited from comments by Ms. Elisabeth Tuerk (UNECE, Director, Economic Cooperation and Trade Division), Mr. Anders Jönsson (UNECE, Chief Innovative Policies Development Section, Economic Cooperation and Trade Division and Mr. José Palacín (UNECE, Senior Economic Affairs Officer, Office of the Executive Secretary).

The report was edited by Mr. David Winch.

This assessment was funded by the United Nations Development Account (UNDA) project “Global initiative towards post-COVID-19 resurgence of the MSME sector”.

IV

CONTENTS

Preface . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . II

Acknowledgements . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . IV

Abbreviations and acronyms . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . VIII

Executive summary . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

1. Trade disruptions . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

2. The impact of trade disruptions . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2

3. The ripple effects of trade disruptions . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

4. Income fallout . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

5. Growth bottlenecks . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

6. Policy implications . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Section one Introduction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

1.1 Reform achievements and pre-pandemic challenges . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

1.2 Women’s participation in economic activities . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1.3 COVID-19-induced economic crisis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

1.4 Scope of the assessment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

1.5 Report outline . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Section two Profile of the MSME owners . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

2.1 Opportunity driven but with limited engagement in exports . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

2.2 Highly educated but lack business skills . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

2.3 Major contributors to their households’ income . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

2.4 Occasional networkers . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Section three Trade disruptions . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

3.1 Transmission channels . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

3.2 Impact on the female-owned MSMEs supply chains . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Section four The ripple effects of trade disruptions . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

4.1 Limited engagement in electronic commerce. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

4.2 Limited engagement in production repurposing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

4.3 Export development plans put on hold . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Section five Income fallout . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Section six Growth bottlenecks . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

6.1 Lack of adequate skills. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

6.2 High exploratory market access costs. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

V

VI

6.3 Insufficient business networks . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

6.4 Weak production capacities . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

6.5 Other factors. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Section seven Conclusion and recommendations . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Annexes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

Annex 1 Country background . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

Annex 2 The Government of the Republic of Moldova’s relief and support measures . . . . 56

Annex 3 Profile of the female-owned MSMEs surveyed. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

Annex 4 Proposed measures for stronger and more resilient Moldovan MSMEs. . . . . . . . . . 61

TABLES

Table 1.1 Breakdown of the Republic of Moldova’s female labour force by sector

(percentage share) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Table 1.2 Moldovan entrepreneurs across MSMEs by ownership, 2017 (percentage shares). . . . . . . 10

Table 1.3 The national strategy for ensuring equality between women and men

in the Republic of Moldova for the years 2017–2021 (percentage shares) . . . . . . . . . . . . . . . . 12

Table 1.4 Percentage change in exports and imports of the Republic of Moldova

(value, year-over-year, 2020) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Table 1.5 Breakdown of the COVID-19 affected employed workforce by sex (percentage shares . . .17

Table 7.1 Proposed measures for increasing the resilience of the Republic

of Moldova’s female-owned MSMEs and boosting their exports . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Table A1.1 The Republic of Moldova’s top 10 knowledge-intensive products, 2018 . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

FIGURES

Figure 1.1 The Republic of Moldova's labour market: Urban-rural disparities. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Figure 1.2 The Republic of Moldova's human development index values,

key indicators (2000, 2019) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Figure 1.3 The Republic of Moldova's labour market: Gender gaps (percentage) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Figure 1.4 Moldovan female entrepreneurs by sector, 2017 (percentage share) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Figure 1.5 The Republic of Moldova: Net FDI inflows, percentage of GDP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Figure 1.6 The Republic of Moldova: Remittances, percentage of GDP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Figure 1.7 Evolution of the Moldovan labour participation rate 2019–2021 (percentage) . . . . . . . . . . . 16

Figure 2.1 Breakdowm of the female MSME owners by establishment date

(number of respondents) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Figure 2.2 Breakdowm of the female MSME owners by age group (number of respondents). . . . . . 19

Figure 2.3 The female MSME owners' reasons for venturing into business

(percentage of respondents) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Figure 2.3 MSME owners' contribution to their households' income (percentage of respondents).. 22

Figure 3.1 The female-owned MSMEs' most affected export destinations

(percentage of responses) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Figure 3.2 Percentage change in the female-owned MSMEs' export earnings, 2020

(year over year, percentage of respondents) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Figure 4.1 The female-owned MSMEs' pre-pendmeic export expansion plans by destination

(percentage of respondents) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Figure 5.1 Changes in female-owned MSMEs' domestic sales and total income, 2020

(year over year, percentage of respondents) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Figure 5.2 The female-owned MSMEs' deferred business payments, January 2020-March 2021

(percentage of respondents) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Figure 5.3 The female-owned MSMEs' deferred household payments, January 2020–March 2021

(percentage of respondents) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Figure 5.4 Government assistance received by the female-owned MSMEs,

January 2020–March 2021 (percentage of responses) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Figure 5.5 The female-owned MSMEs' urgent needs to maintaining operations, March 2021

(percentage of respondents) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

Figure 5.6 Changes in the female MSME owners' perceptions of living conditions

(percentage of respondents . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Figure 6.1 MSME owners' use of time (% of responses) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

Figure A1.1 Breakdown of GDP and labor force by sector (2019) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

Figure A1.2 The Republic of Moldova's main exports by sector, 2005–2020 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

Figure A1.3 The Republic of Moldova's main export markets (percentage share) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

Figure A1.4 Moldova's exports to CIS and the Russian Federation (USD thousand) . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Figure A1.5 Moldova's exports to Romania and the EU (USD thousand) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

Figure A1.6 The Moldovan economy's position in the ECI (2008-2018) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Figure A1.7 Top 10 comparative exports (RCA Index. 2018) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Figure A3.1 The female-owned MSMEs surveyed by ownership (percentage of respondents) . . . . . . . 57

Figure A3.2 The female-owned MSMEs by geographic location (percentage of responses) . . . . . . . . . 58

Figure A3.3 The female-owned MSMEs by size (percentage of responses) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Figure A3.4 The female-owned MSMEs by sector (percentage of responses) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

BOXES

Box 3.1 Non-tariff barriers caused by incomplete trade-related reforms . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Box 7.1 Empretec programme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

VII

ABBREVIATIONS

AA Association Agreement

BCP Border crossing point

CEFTA Central European Free Trade Agreement

CIS Commonwealth of Independent States

DCFTA Deep and Comprehensive Free Trade Agreement

EN European harmonized standards

EU European Union

GDP Gross domestic product

GFCF Gross fixed capital formation

ICT Information and communication technology

MCS Moldovan Customs Service

MDL Moldovan leu

MSMEs Micro, small and medium-sized enterprises

NTM Non-tariff measure

ODIMM Organization for Small and Medium Enterprises Sector Development

OEC Observatory of Economic Complexity

PCI Product Complexity Index

PPE Personal protective equipment

PPP Purchasing power parity

RCA Revealed comparative advantage

SDGs Sustainable development goals

VIII

UN/CEFACT United Nations Centre for Trade Facilitation and Electronic Business

UNCTAD United Nations Conference on Trade and Development

UNDESA United Nations Department of Economic and Social Affairs

UNECE United Nations Economic Commission for Europe

USD United States dollar

VAT Value-added tax

WHO World Health Organization

WTO World Trade Organization

IX

EXECUTIVE SUMMARY

This report assesses the impact of the COVID-19 pandemic on the development prospects of female-owned MSMEs in the Republic of Moldova. It traces the way that NTMs governing trade in goods combined with lockdown measures in the Republic of Moldova and partner countries to influence the female- owned MSMEs’ end-to-end supply chains and their long-term development prospects.

The report is based on a survey of 101 female-owned MSMEs involved in agriculture and manufacturing from across the country. The owners were highly educated (with formal training up to the university level) and the majority (79 per cent) were opportunity-driven, who ventured into business to capitalize on emerging opportunities.

The female-owned MSMEs surveyed were hard hit by the pandemic, despite the Government’s limited use of trade restrictions, upscaled trade-facilitation measures and relief measures. The majority were operating at a loss and were unsure as to their ability to maintain operations.

1. Trade disruptions

The female-owned MSMEs surveyed saw their supply chain operations disrupted by lockdown measures as well as the special health and safety arrangements at main border crossing points (BCPs) in the Republic of Moldova and in partner countries. The impact of the resulting disruptions was compounded by capacity shortfalls within State agencies, which manifested themselves in the form of non-tariff barriers. These barriers acted as negative transmission channels, which amplified supply chain disruptions by creating the operational bottlenecks set out below:

• Lack of clarity over trade-related regulations and administrative procedures being applied. Almost all the MSME female owners outsourced the preparation of trade documents to freight forwarders to cut down on their workload. However, with supply chain disruptions causing many of their traditional freight either forced to suspend activities or shut down, the female-MSME owners were struggling to familiarize themselves with applied trade-related regulations and procedures. The owners noted that published information is not sufficiently detailed, is fragmented across different websites and, in most cases, is difficult to understand.

• Extended wait time for obtaining trade documents. The issuance of trade documents was slowed down by continued reliance on paper-based procedures as the Government has yet to fully transition to a paperless trading environment.

1

• High product-certification costs. For products that should be accompanied by conformity assessment certificates for demonstrating compliance with regulatory requirements in export markets, delays in obtaining the required trade documents were compounded by high product testing costs. The female-owned MSMEs reported having to ship samples for testing in neighbouring European countries, given the lack of internationally recognized testing laboratories.

The above supply chain bottlenecks are not specific to the female-owned MSMEs surveyed. They are faced by all the enterprises operating in the country and were reported by male-owned MSMEs surveyed as part of the UNECE previous COVID-19 impact assessment. However, the female-owned MSMEs surveyed seem to be less resilient, as they are faced with gender specific challenges. These bottlenecks have also been acting as growth bottlenecks, evidenced by the MSMEs’ limited engagement in exports. While the majority of the female MSME owners emphasized exports as a pre-requisite for growing their business, only 46 per cent sold their products abroad.

2. The impact of trade disruptions

Around 26 per cent of the exporting female-owned MSMEs lost all their export earnings in 2020, having been forced to suspend exports. Another 19 per cent saw their export earnings decrease by up to 19 per cent in 2020 in relation to the pre-pandemic period and another 13 per cent lost up to 50 per cent of these earnings. This declining trend continued, with many reporting that they were operating at a loss in March 2021. These losses were triggered by:

• Loss of traditional partners. Many of the export-oriented lost their traditional international buyers, who were forced to suspend production or shut down altogether under the weight of the pandemic-induced economic crisis.

• Supply shortages. These were caused by the closure of non-essential businesses in partner countries, delayed deliveries and increased prices. The owners reported experiencing difficulties in finding new international suppliers. Agri- enterprises were particularly affected as the supply shortages and inflated transport costs came on the heels of the severe draught, which has already harmed their increasingly thin profit margins.

• Inflated transport costs. Transport by road became more expensive as freight forwarders raised their fees to cover additional operating cost that were out of their control. The higher fees, combined with the COVID-19 induced delivery delays, forced several female MSME owners to shift to air transport at additional costs.

2

3

3. The ripple effects of trade disruptions

The impact of supply chain disruptions was compounded by the MSME owners’ coping strategies. Only a limited segment used growth enabling coping strategies, such as production repurposing and e-commerce, with many held back by gender specific obstacles.

• Reduced productive capacity: The majority of the female-owned MSMEs surveyed reduced production under the weight of dwindling demand and supply shortages.

• Limited production repurposing: Production repurposing was pursued by 22 of the female MSME owners surveyed. The majority belonged to the clothing industry, and repurposed production to face cloth masks and disposable gowns for health care workers and medical professionals thanks to medium and large Moldovan enterprises. The latter subcontracted the female-owned MSMEs during the early period of the pandemic to fulfil large purchase orders by European buyers.

• Limited engagement in e-commerce: Only 10 of the female-owned MSMEs surveyed reported using e-commerce. These were already engaged in e-commerce before the outbreak of the pandemic for selling domestically. The remainder were not engaged in e-commerce.

• Export expansion plans cancelled or put on hold: This was the case for around 56 per cent of MSMEs, the majority of which were planning to increase exports to traditional markets.

4. Income fallout

In March 2021, many of the exporting female-owned MSMEs had stopped selling their products abroad and were operating at a loss. The impact of these losses was compounded by the MSME owners’ erosive coping strategies, which are outlined below. These strategies increased the enterprises’ economic vulnerability and undermined the welfare of owners’ families.

• MSMEs that saw their exports rebound were unsure as to their ability to maintain exports: This was the case for 35 per cent of the female- owned MSMEs surveyed that regained their pre-pandemic earning levels in 2020. Another 7 per cent registered up to 50 per cent increases in export earnings in relation to 2019. MSMEs belonging to this group were occasional exporters who sold small volumes and were able to find new international buyers with the support of family and friends. However, the majority were operating at a loss in March 2021. They were unsure of their ability to maintain exports, with the inflated transport costs placing a strain on their budgets and aggravating supply shortages.

• Sharp increase in the MSMEs’ debt burden: Some of the female MSME owners and managers were able to mitigate the stress on their wage bill and other operating costs by borrowing from relatives or using their spouses’ income. These coping measures appear to be insufficient, with around 45 per cent of the owners surveyed postponing business payments over the period January 2020-March 2021, particularly salaries and loan repayments.

• Marked deterioration in the living conditions of the MSMEs’ households: Around 66 per cent of the owners also used personal savings to maintain operations over the period January 2020-March 2021. This came at the expense of their families’ welfare.

• Dire need of government support: In March 2021. around 92 per cent of the MSMEs emphasized the need for government assistance to maintain operations. Of this group, 72 per cent struggled to maintain operations for more than six months, having effectively depleted their personal savings.

Beyond the above, the assessment suggests that more needs to be done to facilitate the female-owned MSMEs’ access to relief measures. As of March 2021, around 17 per cent of the female-owned MSMEs surveyed received government support in the form of grants and about 40 per cent said that they were not familiar with available support schemes. In addition, many noted that they were unable to benefit from government support, owing to the cumbersome application procedures or because they did not meet the eligibility criteria.

5. Growth bottlenecks

The assessment shows female-owned MSMEs as being challenged by ongoing, deep-seated growth bottlenecks:

• Lack of skilled staff

• High market access exploratory costs

• Insufficient business networks

• Weak production capacities

• Lack of extended hour childcare at a reasonable cost.

These bottlenecks, which are specific to female-owned MSMEs, have translated into high production costs, which, combined with the prevalence of counterfeits, have been undermining female-owned MSMEs’ ability to compete in domestic markets, let alone to boost exports. The current conditions have aggravated these bottlenecks with adverse consequences for the MSMEs’ development prospects and the welfare of their families and communities.

4

6. Policy implications

The assessment shows that the course of the female-owned MSMEs’ recovery depends on addressing the lingering effects of the pandemic. Section 7 provides action-oriented recommendations for the Government’s consideration as it forges ahead in rebuilding stronger and more resilient female-owned MSMEs. The recommendations aim at:

• Addressing the female-owned MSMEs’ financial crisis

• Reducing the female-owned MSMEs’ trade-related exploratory costs

• Bolstering the female MSME owners’ participation in trade policymaking processes

• Supporting the female-owned MSMEs’ business growth

• Further enabling the MSME owners to strike a work-family balance

• Supporting knowledge generation for gender-responsive trade policies

The recommendations comprise emergency-support measures for improving the MSMEs’ resilience and strategic measures for addressing the enterprises’ structural weaknesses. The emphasis is on expanding the range of support services available to female-owned MSMEs through leveraging existing women’s and enterprise support organizations. This will enable the Government to ensure a high level of outreach and create dynamic synergies between relief and long-term development objectives.

The proposed recommendations support ongoing efforts to bridge the gender gap in economic activities. They provide action-oriented recommendations clustered under thematic action areas that can be mainstreamed into the new strategy for gender equality as well as the MSME post-COVID-19 strategy. The recommendations directly contribute to the achievement of Sustainable Development Goal (SDG) 5 (gender equality) and stimulate spill over effects in support of SDGs 4 (quality education), 8 (decent work and economic growth), 9 (industry, innovation and infrastructure), 16 (peace, justice and strong institutions) and 17 (partnerships for the Goals).

UNECE stands ready to assist the Government in implementing the recommendations in collaboration with the United Nations Resident Coordinator Office in the Republic of Moldova, United Nations agencies and international development partners.

5

1. INTRODUCTION

Situated between Ukraine and Romania, the Republic of Moldova is a small landlocked country,5 which belongs to the lower-middle-income group.6 The Government has been pursuing a trade-led development strategy, anchored in the multilateral trading system7 and regional trade agreements.8 These agreements have been complemented with reduced or duty-free access to, among others, Canada, Japan, Norway, Switzerland, Turkey, and the United States of America within the context of the generalized system of preferences schemes.9

The Government’s development efforts entered a new phase in 2014 following the implementation of the Deep and Comprehensive Free Trade Area (DCFTA) with the European Union (EU). The DCFTA, which crowned a series of integration arrangements between the EU and the Republic of Moldova,10 provided new impetus for trade reforms. The agreement, which came into full force in June 2016, sets out detailed provisions for achieving full and complete compliance with the requirements of the EU Acquis communautaire relating to, among other things, tariffs and NTMs.11

1.1 Reform achievements and pre-pandemic challenges Despite progress in bringing the trade system up to the requirements of the Acquis Communautaire,12 the Republic of Moldova has yet to realize the full potential of the DCFTA, other free trade agreements and economic reforms. As shown in Annex 1, exports continue to be dominated by a narrow range of products, with Romania standing as the main outlet. Moreover, trade has yet to stimulate the much-needed structural transformation, evidenced by the economy’s continued reliance on low-value-added manufacturing and agriculture for income generation.

5The Republic of Moldova covers 33,851 square kilometres of land area and

is located 50 kilometres from the Black Sea. The country’s distance from

the seacoast is relatively short compared to other landlocked countries.

Kazakhstan has the longest distance from the nearest seacoast (3,750 km),

followed by Afghanistan, Chad, Niger, Zambia and Zimbabwe, where the

distance from the nearest seacoast is in excess of 2,000 km. A brief over-

view of landlocked countries and their profiles is available at the United Na-

tions Office of the High Representative for the Least Developed Countries,

Landlocked Developing Countries and the Small Island Developing States

website /http://unohrlls.org/about-lldcs/country-profiles/).

6The World Bank’s income classification system assigns countries with a

GNI per capita between USD 1,036 and USD 4,045 to the lower middle-in-

come countries group. Updated country income classifications are availa-

ble at: https://datahelpdesk.worldbank.org/knowledgebase/articles/906519-

world-bank-country-and-lending-groups.

7The Republic of Moldova joined World Trade Organization on 26 July 2001.

8As of 2015, the latest WTO Trade Policy Review, the Republic of Moldova

had 14 regional trade agreements with 45 partners, including: Albania,

Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia and Herzegovina, the EU-28, Georgia,

Kazakhstan, Kyrgyzstan, Montenegro, North Macedonia, the Russian Feder-

ation, Serbia, Tajikistan, Turkmenistan, Ukraine, and Uzbekistan. WTO (2015)

Trade Policy Review: Republic of Moldova (https://www.wto.org/english/

tratop_e/tpr_e/s323_e.pdf).

9WTO (2015) Trade Policy Review: Republic of Moldova (https://www.wto.org/eng-

lish/tratop_e/tpr_e/s323_e.pdf).

10In 2006, the EU granted preferential treatment for Moldovan exports within the

context of the EU GSP scheme, which was extended in 2007 through the GSP

“plus” scheme before being replaced by the comprehensive Autonomous Trade

Preferences (ATP) in 2008. The ATP was replaced by the DCFTA in September

2014, which marked the provisional implementation of the Association Agree-

ment between the Republic of Moldova and the EU. The AA was signed in June

2014 and entered into full force in June 2016. A detailed overview of the Republic

of Moldova’s trade relations with the EU is available at: https://ec.europa.eu/trade/

policy/countries-and-regions/countries/moldova/. The text of the AA between the

Republic of Moldova and the EU is available at: https://eur-lex.europa.eu/legal-con-

tent/EN/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.L_.2014.260.01.0004.01.ENG.

11For a detailed overview of NTM reforms, see UNECE study on regulatory and

procedural barriers to trade in the Republic of Moldova; https://www.unece.org/

fileadmin/DAM/trade/Publications/ECE_TRADE_433E.pdf.

12The Government of the Republic of Moldova (http://dcfta.md/eng).

Section 1 Introduction

6

Section 1 Introduction

Hence, the situation whereby the economy remains incapable of generating enough jobs for its labour force. This is manifested in the continued reliance on remittances, which accounted for 15.97 per cent of gross domestic product (GDP) in 2019.13 With many Moldovans seeking jobs abroad, around 27 per cent of the labour force in 2019,14 unemployment remained below 10 per cent over the past decade. These rates masked a persistent rural-urban gap. The rural areas, home to around 60 per cent of the population, have been lagging the urban areas in terms of labour participation and exhibiting higher unemployment rates (Figure 1.1).

13World Bank Database; https://data.worldbank.org/indicator/BX.TRF.PWKR.

DT.GD.ZS?locations=MD).

14National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova, Labour force in

the Republic of Moldova: employment and unemployment in 2019; https://

statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6617.

15World Bank Database.

16The highest paying jobs in the Republic of Moldova are in the country’s

capital of Chisinau and the lowest pay is in the southern regions. National

Bureau of Statistics of the Republic of Moldova; https://statistica.gov.md/

category.php?l=en&idc=107&.

17In 2019, the Republic of Moldova ranked at 90th out of the 189 countries

and territories covered. In 2018, the country ranked 112 among the 189

countries and territories covered. See, the United Nations Development

Programme, Human Development Index Report (http://hdr.undp.org/en/

data).

Figure 1.1 - The Republic of Moldova's labour market: Urban-rural disparities (pecentage)

Source: National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova

7

Furthermore, poverty remains a challenge, with 12.8 per cent of the population living below the upper middle-income poverty line of USD 5.50 per day (2011 purchasing power parity, PPP),15 amidst persisting income disparities between urban and rural areas16 and, as shown below, a gender gap in economic activities.

1.2 Women’s participation in economic activities

The Republic of Moldova has been registering continued progress in achieving gender equality. As shown in Figure 1.2, female as well as male human development index (HDI) scores have registered continued improvement. This enabled the country to maintain its position in the high HDI category in 2019,17 and resulted in higher scores on the gender development and gender inequality indexes.

Section 1 Introduction

8

Figure 1.2 - The Republic of Moldova's human development index values, key indicators (2000, 2019)

Source: United Nations Development Programme, Human Development Data

However, these improvements proved to be insufficient for bridging the persistent gender gap in economic activity. Female labour market participation rates lagged behind those of men and have been declining over the past few years (Figure 1.3). Furthermore, the female labour force exhibits a marked concentration in a limited range of activities; namely, in public administration, education, health, social work, domestic wholesale and retail trade, and tourism, where women have been consistently more present than men (Table 1.1).

Breakdown of the Republic of Moldova’s female labour force by sector (percentage share)

Sector 2017

Agriculture, forestry, and fishing

Industry

Mining and quarrying

Manufacturing

Electricity, gas, steam and air conditioning supply

Water supply; sewerage, waste management and

remediation

Construction

Services

Wholesale and retail trade; repair of motor vehicles and

motorcycles

Table 1.1

2018 2019

28.4

49.7

11.4

55.1

24.8

26.5

14.0

50.6

29.0

50.0

13.0

55.1

24.8

26.2

14.1

49.7

28.6

49.2

11.6

54.3

24.8

26.0

14.5

50.1

2016

29.7

50.1

12.9

55.9

25.0

26.7

15.7

50.5

Breakdown of the Republic of Moldova’s female labour force by sector (percentage share)

Sector 2017

Transportation and storage

Accommodation and food service activities

Information and communication

Sector

Financial and insurance activities

Real estate activities

Professional, scientific and technical activities

Administrative and support service activities

Public administration and defence; compulsory social security

Education

Health and social work

Arts, entertainment, and recreation

Other service activities

Total

Table 1.1

2018 2019

30.3

64.1

47.3

69.0

42.4

53.7

35.5

44.3

75.5

80.8

58.1

61.7

53.0

30.4

62.6

47.9

68.9

42.5

52.4

36.9

43.6

75.4

80.1

57.6

63.9

52.7

30.2

64.2

47.2

70.1

41.6

50.9

39.1

44.8

75.4

80.6

56.7

62.2

52.7

2016

30.4

64.8

47.0

68.4

43.1

54.2

36.1

44.8

75.7

80.6

59.7

61.4

53.4

Moldovan women also accept lower pay than men. Women earn about 14 per cent less than men on a monthly average basis, even though around 33 per cent of employed women are educated up to the university level, compared to 24 per cent, the corresponding figure for employed men.18 Women’s lower participation rates and willingness to accept lower pay means they are less likely to be unemployed than men (Figure 1.3).

Source: National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova

9

18According to the National Bureau of Statistics, in the Republic of

Moldova, the salary of men was 14.4 per cent higher than the average

salary of women in 2018. The pay gap decreased slightly in 2019, with

men earning 14 per cent more than women on a monthly average

basis; https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Anu-

ar_Statistic/2020/Anuar_statistic_editia_2020.pdf.

Figure 1.3 - The Republic of Moldova's labour market: Gender gaps (percentage)

Source: National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova

Figure 1.4 – Moldovan female entrepreneurs by sector, 2017 (percentage share)

Source: National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova

Moldovan entrepreneurs across MSMEs by ownership, 2017

Size

Micro (0–9

employees)

Table 1.2

Male-owned enterprises

64

Female-owned enterprises

Total Owner Co-Owner Manager Total Owner Co-Owner Manager

63.3 72 58.9 36

36.7 28 41.1

Small (10–49

employees)

77 76 81.7 73.8 23 24 18.3 26.2

Large (250

employees and

above)

82.2 92.3 76.7 82.3 17.8 7.7 23.3 17.7

Total 66.1 64.8 74.4 62.9 33.9 35.2 25.6 37.1

Source: National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova

Women are also less likely to venture into business. While the share of registered female-owned enterprises (including sole proprietorships and enterprises co-owned by women) increased by 6.4 per cent over the period 2009–2017 to 33.9 per cent, this share remains modest.19 Moreover, female- owned enterprises are concentrated in retail trade (Figure 1.4) and are dominated by micro enterprises (Table 1.2). These salient features have meant a limited engagement in exports.20

19National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova (2020) “Analytical Report on participation of women and men in entrepreneurship in the Re-

public of Moldova”; available at: https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Antreprenoriat_feminin/Antreprenoriat_Femei_Barbati_2020.

pdf.

20Official statistics shows a positive correlation between the enterprises’ size and engagement in trade, and this applies to both male and fe-

male-owned businesses. Only 6 per cent of micro-enterprises and about 18 per cent of small enterprises were engaged in exports in 2017 compared to

47 per cent, the corresponding figure for large enterprises. This positive correlation between the enterprises’ size and engagement in trade applies to

both male and female-owned businesses. National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova (2020) “Analytical Report on participation of women

and men in entrepreneurship in the Republic of Moldova”; available at: https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Antreprenoriat_femi-

nin/Antreprenoriat_Femei_Barbati_2020.pdf.

10

Section 1 Introduction

21The gender gap is much more pronounced and important to address when you look at female-owned innovative entrepreneurs by different measures. Inno-

vative entrepreneurship is far too low anyway, and women, even if they have the right degrees often more than men, make up around 1 per cent. See UNECE

(2021) Sub-regional Innovation Policy Outlook 2020: Eastern Europe and the South Caucasus; https://unece.org/sites/default/files/2021-06/UNECE_Sub-region-

al_IPO_2020_Publication.pdf.

22The Moldovan Government has ratified the Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination against Women and various ILO Conventions, in addi-

tion to passing laws for promoting gender equality. Most recently, through Law No. 71 (2016), the Government amended 15 national laws, including the Electoral

Code, the Law on Government and the Labour Code, which, among other things, provide for 14 calendar days of paid paternity leave; ban sexist advertising; and

introduce 40 per cent quota for women in political party and cabinet nominees’ lists. These amendments, along with the Law on Equality of Opportunities for

Men and Women (2006) and the Law on Equality (2012), laid the ground for equal opportunities with protection of victims of gender-based violence strength-

ened through Law No. 196 (2016). The Government also adopted the National Program for implementation of the United Nations Security Council Resolution 1325

on Women, Peace and Security for 2018–2021 and the Action Plan for its implementation. In addition, the Government signed the Council of Europe Conven-

tion on Preventing and Combatting Violence against Women and Domestic Violence as part of its commitments under the Association Agreement with the

European Union (EU) and several EU directives to national law, including Directive 2006/54/EC (which provides for equal treatment in labour law) and Directive

2004/113/EC (which provide to equal treatment in access to and supply of goods and services). A detailed review of progress made towards the achievement

of gender equality till 2020 is provided in the Government’s report to the 25th anniversary commemoration of the Beijing Declaration and Platform for Action;

https://unece.org/fileadmin/DAM/Gender/Beijing_20/Moldova.pdf.

23Government Decision No. 281 of 3 April 2018 “The National Strategy for prevention and combating violence against women and domestic violence for the years

2018–2023”; http://lex.justice.md/.

24National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova; https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Violenta/Raport_violen_fem_eng.pdf

25See Law No. 5-XVI “On ensuring equal opportunities for women and men in the Republic of Moldova”.

26The Ministry of Labour and Social Protection was established in August 2021 as part of the Government reform to act as the centralized line Ministry for de-

veloping and implementing labour, social and demographic policies. These policy areas were previously under the Ministry of Health, Labour, Social Protection,

which was divided into two ministries: the Ministry of Health and the Ministry of Labour and Social Protection.

27Government Decision No. 259 of 28 March 2017; http://lex.justice.md/md/370442/.

28https://www.euneighbours.eu/en/east/stay-informed/cards/you-can-too-how-eu-supports-women-entrepreneurs-moldova.

Bridging the gender gap in economic activities21 has been ranking high on the national development agenda, and the period since 2006 has seen the Government ratify numerous international conventions on gender equality.22 The Government also adopted its first national plan for preventing and addressing violence against women,23 an important milestone since violence affected about 63 per cent of women in 2016.24

Efforts to ensure gender equality supported by a dedicated coordination body, the Committee for Gender Equality between Men and Women, which was established in 2006 to scale up reforms in this area.25 The Committee is responsible for developing and coordinating the implementation of the national gender equality strategy, based on sector-specific plans set out by line ministries and, since August 2021, is supported by the Ministry of Labour and Social Protection.26 The ministry, which serves as the lead agency for overseeing the implementation of the national strategy on gender equality, is responsible for approving the sectoral plans and ensuring proper mainstreaming of gender dimensions.

The previous “Strategy for ensuring equality between women and men in the Republic of Moldova for the years 2017–2021 and of the Action Plan on its implementation” provided for a sound basis for accelerating reforms. It covered a range of policy areas, including, among others, health, education, social services, labour market, women, peace and security, climate change and disaster management, political participation.27 Implementation is supported by the donor community, particularly the EU, which is financing a range of initiatives for promoting female entrepreneurship.28

However, efforts have been undermined by recurrent Government restructuring, which has been slowing delivery and complicating the task of building on achievements. These conditions have rendered it difficult to address the systemic challenges to increasing women’s participation in economic activities. Most notable among these challenges are:

11

Section 1 Introduction

29For example, a study by the Women’s Law Center and Center for Investi-

gation and Consultation, Sociopolis (2015) “Men and gender equality in the

Republic of Moldova”, showed that 90.5 per cent of men and 81.5 per cent

of women consider women’s most important priority to be domestic work;

https://menengage.unfpa.org/en/resources/men-and-gender-equality-re-

public-moldova.

30A joint study by the United Nations and the National Bureau of Statistics

of the Republic of Moldova (2011), “Violence against women in the family in

the Republic of Moldova”, shows that about 63 per cent of women suffered

from at least one form of violence perpetrated by their partners; https://

statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Violenta/Raport_vio-

len_fem_eng.pdf.

31International Finance Corporation (2018) “Supporting women’s entrepre-

neurship in Moldova: Review, assessment, and recommendations”.

32International Finance Corporation (2018) “Supporting women’s entrepre-

neurship in Moldova: Review, assessment, and recommendations”.

33International Finance Corporation (2018) “Supporting women’s entrepre-

neurship in Moldova: Review, assessment, and recommendations”.

• Stereotypes and social perceptions of gender roles.29

• Gender-based violence.30

• Lack of female entrepreneurial role models. This tends to discourage women from venturing into business.31

• Lack of early childhood education services.32

• Limited access to external finance at reasonable costs, with evidence pointing to unequal treatment of women by banks. The percentage of female entrepreneurs pledging fixed assets and land as collateral is higher than their male counterparts, and evidence shows that female entrepreneurs are charged higher interests.33

At the same time, there is a need to mainstream enterprise development and export promotion into the gender strategy. As shown in Table 1.3, while the previous strategy provided for consolidating a conducive environment for bridging the gender gap in economic activities, it did not feature a focus on enterprise development. As the Government proceeds in developing a new strategy for the coming years, it is important to integrate targeted efforts for increasing the share of female-owned enterprises and equipping existing ones with the necessary support to compete in global markets.

The national strategy for ensuring equality between women and men in the Republic of Moldova for the years 2017–2021

General Objectives

Table 1.3

Policy areas

1: Ensure a comprehensive approach to promoting gender equality

Specific objectives

Women’s participation in deci- sion-making

Labour market and gender wage gaps

Social protection and family policies

Health care

Education

Climate change

1.1: Strengthen institutional and legal mechanisms for the advancement of women in decision-making

1.2: Harmonize national legislation with European standards on equal pay for work of equal value

1.3: Amend laws to ensure equitable representation of the needs of wom- en and men in social policies

1.4: Improve social policies on child- care families to ensure equitable in- volvement of both parents in child- care

12

Section 1 Introduction

The national strategy for ensuring equality between women and men in the Republic of Moldova for the years 2017–2021

General Objectives

Table 1.3

Policy areas

1: Ensure a comprehensive approach to promoting gender equality

Specific objectives

Education

Climate change

1.5: Improve social assistance policies and services through integrating the gender dimension

1.6: Incorporate the gender dimen- sion in medical staff training

1.7: Promote healthy behaviours dur- ing life cycles for men and women aiming at increased accessibility to health care services

1.8: Integrate gender dimension into teacher’s training aiming to over- come gender stereotypes and in- crease awareness on gender-related issues

1.9: Incorporate the gender dimen- sion in career consulting services to facilitate access to less conventional professions.

1.10: Integrate the gender dimension into in sectoral strategies for ad- dressing climate change

2: Strengthen national institutional mechanisms for promoting on gen- der equality

Institutional mechanisms 2.1: Strengthen human resources within existing institutional mecha- nisms at the level of ministries and central administrative authorities

2.2: Increase the efficiency of the Government Committee on Gender Equality

2.3: Strengthen human resources within existing institutional mecha- nism at the local level

3: Combat gender stereotypes and advancing non-violent communica- tion

Stereotypes in society and nonvio- lent communication

3.1: Promote gender-balanced con- tent in media and publicity indus- tries

3.2: Raise public awareness of gen- der stereotypes and non-violent communication

13

The national strategy for ensuring equality between women and men in the Republic of Moldova for the years 2017–2021

General Objectives

Table 1.3

Policy areas

4: Ensure gender equality in security and defence

Specific objectives

Gender equality in the security and defence sector

4.1 Ensure equal participation of women and men

4.2 Integrate the gender dimension into security and defence policies

: Integrate gender sensitive budget- ing in budgetary planning processes

Gender sensitive budgets 5.1: Promoting gender mainstream- ing in budget programs by estab- lishing gender-sensitive indicators

5.2: Strengthen the capacity of min- istries and other central and local public authorities to ensure gen- der-sensitive budgeting.

Source: Government of the Republic of Moldova Decision No. 259 of 28 March 2017

1.3 COVID-19-induced economic crisis

The outbreak of the COVID-19 pandemic dealt a strong blow to the Moldovan economy, causing GDP to plummet by 7 per cent year-over-year in 2020.34 The economy appears to have bounced back, with GDP growing by 10.3 per cent year-over-year in January-September of 2021.35 This growth was driven by gross fixed capital formation (GFCF),which reached around USD 1.024 billion in the third quarter of 2021 up from about USD 623.1 million in the first quarter of 2021.36 While modest compared to the same period in 2020 (2.1 per cent growth), the increase in GFCF cannot be understood in isolation of, among other things, the rise in net foreign direct investment (FDI) as shown Figure 1.5).

34National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova; https://statistica.

gov.md/newsview.php?l=en&idc=30&id=6765&parent=0. The Statistics do

not include data on the Region of Transnistria and the municipality of

Bender.

35National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova, preliminary data;

https://statistica.gov.md/newsview.php?l=en&idc=168&id=7215.

36National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova, preliminary

data; https://www.bnm.md/ro/content/conturile-internationale-ale-repub-

licii-moldova-trimestrul-iii-2021-date-provizorii.

Figure 1.5 – The Republic of Moldova: Net FDI inflows, percentage of GDP

Source: National Bank of Moldova

14

Also contributing to GDP growth was the rise in consumer spending, which following a 2.49 per cent decline year-over-year in 2020, recorded positive growth in 2021. Consumer spending increased by 11.5 per cent in the first nine months of 2021 and reached around USD 3.06 billion in the third quarter up from USD 2.33 billion in the previous quarter,37 fuelled by the Government’s relief measures (Annex 2), higher wages and remittances. Monthly wages increased to 9,176 MDL (Moldovan leu) in the third quarter of 2021 up from MDL 8,469 in the first quarter.38 Remittances showed resilience in the face of the pandemic and continued to grow to account for 15.1 per cent of GDP in January-September 2021 on average (Figure 1.6).

The labour market, which appeared to be more immune to the economic crisis in 2020, also registered a positive performance record in 2021. Influenced by the Government’s relief measures, unemployment stood at 3.6 per cent in the second quarter of 2021 down from 4.2 per cent in the previous quarter, so that it remained below the pre-pandemic rate of 5 per cent in 2019.39

Given the above positive trends, GDP growth is projected at around 4 per cent in the medium term.40 However, evidence suggests that the Moldovan economy’s recovery remains fragile. The improved employment rates were underscored by low labour participation rates, which despite improvements remain a challenge (Figure 1.7).

37National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova, preliminary

data; https://www.bnm.md/ro/content/conturile-internationale-ale-repub-

licii-moldova-trimestrul-iii-2021-date-provizorii; and, https://statistica.gov.

md/category.php?l=en&idc=191.

38National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova, Earnings Statis-

tics; https://statistica.gov.md/category.php?l=en&idc=452.

39National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova; https://statistica.

gov.md//newsview.php?l=ro&idc=168&id=7115.

40Word Bank (2021); https://www.worldbank.org/en/country/moldova/over-

view#3.

Figure 1.6 – The Republic of Moldova: Remittances, percentage of GDP

Source: National Bank of Moldova

15

Section 1 Introduction

Furthermore, poverty has worsened, with the percentage of population living below USD 5.50 PPP/day increasing by 3.6 percentage point year-over-year to reach 14.2 per cent in 2020.41 At the same time, the Government appears to be struggling to curb inflation, which reached 13.94 per cent in October 2021,42 as the prices of food and fuel, particularly gas,43 increased. These pressures come in addition to those resulting from the sweeping relief measures, which are placing a strain on the public purse, with the public debt’s share of GDP accounting for 33.4 per cent in November 2021.44

Another challenge relates to the trade deficit, as imports continued to outstrip exports. As shown in Table 1.4, following a sharp contraction during the lockdown period, imports picked up steam as of June 2020 as enterprises restocked their inventories. In contrast, exports registered a slow rebound under the weight of the enterprises’ weakened production capacities and dwindling international demand and remained below pre-pandemic levels.

41https://www.worldbank.org/en/country/moldova/brief/moldova-econom-

ic-update.

42See National Bank of Moldova; https://www.bnm.md/en/content/inflation.

43https://balkaninsight.com/2021/11/03/government-promises-aid-as-moldo-

vans-anxiously-await-higher-gas-bills/.

44Government of the Republic of Moldova; https://mf.gov.md/sites/default/

files/Buletin%20statistic%2011.2021.pdf.

Percentage change in exports and imports of the Republic of Moldova (value, year-over-year, 2020)

JAN

Table 1.4

Imports

Exports

FEB MAR APR MAJ JUN JUL AVG SEP OKT NOV DEC

-6.3 1.6 -18.3 -30.5 -26.0 -6.2 -13.2 -20.4 -11.1 -7.1 -1.7 0.00

JAN - DEC 2020

-11.2

2.0 5.6 -6.2 -44.6 -31.6 -7.2 -0.5 -6.6 1.3 -6.0 3.7 5.1 -7.3

Source: Source: National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova

Figure 1.7 – Evolution of the Moldovan labour participation rate 2019–2021 (percentage)

Source: National Bureau of Statsitics of the Republic of Moldova

16

Section 1 Introduction

This trend persisted in 2021, with exports increasing by 25.4 per cent year- over-year in January-November in relation to the same period in 2020. Imports increased by 32.4 per cent year over year over the same period under the weight of the rising prices of gas imports.45 This has increased trade deficit, which accounted for 27.2 per cent of GDP in the third quarter of 2021, compared to 25.2 per cent the corresponding figure in 2022.46

In addition, the pandemic has aggravated the country’s systemic inequalities. Available statistics show unemployment affecting 4.6 per cent of the population in rural areas in the first quarter of 2021, compared with 3.9 per cent in urban areas,47 suggesting higher layoffs and job cuts. Moreover, labour participation in urban areas stood at 46.5 per cent in 2020 down from 49.4 per cent in 2019, compared to 36 and 37.6 per cent, the corresponding figures in rural areas.

The pandemic has also rendered the task of bridging the gender gap in economic activities more challenging. Working women were more affected than men, as lockdown measures exacerbated inequalities in the division of care responsibilities.48 This caused greater withdrawal of women from the labour market in 2020, causing female participation rate to worsen. It stood at 36.1 per cent in 2020 down from 38 per cent in 2019, compared to 45.1 per cent and 47 per cent the corresponding figures for male labour force.

Women with at least one pre-school-age child were particularly affected. They registered a participation rate of 37 per cent in 2020 compared to 65.3 per cent, the corresponding figure for men. In contrast, women without pre-school-age children exhibited higher participation rates, which also exceeded those registered by men (58 per cent compared to 53.6 per cent).50 This trend continued in 2021, with statistics showing worsening female labour participation rates (Table 1.5).

45National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova, preliminary

data; https://www.bnm.md/ro/content/conturile-internationale-ale-repub-

licii-moldova-trimestrul-iii-2021-date-provizorii.

46National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova, preliminary

data; https://www.bnm.md/ro/content/conturile-internationale-ale-repub-

licii-moldova-trimestrul-iii-2021-date-provizorii.

47National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova; https://statistica.

gov.md/category.php?l=en&idc=107.

48National Center for Studies and Information on Women's Issues Partner-

ship for Development and UN-Women (2021) “The impact of the pandemic

on gender equality”; https://progen.md/despre-centrul-parteneriat-pent-

ru-dezvoltare/.

49National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova, Statistical Year-

book of the Republic of Moldova, 2020; https://statistica.gov.md/pageview.

php?l=en&idc=263&id=2193.

50National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova, labour force

statistics, 2020; https://statistica.gov.md/category.php?l=en&idc=107&.

Breakdown of the COVID-19 affected employed workforce by sex (percentage shares)

Men

Woman

Table 1.5

2020

46.3

53.7

I II III IV

39.5

60.5

34.4

65.6

46.1

53.9

38.7

61.3

44.7

55.3

2021

I II

Source: National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova

17

Section 1 Introduction

1.4 Scope of the assessment

This assessment draws on a survey of 101 female-owned manufacturing and agricultural MSMEs with active engagement in international trade from across the Republic of Moldova, with a view to capturing:

1. The transmission channels of the COVID-19 pandemic effects and the influence of NTMs governing trade in goods therein.

2. Supply chain disruptions and their impact on trade activities.

3. The MSMEs’ coping strategies, understood in terms of the way they used their assets to maintain operations.51

4. The ripple effects of the pandemic on the development prospects of female-owned MSMEs, particularly those generated by the owners’ coping strategies.

1.5 Report outline

This report is organized in seven sections. The introduction is followed, in section 2, by the profile of the female-owned enterprises surveyed. Section 3 describes the transmission channels of the pandemic’s effects. It shows how NTMs, combined with lockdown measures deployed by the Government of the Republic of Moldova and partner countries, created supply chain disruptions

Section 4 traces the ripple effects of these disruptions on the female-owned MSMEs surveyed and highlights the aggravating impact of the owners’ coping strategies. This sets the context, in section 5, for a discussion on the MSMEs’ income losses and the resulting impact on the welfare of their families. Section 6 highlights the MSMEs’ growth bottlenecks. Section 7 provides recommendations for addressing the female-owned MSMEs’ emergency and long-term development needs, with a view to bolstering their exports and supporting an increased and wider participation of women in economic activities.

2. PROFILE OF THE MSME OWNERS

The assessment saw the participation of 101 female-owned MSMEs with active engagement in international trade, which belonged to the manufacturing and agricultural sectors (Annex 3). As shown in Figure 2.1, the majority were established between 2013 and 2018, reflecting the optimism that was generated by the DCFTA (Section 1). Only three MSMEs were still in the start- up phase, all of which were established in early 2020 after the outbreak of the pandemic.

18

Section 2 Profile of the MSME owners

As shown in Figure 2.2, owners between 28 and 36 years old constituted the largest segment of the female-owned MSMEs surveyed. About 88 per cent were married with at least once child, while remaining female MSME owners were either single (5 per cent) or divorced (6 per cent) with no children.

Figure 2.1 – Breakdowm of the female MSME owners by establishment date (Number of respondents)

Source: UNECE survey of Moldovan female-owned MSMEs

Figure 2.2 – Breakdowm of the female MSME owners by age group (number of respondents)

Source: UNECE survey of Moldovan female-owned MSMEs

19

Section 2 Profile of the MSME owners

As shown below, the majority were opportunity driven and ventured into business to realize personal ambitions with the support and encouragement of their families. They were major contributors to their households’ income, highly educated and many were active networkers, keen on integrating their businesses into global value chains. Their experiences provide valuable insights into the factors undermining the development prospects of female- owned enterprises and women’s increased participation in economic activities.

2.1 Opportunity driven but with limited engagement in exports

Only 21 per cent of the female MSME owners surveyed were necessity-driven, who ventured into business to supplement their households’ income.52 These belonged to households at-risk-of-poverty, with many drawing attention to their families’ struggle to make ends meet. The remaining female MSME owners surveyed (79 per cent) were opportunity-driven, who sought and embraced business opportunities and change.53

As shown in Figure 2.3, about 53 per cent of the opportunity-driven owners ventured into business to achieve financial independence. Another 28 per cent described their businesses as a means for realizing their personal ambitions. In most cases, these related to turning hobbies into businesses, become their “own bosses” or to a desire to establish roots in the country after spending several years abroad.

Figure 2.3 - The female MSME owners' reasons for venturing into business (percentage of respondents)

Source: UNECE survey of Moldovan female-owned MSMEs

52For an informative discussion of opportunity and necessity entrepreneurs, see, for example, Robert W. F., and Fossen, M.F (2018) “Opportunity versus Necessity Entrepreneur-

ship: Two Components of Business Creation”, IZA – Institute of Labour Economics Discussion Paper No. 11258; available at: http://ftp.iza.org/dp11258.pdf.

53The definition of opportunity-driven entrepreneurs was coined by Peter Drucker, who argued that “entrepreneurs see change as the norm and as healthy. Usually, they do

not bring about the change themselves. But – and this defines entrepreneur and entrepreneurship – the entrepreneur always searches for change, responds to it, and exploits

it as an opportunity”. Drucker, P. (1985) Innovation and Entrepreneurship: Practice and Principles. New York: Harper & Row, p. 28. The concept of entrepreneurship has taken

on several meanings under the weight of the various definitions, with each bringing forward certain attributes and traits that characterize successful entrepreneurs. Drucker’s

definition stresses management skills, foresight, discipline and hard work and considers entrepreneurship as the bedrock for innovation. These traits were also highlighted by

Joseph Schumpeter who attached more importance to the role of entrepreneurs as driving the “creative-destructive” process of modernity through venturing into innovative

activities. The literature on entrepreneurship points to learning by doing, with entrepreneurs evolving through successes. This is the view taken in the review, which, following

Lall, S. (1992), sees entrepreneurs as graduating into entrepreneurs in the Schumpeterian sense and transforming their enterprises into centres of innovation. For further details

on Schumpeter’s views on entrepreneurship, see, for example, Becker, C.M., Thorbjørn, K. and Richard, S. (eds.) (2011) The Entrepreneur: Classic Texts by Joseph A. Schumpeter.

Stanford, California: Stanford University Press. 20

Section 2 Profile of the MSME owners

The remaining 20 per cent of the opportunity-driven female MSME owners ventured into business to meet domestic demand, and this was particularly the case of those engaged in the food and textiles industries. Several textile manufacturing MSME owners responded to the lack of cloths at reasonable prices during the lockdown period, while those engaged in the food industry wanted to be among the suppliers of healthy food products at competitive, affordable prices. Furthermore, for 11 per cent of the opportunity and necessity driven female MSME owners, the desire to create jobs for their communities was a priority, reflecting a strong sense of social responsibility.

However, the female MSME owners surveyed showed limited engagement in exports. The necessity-driven owners (21 per cent of the female MSME owners surveyed) considered exporting as a tremendous challenge given their modest production volumes. On their part, the opportunity-driven owners (the remaining 79 per cent) were eager to boost their exports. Yet only 46 per cent of the opportunity-driven female MSME owners sold their products abroad. They were predominantly occasional exporters, who sold small volumes on a sporadic basis, and the majority were heavily dependent on Romania as the main outlet for their products (Section 3).

2.2 Highly educated but lack business skills

Both the opportunity and necessity-driven female MSME owners were highly educated, with about 91 per cent educated up to the university level. Another 6 per cent were yet to obtain their university degrees, and the remaining 3 per cent were educated up to the primary or secondary levels.

While the owners said that they drew on the skills acquired through their formal training, it was their family support that drove their enterprises’ growth, especially during the start-up phase. The importance of family support for the surveyed MSME owners is further evidenced by the fact that about 81 per cent managed their businesses jointly with a family member; in most cases their spouses, who assisted in the day-to-day business operations in their personal capacity (i.e., not as unpaid employees). Only 5 per cent of the female MSME owners surveyed reported recruiting family members on a full- time basis as unpaid staff.

This marked reliance on family support cannot be understood in isolation of the female MSME owners’ lack of prior business experience in the start- up phase. Around 37 per cent launched their businesses without any prior business experience, and this group comprised former teachers, bankers, journalists, lawyers, engineers, information technology experts, students a handful of former civil servants and housewives.

21

Section 2 Profile of the MSME owners

While the remaining 63 per cent had prior business experience, only 36 per cent had work experience in their respective industries and these were mainly engaged in the textile industry. The remaining 27 per cent had prior experience in other industries, namely in the fields of sales, accounting, marketing/promotion.

The lack of prior business experience in the start-up phase meant that the female MSME owners did not have business networks, management skills, and knowledge of the development opportunities and competitive threats facing their enterprises when they started their businesses,54 rendering reliance on family support a natural path to follow. While this support was critical during the early start-up phase, it proved to be insufficient during subsequent years as competitive pressures and the demands of the day-to- day business increased (Section 6).

2.3 Major contributors to their households’ income

The female MSME owners surveyed were instrumental to improving the welfare of their households. As shown in Figure 2.4, the majority were the sole breadwinners, and this was particularly the case of those engaged in textiles and food manufacturing.

Figure 2.4 - MSME owners' contribution to their households' income (percentage of respondents)

Source: UNECE survey of Moldovan female-owned MSMEs

54For a brief discussion of the importance of prior business experience for

start-up activities, see, for example, Politis, D. (2008) “Does prior start-up

experience matter for entrepreneurs' learning?: A comparison between

novice and habitual entrepreneurs”. Journal of Small Business and Enter-

prise Development. 15 (3): 472–489.

22

Section 2 Profile of the MSME owners

2.4 Occasional networkers

Only 44 per cent of the female MSME owners surveyed reported having business networks, which they forged through memberships in market support institutions, including sectoral associations, enterprise support organizations and agricultural cooperatives. The female MSME owners cited multiple memberships, and five held leadership positions as part of the board of directors. However, over 50 per cent of those belonging to the textile industry, reflecting the limited networking capabilities of the owners operating in the remaining sectors covered in the survey.

The female MSME owners reported that their memberships in market support institutions enabled the owners to:

• Improve their marketing and promotional skills.

• Learn from the experiences of other enterprises.

• Participant in joint promotional campaigns domestically and abroad.

• Pool resources in the form of combined purchase orders for sourcing raw material and equipment domestically and from abroad.

• Establish common storage and sorting facilities (agri-MSMEs).

• Access external sources of funds, including bank loans as well as public and donor-funded grants.

3. TRADE DISRUPTIONS

The period since the outbreak of COVID-19 has seen Governments across the globe introduce nationwide lockdown measures and special health and safety control arrangements at border crossing points (BCPs)55 to contain the spread of the pandemic in line with the World Health Organization (WHO) safety guidelines.56 These measures were implemented in parallel with restrictive NTMs, mainly temporary export restrictions, to hedge against supply shortages. In addition, many Governments introduced temporary customs duties and value-added tax (VAT) exemptions to ease the financial burden on enterprises.57

The Government of the Republic of Moldova adopted similar measures. It introduced a nationwide lockdown from 17 March till 15 May 2020,58 which also saw the closure of the Chișinău International Airport and 30 per cent of the country’s BCPs (or 12 out of 40).59

55See https://wiki.unece.org/display/CTRBSBC/Observatory+on+Bor-

der+Crossings+Status+due+to+COVID-19+Home.

56See https://wiki.unece.org/display/CTRBSBC/Moldova.

57See https://www.macmap.org/COVID19.

58Parliament of the Republic of Moldova (http://parlament.md/Actualitate/

Noutati/tabid/89/NewsId/2374/language/ro-RO/Default.aspx).

59Updates on lockdown measures are published at https://gov.md/ro.

https://wiki.unece.org/display/CTRBSBC/Moldova; and Government’s report

on cross-border trade measures of 2 September 2020 at: https://www.itf-

oecd.org/sites/default/files/docs/md-measures-COVID19_10.pdf.

23

Section 3 Trade Disruptions

The lockdown measures were gradually lifted as of June 2020 with the opening of the Chișinău International Airport (on 15 June 2020);60 the easing of restrictions on non-essential businesses (as of 12 June 2020);61 and, the re- opening of BCPs (July 2020).62 The Government also kept NTM restrictions to the minimum and upscaled trade facilitation measures, as advanced under the World Trade Organization (WTO) Agreement on Trade Facilitation,63 to mitigate supply chain disruptions.

3.1 Transmission channels

The Government of the Republic of Moldova used restrictive NTMs on a limited basis to address shortages in pharmaceutical and personal protective equipment (PPE).64 Otherwise, the Government focused on generating financial savings for supply chain actors through tax exemptions on imports of certain medical equipment and pharmaceutical products,65 and reinforced trade facilitation measures:

1. Transparency in trade was ensured through online publication of health protection measures.66 Enterprises were also kept abreast of applicable trade-related rules and customs procedures through the Customs Service Trade Information Portal,67 and could submit their enquires online through the Customs Call Centre.68 In addition, trade partners were kept abreast of changes in NTMs and special health and safety arrangements at border crossing points through prompt submission of notifications to the WTO69 and the UNECE Observatory on Border Crossings,70 respectively.

60The Chisinau International Airport was closed on 17 March 2020 and

reopened on 15 June 2000. Commercial airlines were to make independ-

ent decisions as to the resumption of their services. Government of the

Republic of Moldova (https://www.COVID19healthsystem.org/countries/

moldova/livinghit.aspx?Section=6.%20Measures%20in%20other%20sec-

tors&Type=Chapter).

61The restrictions on non-essential businesses were imposed till 30 June

2020. The Government started easing these restrictions on 12 June 2020

by permitting shopping centres and nonessential businesses to reopen

provided they implement social distancing and health safety measures

established by law. Government of the Republic of Moldova (https://www.

covid19healthsystem.org/countries/moldova/livinghit.aspx?Section=6.%20

Measures%20in%20other%20sectors&Type=Chapter#37Transitionmeas-

ures:Measuresinothersectors).

62https://wiki.unece.org/display/CTRBSBC/Moldova; and Government’s re-

port on cross-border trade measures of 2 September 2020 at: https://www.

itf-oecd.org/sites/default/files/docs/md-measures-COVID19_10.pdf.

63The Agreement on Trade Facilitation clarifies and improves the General

Agreement on Tariffs and Trade articles V (Freedom of Transit), VIII (Fees

and Formalities connected with Importation and Exportation), and X (Pub-

lication and Administration of Trade Regulations. These articles correspond

to the following chapters of United Nations Multiagency Support Team

(UN/MAST) NTM classification system (https://unctad.org/en/Pages/DITC/

Trade-Analysis/Non-Tariff-Measures/NTMs-Classification.aspx): Sanitary and

phytosanitary measures (Chapter A); technical ba